7,031 matches
-
km, respectiv cca 3.000 km², fiind suprafața muntoasă cea mai întinsă din Germania. Regiunea este caracterizată printr-un relief colinar, 40 % acoperit cu păduri, cu exploatare de șisturi, argilă pentru industria ceramică, diabaz, bazalt ca piatră de construcție sau minereuri feroase pentru industria siderurgică. Din punct de vedere cultural și economic sunt munții cei mai cunoscuți din Germania, care, cu toate că au o înălțime relativ mică în comparație cu alte regiuni din Germania, au o climă rece. În așa-numita zonă „Hohe Westerwald
Westerwald () [Corola-website/Science/309589_a_310918]
-
iar daco-romanii trec la est și la sud de Carpați. Refacerea unității dacice nu a împiedicat continuarea procesului de romanizare. Practicarea neîntreruptă a unor activități specifice vieții sedentare, greu de desfășuat în cadrul nomadismului și al transhumanței, ca agricultura, meșteșugurile, exploatarea minereurilor, a menținut folosirea limbii latine ca „lingua franca” pe ambele maluri ale Dunării. În timpul împăraților Dioclețian, Constantin cel Mare și Iustinian s-a realizat o adevărată „stăpânire romană” la nord de Dunăre. Răspândirea creștinismului în limba latină la nordul Dunării
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
studii publicate în țară și în străinătate, din care amintim "Iron ore beneficiation using roll-type separator in high intensity electric field, "New Orleans, Luisiana, 1997, "Cercetări experimentale privind influența câmpului electric intens asupra fenomenelor de separare a substanțelor utile din minereuri sărace și deșeuri miniere", Cluj-Napoca, 1997, "Îmbogățirea concentratului de fier prin separarea în câmp electric intens," Petroșani, 1998, "Electro-separation in corona field of iron ore with magnetite", Oradea, 1999, precum și elaborarea cursurilor universitare și a tratatelor în Domeniul protecției mediului
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
of iron ore with magnetite", Oradea, 1999, precum și elaborarea cursurilor universitare și a tratatelor în Domeniul protecției mediului și a dezvoltării durabile: 1) , "Câmpul electric intens, factor ecologic în metalurgia fierului, "Editura Emia, Deva, 2000, 2) Ioan Ovidiu Muntean, " Separarea minereurilor de fier în câmpul electric intens", Editura Emia, Deva, 2001, 3)Ioan Ovidiu Muntean, "Procedee electrice de concentrare a minereurilor de fier cu magnetit", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004, 4) Ioan Ovidiu Muntean, "Tehnici de depoluare a mediului", Editura Universitas, Petroșani
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
dezvoltării durabile: 1) , "Câmpul electric intens, factor ecologic în metalurgia fierului, "Editura Emia, Deva, 2000, 2) Ioan Ovidiu Muntean, " Separarea minereurilor de fier în câmpul electric intens", Editura Emia, Deva, 2001, 3)Ioan Ovidiu Muntean, "Procedee electrice de concentrare a minereurilor de fier cu magnetit", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004, 4) Ioan Ovidiu Muntean, "Tehnici de depoluare a mediului", Editura Universitas, Petroșani, 2004, 5) Ioan Ovidiu Muntean, "Ecologia și protecția mediului", Editura Universitas, Petroșani, 2004, 6) Roman Morar, Ioan Ovidiu Muntean, Ioan
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
PPC. Este cel mai mare exportator și al doilea importator de bunuri. Economia țării depinde in mare măsură de industrie. Aceasta s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte importante: cărbuni (lignit-locul I pe glob- și huilă), sare, minereu de fier- și pe baza combustibililor și materiilor prim importate. Germania este a doua producătoare europeană după Rusia de energie electrică, obținută mai ales in termocentrale si atomocentrale. Pe baza minereurilor importate, Germania produce cantități uriașe (locul V in lume
Economia Germaniei () [Corola-website/Science/309099_a_310428]
-
importante: cărbuni (lignit-locul I pe glob- și huilă), sare, minereu de fier- și pe baza combustibililor și materiilor prim importate. Germania este a doua producătoare europeană după Rusia de energie electrică, obținută mai ales in termocentrale si atomocentrale. Pe baza minereurilor importate, Germania produce cantități uriașe (locul V in lume) de oțel, cupru și aluminiu. Aceste metale sunt prelucrate in cadrul industriei constructoare de mașini, care produce: automobile, locomotive, aparatură electronică, utilaje și multe altele. PIB-ul nominal al Germaniei a
Economia Germaniei () [Corola-website/Science/309099_a_310428]
-
pietrelor prețioase; • Cercetători în cadrul instituțiilor de cercetare; • Analiști în probleme de resurse și economie mondială; • Specialiști în managementul hazardelor naturale, gestionarea și managementul resurselor minerale; În marile companii petroliere; În cadrul societăților teritoriale de prospecțiuni și explorări pentru hidrocarburi și pentru minereuri; În schelele de foraj, în firmele de explorare și exploatare a gazelor naturale și a substanțelor radioactive; Pe platformele de foraj marin; • În institutele și firmele care se ocupă de protecția mediului de lucrări geotehnice, hidrotehnice și de construcții. Pentru
