6,993 matches
-
editoarea de azi transcrie vacanță când se vede clar vacanțe) Fragmentul al treilea sare, tot pentru a demonstra povara ziaristicii, la o scrisoare din septembrie 1882: „ Ei, dac-ai ști cum salahoria asta în care petrec împreunată cu boală și mizerie mă apasă și mă fac să devin incapabil de-a voi ceva, ai înțelege și m-ai ierta.” (Eadem, p.370). Cuvintele subliniate de noi lipsesc, rămânând enunțul în sine. Scrisoarea este datată integral, cu cerneală violetă, de Veronica Micle
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
scriu iar, să scriu de meserie, scrie-mi-ar numele pe mormânt și n-aș mai fi ajuns să trăiesc. Căci a suferi atât pentru ce? pentru ca să te nefericesc pe tine, pentru ca și pe tine să te atrag în adâncimea mizeriei mele sufletești; a suferi atât nu este nici drept, nici are vreun scop.” De data aceasta scrisoarea este datată de poet: 28 decembrie 1979 (Op. cit., p. 51) iar în septembrie același an Eminescu publicase „Rugăciunea unui dac” din care coboară
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu? De ce d. profesor G.Potra, dacă profesor este, deși stilul nu prea arată, nu s-a gândit să exalte într-un studiu opera poetului? Când nouă ne lipsesc cărți serioase de istorie literară, mai sunt oameni care să răscolească mizeriile vieții unui poet și să le prezinte în cărți pretențioase și seci cum a fost aceea a d-rului Vlad. D. profesor Potra a dorit, ce-i dreptul, să reabiliteze pe Eminescu. Domnia-sa și-a zis că bănuiala unei anume
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care îi pătrunsese și-i zdrobise toată ființa, că el tot ținea nebun la acea pacoste de femeie care l-a înlănțuit întâi, că el, apucat pe mâinile ei, nu voia să mai știe de soru-sa bolnăvicioasă, neputincioasă și în mizerie. Din toate acestea rezultă că el avea prin moștenire germenele alienațiunii, care a fost alimentat prin o boală contrasă după aceea, că nu s-a putut niciodată decide a-și crea o carieră, ci a rătăcit din școală în școală
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ale unor corelații obiective. Anumite practici religioase vor fi menținute în viață atât timp cât există oameni ale căror nevoi sufletești vor fi satisfăcute prin ele. Wittgenstein însuși a ajuns să înțeleagă mai bine creștinismul pe măsură ce a cunoscut experiența slăbiciunii morale, a mizeriei sufletești, a disperării. „Religia creștină - își nota el - e doar pentru acela care are nevoie de un ajutor nemărginit; adică numai pentru acela care simte o mizerie nesfârșită. [Ă] Credința creștină - așa cred eu - este refugiul în această supremă mizerie
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ajuns să înțeleagă mai bine creștinismul pe măsură ce a cunoscut experiența slăbiciunii morale, a mizeriei sufletești, a disperării. „Religia creștină - își nota el - e doar pentru acela care are nevoie de un ajutor nemărginit; adică numai pentru acela care simte o mizerie nesfârșită. [Ă] Credința creștină - așa cred eu - este refugiul în această supremă mizerie. [Ă] Cine-și deschide astfel inima către Dumnezeu, într-o mărturisire plină de căință, o deschide și pentru ceilalți. Făcând aceasta își pierde demnitatea de om eminent
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mizeriei sufletești, a disperării. „Religia creștină - își nota el - e doar pentru acela care are nevoie de un ajutor nemărginit; adică numai pentru acela care simte o mizerie nesfârșită. [Ă] Credința creștină - așa cred eu - este refugiul în această supremă mizerie. [Ă] Cine-și deschide astfel inima către Dumnezeu, într-o mărturisire plină de căință, o deschide și pentru ceilalți. Făcând aceasta își pierde demnitatea de om eminent și ajunge, prin urmare, ca un copil. Adică fără poziție, demnitate și distanță
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
recunoaște meritele altora... * „Cel care face o nedreptate unuia, amenință pe mulți.” (P. Syrus) Pentru că un astfel de om este mereu prezent printre noi, prin intențiile lui distructive. * „A trece de la sărăcie la bogăție, nu Înseamnă decît a schimba o mizerie cu alta.” (Johan Oxenstiern) Firește, este vorba de o mizerie morală, pentru că este rară bogăția care să nu fie obținută prin Înșelăciune, și care să nu fie Însoțită de avariție (de teamă și de neliniștea că ar putea fi pierdută
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pe mulți.” (P. Syrus) Pentru că un astfel de om este mereu prezent printre noi, prin intențiile lui distructive. * „A trece de la sărăcie la bogăție, nu Înseamnă decît a schimba o mizerie cu alta.” (Johan Oxenstiern) Firește, este vorba de o mizerie morală, pentru că este rară bogăția care să nu fie obținută prin Înșelăciune, și care să nu fie Însoțită de avariție (de teamă și de neliniștea că ar putea fi pierdută). * „Măsura adevăratului caracter al unui om este ceea ce el ar
