7,039 matches
-
în Londra, susținut de David Gilmour la împlinirea vârstei de 60 ani. Remember That Night este, cu adevărat, un concert de neuitat unde cântă toți prietenii lui, începând cu memorabilul clăpar al Pink Floyd-ului, Richard Wright - dispărut între timp, din nefericire -, cu David Bowie, cu Phil Manzanera, cu Crosby&Nash, duetul celebru al anilor '70, cu marele saxofonist Dick Parry, cu o mulțime de alți soliști sau apropiați ai trupei și ai liderului ei. Este un rafinament, un aer de liniște
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
-l în favoarea lui Ion Iliescu. Ceea ce e totuși deranjant la acest filmuleț care- ne-a marcat copilăria și după al cărui succes Nicolăescu a mai făcut încă vreo cinci episoade (inclusiv unul complet penibil în anii trecuți) nu e, din nefericire, numai mesajul propagandistic comunist, grosier, mincinos și indecent azi, ci și slaba calitate regizorală. E un film improvizat, rudimentar, conjunctural (un fel de replică autohtonistă după un serial în vogă atunci Incoruptibilii) cu un scenariu hilar și tendențios și unde
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pentru a-i convinge pe asemenea operatori comerciali să alimenteze bugetul cu sumele prevăzute de lege. E limpede că, fără o lege a fiscului suficient de dură, toate aceste canale de finanțare alternativă rămân doar surse virtuale, realitatea fiind, din nefericire, mult mai constrângătoare și mai tristă. Totuși, din puținul care se adună la nivelul întregii țări, s-au mai făcut în ultimii ani câteva sesiuni de finanțare a proiectelor culturale: expoziții, debuturi, evenimente culturale sau educaționale, programe de antreprenoriat care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fie ea și pe aceste canale de socializare, care încurajează răspunsul superficial și obrăznicia arogantă, ci, mai ales, încercarea stângace a moderatorului de a spune că respectiva gazetă satirică îi tratează astfel pe toți candidații de pe- scenă. Ceea ce, din nefericire, nu mai e adevărat. A fost, o dată ca niciodată... Ieșiți direct de sub pulpana grecoteiului nepereche, cel care cu simțurile dilatate ("simț enorm și văz monstruos"!) a izvodit cel mai ucigaș și mai de neuitat insectar al politichiei românești - enervant de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dincolo de îmbogățirea orașului cu încă un palat, ar merita poate să reflectăm puțin și la starea de fapt a acestei mari puteri în stat, eclipsată de regulă de puterea executivă și de legislativul parlamentar, puterea judecătorească. Justiția a fost, din nefericire, o parte a corpului social care a generat în ultimele două decenii și jumătate cele mai mari controverse, fiind acuzată sau adulată fără prea mult discernământ critic, în funcție mai degrabă de interese, de simpatii sau afilieri politice, decât de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pentru manipulare politică și poate ar fi timpul să punem în discuție și necesitatea asumării preponderent a valorilor civice în acțiunea publică față de atașamentele atavice, moștenite, care nu reprezintă rodul vreunei construcții de sine raționale sau al educației europene. Din nefericire, pentru o bună parte a concetățenilor noștri, patriotismul centrat pe valorile constituționale și pe egalitatea civică a cetățenilor, indiferent de naționalitate sau de religie, este un moft. Preluat după termenul lui Jurgen Habermas (Verfassun gspatriotismus), patriotismul constituțional vizează o construcție
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vorba, aveți bunăvoința de a urmări cine strigă mai tare în acest moment și îi veți recunoaște pe aceiași, nepedepsiți încă, zbierători de profesie.) Am trăit teroarea unui cataclism mental pe care actuala tendință de "coafare a limbajului" - tendință, din nefericire, manifestă - nu face decât să o agraveze. Am trăit sub acțiunea unui mecanism anihilant al cărui singur scop era măsura creatorului său: imbecilizarea. Am trăit! Privesc cu tristețe ebuliția momentului (rezultat cumplit al strivirii autenticului spirit civic) și cu sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prisos de Înțelepciune parcă desprinsă din neștiute tratate pedagogice - ultimele cuvinte ale sinucigașilor limitează, mai ales prin voința formulării, orice Încercare de a le transforma În passe-partout-uri sapiențiale. Ele pun, de obicei, În discuție două domenii care copleșesc prin gravitate: nefericirea și libertatea 32. Viziunea de coșmar Îmblânzit sugerată de Nerval În ultima sa scrisoare („Căci noaptea va fi neagră și albă!”) ori saltul aproape tandru În moarte al lui Romain Gary („La revedere și mulțumesc!”) deschid un arc de cerc