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
va avea o putere instalată de 1.000 MW. Unitatea va asigura aproximativ 12 % din consumul național de energie. În anul 2006, energia nucleară produsă a fost de 5,6 TWh, la o putere instalată de 707 MW. Rezervele de minereu existente asigură cererea de uraniu până la nivelul anului 2017 pentru funcționarea a două unități nucleare la centrala de la Cernavodă. În România, în prezent există un singur depozit de deșeuri instituționale, la Băița-Bihor, care funcționează din 1985. În prezent, acesta este
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
Inguleț și Saksahan. Intră în componența regiunii Dnepropetrovsk. A fost fondat ca un sat de cazacii zaporojeni în 1775 și avea doar 2.184 de locuitori în 1781. În 1881 o companie franceză a început să exploateze depozitele locale de minereu de fier și în 1884 a fost construită o cale ferată în bazinul carbonifer Doneț. După această a devenit un important oraș industrial de extracție a minereurilor de fier. Krivoi Rog, împreună cu suburbiile sale, se întinde pe 126 km, sub
Krivoi Rog () [Corola-website/Science/309324_a_310653]
-
1781. În 1881 o companie franceză a început să exploateze depozitele locale de minereu de fier și în 1884 a fost construită o cale ferată în bazinul carbonifer Doneț. După această a devenit un important oraș industrial de extracție a minereurilor de fier. Krivoi Rog, împreună cu suburbiile sale, se întinde pe 126 km, sub forma unei centuri lungi și înguste de-a lungul depozitelor de minereu de fier, fiind unul dintre cele mai lungi orașe din Europa. Minereurile locale bogate în
Krivoi Rog () [Corola-website/Science/309324_a_310653]
-
în bazinul carbonifer Doneț. După această a devenit un important oraș industrial de extracție a minereurilor de fier. Krivoi Rog, împreună cu suburbiile sale, se întinde pe 126 km, sub forma unei centuri lungi și înguste de-a lungul depozitelor de minereu de fier, fiind unul dintre cele mai lungi orașe din Europa. Minereurile locale bogate în hematit au fost epuizate în cea mai mare parte cu excepția celor de la mare adâncime, dar există minereuri care au un conținut mai scăzut de fier
Krivoi Rog () [Corola-website/Science/309324_a_310653]
-
de extracție a minereurilor de fier. Krivoi Rog, împreună cu suburbiile sale, se întinde pe 126 km, sub forma unei centuri lungi și înguste de-a lungul depozitelor de minereu de fier, fiind unul dintre cele mai lungi orașe din Europa. Minereurile locale bogate în hematit au fost epuizate în cea mai mare parte cu excepția celor de la mare adâncime, dar există minereuri care au un conținut mai scăzut de fier. Mai multe uzine de îmbogățire a minereurilor de fier și de peletizare
Krivoi Rog () [Corola-website/Science/309324_a_310653]
-
lungi și înguste de-a lungul depozitelor de minereu de fier, fiind unul dintre cele mai lungi orașe din Europa. Minereurile locale bogate în hematit au fost epuizate în cea mai mare parte cu excepția celor de la mare adâncime, dar există minereuri care au un conținut mai scăzut de fier. Mai multe uzine de îmbogățire a minereurilor de fier și de peletizare au fost construite pentru a sprijini combinatele siderurgice și de oțelărie. Alte industrii includ cele de cocsificare și construcții de
Krivoi Rog () [Corola-website/Science/309324_a_310653]
-
mai lungi orașe din Europa. Minereurile locale bogate în hematit au fost epuizate în cea mai mare parte cu excepția celor de la mare adâncime, dar există minereuri care au un conținut mai scăzut de fier. Mai multe uzine de îmbogățire a minereurilor de fier și de peletizare au fost construite pentru a sprijini combinatele siderurgice și de oțelărie. Alte industrii includ cele de cocsificare și construcții de mașini (în special pentru industria minieră) și de sfredele cu diamant, fabrici de ciment, de
Krivoi Rog () [Corola-website/Science/309324_a_310653]
-
la Vișeu și Borșa centre forestiere cu muncitori - coloniști țipțeri - din Zips, aduși la Vișeu din ordinul împăratului Iosif al II-lea al Austriei. În anul 1743 la Vișeu de Sus se stabilesc mineri din Saxonia și înființează exploatări de minereuri. În anul 1773 se înființează la Vișeu un centru de exploatare forestieră, colonizat cu sași din Zips. În 1775 se stabilesc la Vișeu familii germane venite din Austria (Salzburg și Tirol). Între anii 1776 - 1794 vin primii coloniști din Salzkammergut
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
care durează sute de ani. Dar, exploatarea lemnului nu este singura activitate care au desfășurat-o oamenii. Mineritul a fost până nu demult o activitate intens practicată. Și în ziua de azi se pot vedea gurile de la minele ce exploatau minereuri complexe și uraniu. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 11.079 locuitori, dintre care 3.722 evrei, 3.616 români, 2.753 germani, 610 maghiari, 336 ruteni ș.a. Ca limbă maternă predomina limba idiș, declarată ca atare de 3