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
profituri sau de a ascensiona În ierarhia demnităților sociale. După ce am văzut că respectiva persoană a reușit În demersurile ei, invidia ne face să uităn de scrupurele noastre morale inițiale și am vrea chiar s-o imităm!... * „Pentru a uita mizeria vieții există trei mijloace: speranța, somnul și rîsul.” (Immanuel Kant) Ar mai fi unul: blazarea (starea de lehamite). * „Fiecare om are mai multe calități decît crede, dar numai succesul le pune În valoare.” (Marguerite Yourcenar) Însă, cum ne-am putea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
în parohia Chevernez, un bărbat, soția sa și copilul lor au fost găsiți morți, fără a prezenta semne de boală, singura cauză fiind foamea. Febra malignă este pe cale să izbucnească, iar când canicula se va amesteca cu umezeala și cu mizeria, acești oameni sărmani, care deja nu mai au forță, vor muri foarte repede; dacă Dumnezeu nu face o minune, va trebui să ne așteptăm la o mortalitate ridicată. Oamenii sunt atât de săraci, încât într-o barcă a rămas o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în funcție de statutul social, atitudinea față de femei era diferită. În Franța, ca pe întreg cuprinsul Europei de Vest, datorită războaielor în care era implicat imperiul, cei mai afectați erau țăranii. Taxele tot mai mari i-a împins pe aceștia într-o mizerie cruntă. Femeia de la țară era vândută soțului său. Trebuia să aibă grija de casă și dădea naștere la opt sau zece copiii. Dintre aceștia reușeau să supraviețuiască numai trei sau patru, datorită condițiilor mizere de trai și a mortalității crescute
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să- i facă buni, să păzească familiile noastre de orice necaz, să crească pruncii în credință. Pașii celor tineri să-i îndrepte pe calea binelui și să-i întărească în credință, pe bătrâni, Dumnezeu să-i ocrotească de degradare și mizerii, pe cei întristați să-i mângâie, pe cei învrăjbiți să-i împace ca să trăiască în dragoste. Pe cei rătăciți de la credința cea dreaptă să-i întoarcă pe calea adevărului și să-i unească cu sfânta și dumnezeiasca Sa Biserică. Bolnavilor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
părul porcului, salcie albă, podbal, hrean ras În oțet, frunze de leuștean, usturoi pisat și oțet. Afumări, spălări și consum de ceai din rădăcină de iarbă mare. Ceaiuri din drobiță, În loc de apă. TIFOS EXANTEMATIC Boală infecțioasă și contagioasă provocată de mizerie, sărăcie, foamete și necurățenie, caracterizată prin febră mare, delir, amețeli, pierderea cunoștinței, dureri mari de cap, musculare, somnolență, pete negre-vineții pe piele, buze și limbă umflate, căderea părului. Se Înfășoară bolnavul În cearceafuri Înmuiate În apă rece, stropite cu oțet
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
așa cum mărturisea în epistola ce o trimitea Legației României de la Bruxelles, ca anturajul (cel pe care il dezvăluise deja, dar poate și altul, necunoscut, eventual unul feminin!) ar putea să-i zădărnicească fiului său viitorul, l-ar putea împinge în mizerie și spre cine știe ce acte necugetate. Dar cum ar fi putut să-l mobilizeze pe un înalt funcționar aflat în slujba statului român la Bruxelles această istorie personală, emoționantă, e adevărat, când era spusă de o mamă îndurerata, ce-și dedicase
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de a trece examen, atuncea voiu trimite taxa. Acest copil e fórte deștept, ast-fel că póte să fie de trebuința țerei; iar de va fi lăsat în voea întâmplărei póte să se dedea la tóte viciile, să ajungă în mizerie și la urmă să se ucidă. Dnii care stau cu el sunt trecuți de 30 de ani și au făcut un mare păcat de au ajutat un minor și l-au luat de unde-lu plasasem eu; cu asta au sdrobit
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
inițiativa d-sale, care numără șase ani, este plecată după cât se vede, dintr'un înalt comandament moral. Și nici nu se putea altfel pentru cineva care și trăiește viața de-avalma cu cei obidiți de soartă, cu toate necazurile, lipsurile și mizeriile lor. Dar inițiativa colegului Arteni mai înfățișează și o nouă lectură pentru cei ce vor s 'o cunoască de-antregul. În vremurile acestea de tristă văduvie a scrisului sincer și loial închinat satelor, când totul este plătit și pus în slujba