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În moarte al lui Romain Gary („La revedere și mulțumesc!”) deschid un arc de cerc În care intră aproape totul, de la semi-sinuciderea lui Socrate, la refuzul lui Seneca de a accepta imperiul necesității, la sinuciderea romantică, supusă capriciilor modei, la nefericirea istorică a exilaților (Zweig, W. Benjamin), la experimentul primejdios al drogului, al alcoolului ori, pur și simplu, al celebrității (Malcolm Lowry, Hemingway). Se poate muri din orice: din orgoliu aristocratic, precum Cato („Acum sunt propriul meu stăpân!”), din dezgust (ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
al scrierii. Odată pătrunsă pe această pistă, tematica sinuciderii dobândește același regim ca oricare dintre subiectele unei ficțiuni. Ea iese din zona biograficului strict, pentru a-și croi o nouă identitate În vasul alchimic al creației. Locurile comune ale sinuciderii (nefericirea, boala, tristețea, deziluzia, disperarea, nebunia) infiltrează Încetul cu Încetul spațiul eului auctorial, alterându-l și Încărcându-l cu o expresivitate pe care n-o avusese În ipostaza lui de document. Ceea ce se Întâmplă În jurnalul intim nu e doar un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mărturisit public și nu s-a arătat așa cum e, cu toate complexele lui de inferioritate, cu mania persecuției și sentimentul vinovăției care l-au torturat și care, În ochii celorlalți, l-au Înfățișat pe de-a-ntregul desfigurat. Din toate aceste nefericiri, el Învață Însă arta supraviețuirii pe termen limitat. Învață, măcar, să-și proiecteze o altă natură intimă. Și, simultan, deprinde și dezvățul de această natură. Fie și pentru a-și procura, odată cu apropierea morții, Încă o plăcere clar-obscură. Realitatea biografică
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o lalea, șofran sau un bulb de ochiul-boului; luna e „bulboasă”, un adjectiv care semnifică grăsimea, dar care sugerează „bulbul”, pentru că imaginea vizuală e un lucru complex. Deprinsă cu jocurile primejdioase, ale autoanalizei, Sylvia Plath detectează foarte de timpuriu cauza nefericirii sale: nu gândește Îndestul de liber, nu e capabilă să producă suficiente imagini originale. Se visează, de la optsprezece ani, scriitoare, dar știe, totodată, că nu e capabilă să se sustragă clișeelor, că nu poate fi suficient de originală. Mania de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu mijloacele castității. Am ales prima variantă. Am admis de asemenea că sunt datoare atât familiei mele cât și societății (s-o ia dracu’, oricum) și să urmez anumite obiceiuri absurde și tradiționale - spre binele meu, mi se spune. Din nefericire, această din urmă sintagmă, „spre binele meu”, conține Întreaga tragedie a existenței Sylviei Plath. Ce a fost, cu adevărat, spre binele ei? Ce, În afara scurtelor intervale de fericire În care a putut scrie În voie? Căsătoria cu Ted Hughes? Necruțător
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
să inventarieze Întâmplările și abia Într-un al doilea plan să le cerceteze semnificațiile. Ștefan J. Fay Încearcă timid să depășească inconfortabilul statut de contabil al realității și se străduie să dea un sens lucrurilor pe care le vede. Din nefericire, tentativa e dinainte sortită eșecului. Obsedat de un detaliu a cărui semnificație e Într-adevăr majoră, el reușește să-i compromită metafora cu adevărat sublimă: din moment ce toate stemele fuseseră decupate din steagurile revoluționarilor, Înseamnă că acest lucru s-a produs
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
forjează liniile de forță ale autoportretului. Din perspectivă analitică, obstacolele sunt mai numeroase decât impulsurile creatoare. Teatrul intimității, jucat de către autor pe tot parcursul scrierii jurnalului, râvnește, totuși, la obiectivitate și la o cât mai puternică impersonalizare a subiectivității. Din nefericire, toate aceste atuuri ale jurnalului intim se transformă În contrarul lor. Capcane mentale, ele Îl Înarmează pe autor cu credința că nu poate greși. Prin urmare, orgoliul de primă instanță devine o sursă a impreciziei, a inexactității și chiar a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
acordă în familie și școală. Pe baza evaluării sistematice a randamentului școlar și profesional de către părinți și pedagogi, elevul debil mintal își formează o autoevaluare din ce în ce mai realistă, care se manifestă la rândul său în nivelul de aspirație al elevului. Din nefericire, mai întâlnim însă și familii care subapreciază școala, învățătura, munca productivă, ceea ce reduce gradul de mobilizare al elevului în vederea obținerii unei inserții socio-profesionale activă și eficientă. b) O caracteristică individuală cu implicații importante în adoptarea socio-profesională a deficienților mintali este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mai puțin rigid, pe alocuri chiar eseistic, a decurs din dorința de a oferi o lectură mai ușor de realizat, respectiv din dorința de a destinde puțin gravitatea unei practici minciuna, înșelăciunea umană cu consecințe deosebit de complexe pentru omenire. Din nefericire, această practică nu și-a pierdut în timp deloc din consistență. Prin urmare, ea reprezintă pentru omul timpurilor noastre un subiect de o cardinală importanță; căci, așa cum menționează Piotr Wierzbicki: "Secolul al XX-lea este secolul minciunii. Îndemnul "nu te