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
deja în epoca bronzului. Exploatarea aurului și argintului este aminită prin anii 1141 la colonizarea sașilor în regiune. În anul 1329 localitatea este atestata sub numele de "Mons Medius". În anul 1774 este publicată prima cercetare științifică a exploatării de minereuri. Etimologia numelui localității: Baia (din subst. baie „exploatare minieră subterană; mină, ocna” < lat. *bannea sau magh. bánya) + Sprie, derivat din adj. aspriu, asprie „cam aspru" (< aspru + suf. -iu, fem. -ie) prin căderea lui a- inițial, ca determinant al unui apelativ
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
din munții Gutâiului. Aceste roci vor fi în perioada miocena și pliocena (înainte cu 9,3 - 65 milioane de ani) în estul și vestul regiunii printr-o ruptură tectonica întrerupte cu zone de vulcanite (dacite și andezite). Principalele filoane de minereu sunt Prin măsurători geotermice a cuarțului hidrotermal s-a stabilit o temperatură între 305 - 180 de grade Celsius. Felul mineralelelor din această zonă se cifrează la un numar de 90, care se bazează pe structura chimică a mineralelor principale: Centrul
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
se clădească în Oravița locuințe pentru coloniști. Exploatarea minelor a trecut în anul 1742 în grija unor cooperații miniere care au dobândit dreptul de a se administra independent. Fr.Griselini în "Istoria Banatului Timișan", menționează că aceste asociații își duceau minereurile la Oravița unde se executau lucrările de fabricare a aramei și că in districtul acesta se produceau într-un an 2000-3000 de măji de aramă (majă-veche unitate de măsură pentru greutăți, variind după epoci și regiuni între 50 de kg
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
limbii române"), pe lângă ce se trimitea în Austria pentru separarea argintului, când argintul era în cantități suficiente. Lucrările "de fabricațiune a aramei până ce acest metal devine ca marfă pentru comerț se fac în uzinele din Oravița, unde asociațiunile își duc minereurile lor" . Se vorbea despre pustiirea turcească din 1737-1739, când în urma unui război cu turcii, prin pacea de la Belgrad din 1739, Austria pierde Banatul Sârbesc și Banatul Craiovei. Populațiunea fu apucată de groază și mulți coloniști aduși o luară la fugă
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
folosință în anul 1863 și este cea mai veche linie ferată montană din România. O caracteristică a gării din Oravița, este aceea că are peronul la primul etaj. Primele baraje de greutate din Romania construite în perioada 1723-1733 pentru spălarea minereurilor pe pârârul Oravița, cunoscute sub numele de Lacul Mare și Lacul MIc. Cea mai veche farmacie montanistică, „La vulturul negru”, fondată în 1793 și atestată din 1796, conform o placă la intrarea, se află la str. 1 Decembrie 1918 nr.
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
orașului Chemnitz (1547-1553). Ca membru al universității efectuează cercetări în domeniul medicinii, farmaciei, alchimiei, filologiei, pedagogicii, politicii, istoriei, meteorologiei, științelor pământului, ca geologie și minerit. Astfel va publica prima sa lucrare "Bermannus, sive de re metallica" (1530) care tratează căutarea minereurilor utile, măsurători, tehnica mineritului și obținerea metalelor Tratatul său următor "De menusuris et ponderibus" (1533) descrie unitățile de măsură folosite în antichitate de greci și romani.Descrierea proceselor din interiorul scoarței pământului o descrie în "De ortu et ausis subterra
Georgius Agricola () [Corola-website/Science/305023_a_306352]
-
extracția păcurii nu există decât din epoca romană). Cu sarea gemă (mult folosită atât pentru conservarea peștelui și a cărnii, cât și la argăsitul pieilor) geto-dacii făceau un comerț intens, mai ales cu grecii. Pământul Daciei era foarte bogat în minereuri. Meșterii geto-daci lucrau fierul și arama, argintul și aurul. Reducând minereul de cupru la o temperatură de 1085°C și amestecându-l cu cositor obțineau bronzul din care făceau felurite unelte și podoabe. Exploatau aurul nu numai din aflorismente (locurile
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
mult folosită atât pentru conservarea peștelui și a cărnii, cât și la argăsitul pieilor) geto-dacii făceau un comerț intens, mai ales cu grecii. Pământul Daciei era foarte bogat în minereuri. Meșterii geto-daci lucrau fierul și arama, argintul și aurul. Reducând minereul de cupru la o temperatură de 1085°C și amestecându-l cu cositor obțineau bronzul din care făceau felurite unelte și podoabe. Exploatau aurul nu numai din aflorismente (locurile unde, prin eroziune, roca auriferă apare la suprafață), ci și din
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]