9,535 matches
-
volume ce puteau fi consultate atât în bibliotecile școlare, cât și în cadrul bibliotecii publice create încă din 1870 prin donații sau al Bibliotecii Asociației Învățătorilor, înființată în 192332. Zece tipografii au funcționat în perioada 1873-1938, tipărind publicații locale, în Dorohoiul interbelic apărând 33 de ziare și 16 reviste 33. Fălticeni. Poposind în județul Baia regăsim aceeași atmosferă, așa cum profesorul Ion Simionescu constată: Fălticeni, "oraș îngropat în liniște, uitat de lume", dar în care "sufletele amorțite ale localnicilor ar putea reînvia..."34
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ținut veritabile cenacluri literare într-o astfel de locație neobișnuită 38. În acest decor, Eugen Lovinescu părea "izolatul orașului", deși a fost surprins adesea la discuții în cofetăria-cafenea, un alt spațiu public ce dădea culoare ambianței culturale locale 39. În interbelic s-au afirmat câteva societăți culturale evreiești, alături de secția locală a Ligii Culturale și de biblioteca publică. Tipografiile locale I. Bendit, Cultura și M. Saidman au publicat, încă din 1877, producția intelectuală a zonei 40. Cu mari eforturi, intelectualitatea locală
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Siret. Unul dintre cele mai vechi orașe ce apare anterior formării statelor feudale, Siretul este menționat documentar pentru prima dată în 1340, ca nod comercial ce lega Lvovul de orașele dunărene și cele de la Marea Neagră 57. Aparținând județului Rădăuți, Siretul interbelic nu diferea prea mult de restul localităților din zonă, fiindu-i specifică aceeași "liniște a vieții agricole". În plus, orașul păstra, mai mult decât alte localități din zonă, elemente ale înfățișării urbane de tip austriac. Un târg mic, cu o
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prelucrarea produselor forestiere, a fânețelor și pășunelor ca principală sursă de venit, alături de creșterea vitelor. Zona a fost exploatată însă și turistic, stațiunile balneo-climaterice din județ fiind renumite. Mediu îmbibat de tradiții românești păstrate din vechime, Câmpulung Moldovenesc purta în interbelic renumele unui focar de naționalism întreținut de mase și personalitățile din zonă66. Intelectualitatea locală activa atât în jurul Liceului Dragoș Vodă, cât și în cadrul câtorva societăți culturale (Arcașul, Rarăul, Școala română, Cabinetul de lectură Deșteptarea), societăți evreiești sau aparținând unor categorii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
stătătoare, iar din 1888, odată cu inaugurarea căii ferate dintre Câmpulung Moldovenesc și Suceava, târgul Humorului este capitală de județ 68. Oraș de munte cu un aspect neurban și cu o viață culturală destul de redusă, Gura Humorului se remarca în anii interbelici prin cele 13 societăți culturale organizate de diferite categorii profesionale, de minoritari sau de intelectualitatea zonei, între care: Școala Română, Clubul Român, Societatea culturală germană, Societatea Macabea, etc. Liceul de băieți Principele Carol mobiliza, de asemenea, profesorii și elevii în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
peisajului cultural provincial: Arcașul, Gazeta ilustrată din Vatra Dornei, Monitorul Comunal, Cuvântul Țărănimii, Suflet Românesc, Vocea Dornelor, Revue der Woche - majoritatea tipărite sub auspiciile primarului Petre Forfotă, unul dintre oamenii căruia i se datorează emanciparea culturală a zonei în perioada interbelică 70. Peste nordul Moldovei interbelice vremurile de glorie mai dăinuiau doar în paginile cărților de istorie. Evoluția vieții politice și economice românești marcată de perioada de ocupație austriacă pentru Bucovina, dar și de marginalizarea impusă de factorii de decizie din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ilustrată din Vatra Dornei, Monitorul Comunal, Cuvântul Țărănimii, Suflet Românesc, Vocea Dornelor, Revue der Woche - majoritatea tipărite sub auspiciile primarului Petre Forfotă, unul dintre oamenii căruia i se datorează emanciparea culturală a zonei în perioada interbelică 70. Peste nordul Moldovei interbelice vremurile de glorie mai dăinuiau doar în paginile cărților de istorie. Evoluția vieții politice și economice românești marcată de perioada de ocupație austriacă pentru Bucovina, dar și de marginalizarea impusă de factorii de decizie din capitala bucureșteană au determinat transformarea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
culturii la orașe, unii critici au atras atenția asupra lipsei de organizare sistematică a acestor manifestări, în care subiectul prelegerilor este lăsat la latitudinea conferențiarilor, astfel că impresia generală denota un haos cultural 72. Tentației frecvente de asocia nordul Moldovei interbelice cu teritoriul drumurilor desfundate, de unde mințile luminate pleacă spre capitală pentru afirmare, îi opunem imaginea unui colț de țară în care cultura a proiectat, la acele vremuri, o undă de lumină. Pulsația culturală este tributară, în mare măsură, și animatorului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