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca oricui, vindecarea acestor lacune, trezirea conștiinței naționale, descătușarea, purificarea sufletului, alungarea valului întunericului și scoaterea din mocirla în care zac înglodați până-n gât țăranii.” Ziarul se angaja să lupte pe două fronturi: Îmbunătățirea retribuției muncii și ridicarea țărănmii din mizerie și ignoranță căci „ pentru revendicarea drepturilor noastre sfinte, uzurpate de către conducătorii perindați la cârma țării și pentru tovarășul ce sfredelește pământul în dogoarea soarelui din zori până-n seară am scos acest ziar." De altfel, în articolul „De vorbă cu cititorii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
copiilor cu un pol, întorcându-se acasă, doar cu trei prafuri de chinină. Să vadă și să știe că din munca lui sfântă, din sudoarea țăranului obidit își îmbuibă toți pântecul cu osânză, toți trăind de pe spinarea lui încovoiată de mizerii și nevoi." Venind în sprijinul ridicării culturale a țăranilor, ziarul publică beletristică, mai ales de factură populară, snoave și anecdote, poezie populară, povești din viața satului (Sorcovadupă Delavrancea), republică povești și povestiri (O călătorie de la București la Iași înainte de 1848
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru o operație”. Rubrica „Profil” deschisă și destinată activită ții culturale, artistice și sociale a diferitelor personalităț i ale orașului Bârlad, se referă la I. Șerbănescu. A. Romila - Snagoveanu în „File de carnet” face o anchetă printre pensionarii bârlădeni, reținând mizeria vieții acestora, deznădejdea lor și constituirea Asociației pensionarilor tutoveni, cu sediul în Bârlad, ca măsură de aut o‐protecție. Primele numere din Veacul nostru au apărut în 2 pagini la Atelierele grafice Nicolae P. Peiu din Bârlad. Se publicau informații
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fiu, căci, în împrejurarea această, grea în care se află, numai d-stră cetățeni, puteți să i fiți scândura de salvare a fiului lui Ioan Popescu, care din nenorocire în mijlocul d stră, a amicilor, colegilor și foștilor săi elevi, fiul suferă mizeria !... Vă rugăm așa dar, să binevoiți ca de urgență să-i acordați puternicul d-stră sprijin atât material cât și moral fiului nemuritorului Ioan Popescu, al aceluia pe cari l-am iubit, respectat și apreciat, marile sale fapte liberale, patriotice și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1918, a fost revista „Florile Dalbeʺ, unde au colaborat: Corneliu Moldovanu, Emil Gârleanu, D. Nanu, I. Mândru ș.a. Primul număr al acestei reviste a fost închinat memoriei poetului tecucian Ștefan Petică, mort de tânăr, distrus de boală și de 332 mizerie, pentru care George Tutoveanu a avut o mare prietenie...ʺ Florica Ionescu ‐ Tutoveanu (Din Bârladul de odinioară și astăzi, 1984) * „Următoarea revistă condusă de George Tutoveanu se intitula „Florile Dalbeʺ, apărută la l ianuarie 1919 și care a viețuit până la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Acordarea de sprijin și ajutor familiilor deținuților(telor) în condițiile în care capul familiei este la închisoare. Există pericolul ca cei rămași acasă să nu se poată întreține în urma închiderii celui care asigura cele necesare traiului de zi cu zi. Mizeria, promiscuitatea în care trăiesc cei rămași acasă poate genera delincvență. O soluție ar fi ca cel închis să muncească. Din banii primiți în urma evaluării muncii prestate, acesta ar putea ajuta familia. ● Acordarea de sprijin și ajutor deținuților(telor) după ieșirea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
copiilor, a căror îngrijire și educație necesită resurse. Uneori, copiii sunt puși să cerșească, mai ales în acele familii unde condițiile materiale sunt foarte precare iar nivelul de educație este aproape absent (copiii nu merg la școală, familia locuiește în mizerie, există un nivel crescut al promiscuității morale - toate acestea pe fondul unui consum permanent și necontrolat de alcool). Alteori, familia trăiește cu resurse bănești limitate, din care băutorul ,,ciuntește” permanent pentru a-și procura ,,plăcerea zilnică” - și aceasta în detrimentul altor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
aveau nimic comun cu spitalele moderne de astăzi, și în care erau primiți, în afară de persoanele cu tulburări mentale - „nebuni” - „...o serie întreagă de indivizi diferiți între ei, cel puțin după criteriile noastre de percepție: cerșetori, săraci, invalizi, libertini, bătrâni în mizerie, exilați, șomeri îndărătnici - pe scurt, toți cei care în raport cu ordinea stabilită de rațiune, de morală și de societate dau semne de „dereglare”. În spitalele generale intră cel care nu poate și nu trebuie să facă parte din societate” (Foucault, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]