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
criticii, logicienilor și filosofilor moralei, sociologul interesat de studiul minciunii ar putea fi tentat să creadă că teoreticienii jocului, care au analizat Dilema prizonierului și Lașuș (Kuhn 1963:335; Schelling 1960), i-ar putea oferi un sprijin filosofic util. Din nefericire, teoria jocurilor este de ajutor numai în anumite limite. Axelrod (1984) aduce dovezi experimentale privind avantajele pe care le-ar avea punerea în practică a politicii de dinte pentru dinte, de a fi sincer la început, și apoi a răspunde
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sfruntate și statistici. Așadar, pentru a respecta scopul acestui studiu, eu mă voi concentra doar asupra minciunilor sfruntate. DEFINIȚII: MINCIUNA ȘI ÎNȘELĂTORIA Dacă e să vorbim despre minciuni, trebuie să ne facem o idee clară asupra noțiunii de minciună. Din nefericire însă, pentru motive care au o bază solidă, ideile clare lipsesc în științele sociale (Barnes 1990:13). "Minciuna" este un concept alunecos (Coleman și Kay 1981:42; Ludwig 1965:7). Nu pot decît să sper că voi reuși măcar să evidențiez
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
11-12) Totuși, la numai patru ani după apariția pamfletului scris de Maugham, într-un raport asupra contraspionajului, scris inițial pentru uzul exclusiv al oficialităților, însă publicat ulterior, J.C. Masterman, academician care pe timpul războiului a lucrat în contraspionaj, scria: ... pacea, din nefericire, ascunde adeseori un război latent. Contraspionajul trebuie să fie un proces neîntrerupt, o activitate prezentă atît în timp de pace cît și de război... Sîntem pe deplin îndreptățiți să adoptăm măsuri de contraspionaj împotriva oricărei puteri care se aventurează în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fi structurate în așa fel încît să afecteze numai inamicul. Aceasta se poate vedea în istoricul dezinformării în Irlanda de Nord, începînd cu anul 1970, cînd se pare că guvernul britanic a adoptat o politică de ponegrire a Armatei Republicane Irlandeze. Din nefericire, este binecunoscut faptul că o înșelătorie o atrage pe alta, întrucît numai un martor neutru ar putea să-și dea seama care este proporția în care apare minciuna. Chiar și așa, este clară existența unei politici de ponegrire în Irlanda de Nord
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
este cea de mijloc; însă unde anume? Nu e bine să existe prea multă autoiluzionare, deoarece o persoană păcălită ajunge să nu-și mai dea seama de acest lucru. Totuși, este nevoie de puțină auto-amăgire, însă în cantitate moderată. Din nefericire, în lipsa unor scări de gradație bine definite, toate rețetele care prescriu adoptarea unei atitudini de mijloc rămîn ambigue. Ne vom confrunta cu aceeași dificultate cînd vom încerca să specificăm un nivel optim individual și social al minciunii. M-am pronunțat
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ce se cuvine a fi călăuziți și instruiți, este istoria noastră personală și traversează istoriile noastre comunitare. Doar în acest fel, misiunea va putea fi «rodul» urmării lui Cristos și nu doar o cale de scăpare ce ascunde insatisfacția și nefericirea. Este vorba de o dublă provocare: «a culege roadele bogatei tradiții bimilenare a Bisericii, fără a ne încumeta să născocim o gândire detașată de această comoară» și, în același timp, a ne feri de «a rămâne în lumea ideilor pure
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
vedere rațional, așa după cum ar fi scandalos din punctul de vedere al credinței, să ne închipuim viața în general, dar și viața consacrată în mod special, ca pe o cale ce trebuie să urce mereu și să se lărgească. Din nefericire, ne-am cam obișnuit să acceptăm declinul persoanelor, însă nu prea vrem să acceptăm declinul structurilor pe care noi înșine le-am creat ori de care ne-am atașat. Declinul este ceva normal și firesc pentru toate realitățile create. Istoria
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
putem cunoaște în mii de moduri. Astăzi, datorită progreselor tehnice, fără îndoială, aproape toți studenții în antropologie care se pregătesc să efectueze prima lor anchetă de teren se gândesc să "filmeze", chiar dacă nu formulează întotdeauna un proiect foarte precis. Din nefericire, le lipsesc încadrarea și formarea. Învățarea unei culturi a imaginii rămâne subdezvoltată, lacunară și marginală; față de cărți, cel puțin în Europa, filmele nu circulă sau circulă foarte puțin și chiar marile documentare clasice sunt greu de găsit. În ceea ce privește practica, studenții
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]