acele vremuri, o undă de lumină. Pulsația culturală este tributară, în mare măsură, și animatorului cultural: intelectualul provinciei. 2.1 Ipostaze ale intelectualului în provincie: profesionistul și animatorul cultural Pentru a stabili ponderea intelectualității în ansamblul societății nord-moldovenești în deceniile interbelice, dar și pentru a determina care sunt categoriile reprezentative în această perioadă, voi utiliza datele statistice ale Recensământului populației din 1930. Pornind de la constatarea că profesioniștii intelectuali sunt concentrați în trei categorii ("instituții publice" (44%)73, "diverse" (53%)74 și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de diplome universitare sunt practicanții profesiilor liberale), apreciem că totuși categoria dascălilor s-ar situa pe prima poziție (25%). Învățământul este urmat de domeniul justiției (18%), specializare ce cuprinde cei mai mulți liber profesioniști. În consecință, profesorii și juriștii apar în deceniile interbelice ca ramuri intelectuale reprezentative. Și armata se înscrie cu un procent important, de 14%, dar nu putem afirma că în cadrul acestei ramuri, ofițerii cu studii superioare constituie majoritatea. O pondere de 8% o deține personalul medical, în cadrul căreia medicii sunt
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Avem în vedere, în primul rând, una dintre categoriile reprezentative: avocații și magistrații. Științele juridice au exercitat o atracție deosebită pentru tinerii absolvenți de liceu, astfel că facultățile de drept din țară au fost, de multe ori, neîncăpătoare pentru cohortele interbelice de studenți. Pe de altă parte, în sistemul juridic au activat numeroși profesioniști de confesiune mozaică, ceea ce a stârnit nenumărate dispute și măsuri discriminatorii, culminând cu excluderi ale evreilor din barouri, în 1938. La nivelul baroului Suceava, în perioada 1868-1873
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și mediator de cultură. Cei mai mulți profesori au contribuit activ însă la promovarea și trezirea culturală a zonei, depășind atribuțiile din sala de curs. Câteva nume merită menționate în acest context. Profesorul I. V. Luca, director al Liceului "Laurian" în deceniile interbelice, publică în ziarele și revistele locale, alcătuind, printre altele, monografia satului Iacobeni și contribuind la realizarea monografiei orașului Botoșani din 193285. Grigore Mihail Poslușnicu, profesor de muzică la același liceu, este autor de manuale de profil și al primei istorii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
acestea, presa locală indică existența unui Cerc al funcționarilor publici ce iniția, în 1919, un festival literar-artistic pentru strângerea de fonduri destinate unei biblioteci și unei case de economii 105. Capitolul III INTELECTUALUL PROVINCIEI ÎN FORMARE. REȚEAUA DE ÎNVĂȚĂMÂNT SECUNDAR INTERBELIC DIN NORDUL MOLDOVEI 3.1 O diagnoză a învățământului secundar interbelic Anul 1918, ca moment de cotitură în istoria românească, marchează pe axa timpului metamorfoza idealului de stat național unitar în realitate. Împlinirea dezideratului a adus cu sine însă multiple
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
iniția, în 1919, un festival literar-artistic pentru strângerea de fonduri destinate unei biblioteci și unei case de economii 105. Capitolul III INTELECTUALUL PROVINCIEI ÎN FORMARE. REȚEAUA DE ÎNVĂȚĂMÂNT SECUNDAR INTERBELIC DIN NORDUL MOLDOVEI 3.1 O diagnoză a învățământului secundar interbelic Anul 1918, ca moment de cotitură în istoria românească, marchează pe axa timpului metamorfoza idealului de stat național unitar în realitate. Împlinirea dezideratului a adus cu sine însă multiple transformări politice, sociale și economice la care noua structură statală trebuia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
intelectualității care ulterior vor avea menirea de a imprima țării tendințele modernizatoare. Dacă desăvârșirea educației se obține prin specializarea în cadrul instituțiilor de învățământ superior, sursa primară a formării intelectualilor a constituit-o însă sistemul de învățământ secundar - liceul. În deceniile interbelice, o serie de personalități politice s-au implicat în reformarea sistemului de învățământ secundar. Politicieni precum dr. C. Angelescu, Petre P. Negulescu, Nicolae Costăchescu, Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti sau Petre Andrei au exprimat viziuni diferite privind rolul liceului în formarea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
secundar. Politicieni precum dr. C. Angelescu, Petre P. Negulescu, Nicolae Costăchescu, Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti sau Petre Andrei au exprimat viziuni diferite privind rolul liceului în formarea tineretului. Modernizarea acestei ramuri este atribuită totuși ministrului Angelescu, principal legiuitor al învățământului interbelic, aflându-se la conducerea Instrucțiunii Publice, cu intermitențe, pe o perioadă îndelungată, între 1918-1937. Elaborarea noii politici școlare după unire va fi realizată de ministrul Angelescu pe patru coordonate: 1) unificarea învățământului românesc care să confere unitate sufletească cetățenilor; 2
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de măsură era necesară atâta timp cât organizarea diferită a învățământului cauza dezechilibre. Sistemele de învățământ de tip maghiar, rusesc sau german deveneau adevărate obstacole în calea unificării prin educație. În analiza acestei funcții a învățământului, Irina Livezeanu argumentează că școala românească interbelică devenise instrumentul naționaliștilor de omogenizare a populației, accelerând procesul de formare a națiunii 7. Acest proces de remodelare a învățământului s-a confruntat însă cu opoziția minorităților din provincii ale căror sisteme de educație cu tradiție erau bulversate de noile
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
însă evreii din Transilvania ce se instruiau în limba maghiară, în condițiile în care predarea în această limbă urma a fi interzisă, iar tinerii nu cunoșteau nici limba română, nici ebraica 11. O analiză statistică a sistemului de învățământ minoritar interbelic din Transilvania a indicat, de altfel, tendința autorităților române de a sustrage tineretul evreu din instituțiile secundare de învățământ minoritar 12. Și în Bucovina, tendințele asimiliste s-au afirmat încă din 1919, odată cu interzicerea evreilor de a frecventa liceul german
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pentru școală și au fost interfața între Ministerul Instrucțiunii și doleanțele comunității 33. Totuși, nu poate fi trecut cu vederea faptul că și aceste comitete au sprijinit în special școlile secundare teoretice, în detrimentul învățământului aplicat, alimentând tendința intelectualistă a educației interbelice. Mai mult, taxele ridicate impuse au determinat, într-o anumită măsură, comercializarea învățământului, punând sub semnul întrebării accesul la educație pe baze meritocratice. Problema deficiențelor claselor extrabugetare întreținute de părinți a fost ridicată și în teritoriu. De exemplu, directorul Liceului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
eleve. Față de deceniul trecut se remarcă un ușor progres, la 1910 existând 10 școli secundare cu 2263 eleve 39. Următorul tabel reflectă evoluția semnificativă a elevilor și elevelor în învățământul secundar, de la începutul secolului XX și până spre finalul perioadei interbelice: Tabel 5. Evoluția numărului de elevi în învățământul liceal Ani școlari Licee băieți Licee fete înscriși promovați înscrise promovate 1903/1904 8177 6028 1223 960 1910/1911 9749 7955 2242 1848 1920/1921 23605 19523 5646 5021 1930/1931 46874
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
speciale, "femeiești", pe lângă instituțiile universitare existente 40. De altfel, frecventarea universităților încă era apanajul tineretului masculin, în timp ce distanțarea de "cei 4 K: Kinder, Kleider, Kirche, Küche" părea că metamorfozează femeia într-o "parodie a bărbaților"41. Așadar, noua politică școlară interbelică trebuia să țină cont de o întreagă paletă de aspecte problematice în demersurile sale de închegare a unui învățământ românesc reformat și unitar. Viziunile exprimate de miniștrii implicați în reorganizarea învățământului secundar - comune sau divergente - s-au manifestat totuși într-
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
unui număr însemnat de școli, cât și printr-o legislație ce a transformat structura învățământului la toate nivelele 42. Principalele realizări ale ministrului liberal în domeniul învățământului secundar vizează dezvoltarea rețelei de școli secundare creatoare de viitoare elite. În anii interbelici s-au construit 45 de licee și s-au completat cu clădiri 32 de localuri existente. Dintre acestea, în nordul Moldovei s-au construit doar un liceu de băieți la Rădăuți și câte un liceu de fete la Dorohoi și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în cea mai mare parte elita națiunilor, care le va conduce și a cărei răspundere nu se poate măsura"56. Conceperea liceului ca sursă primară de formare a elitelor caracteriza deci politica educațională la nivel european. 3.2 Politica educațională interbelică în slujba "intelectualismului" Din nevoia creării de cadre de conducere, învățământul teoretic interbelic s-a aflat într-o situație privilegiată. Încă de la prima sa reglementare, în 1864, liceul era conceput ca sursă de formare a viitoarelor elite. Dar, după abia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cărei răspundere nu se poate măsura"56. Conceperea liceului ca sursă primară de formare a elitelor caracteriza deci politica educațională la nivel european. 3.2 Politica educațională interbelică în slujba "intelectualismului" Din nevoia creării de cadre de conducere, învățământul teoretic interbelic s-a aflat într-o situație privilegiată. Încă de la prima sa reglementare, în 1864, liceul era conceput ca sursă de formare a viitoarelor elite. Dar, după abia un deceniu de la prevederi, disproporția între școlile teoretice și cele reale sau profesionale
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prin accentul pus pe cultura generală concepută în mod intelectualist, în sensul formării de "oameni ai cărții", și mai puțin "oameni de acțiune"59. Critica emisă de Bârsănescu indica, de fapt, contrariul efectelor pe care organizarea liberală a învățământului secundar interbelic ar fi trebuit să le producă: liceul nu orienta absolvenții spre societate, ci era conceput într-un sens eminamente individualist. Dezvoltarea intelectualistă pe care se axase învățământul secundar dinainte de război se menținea deci și în noua concepție, deși adaptarea învățământului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]