7,718 matches
-
de umezeală există și pe traseul versanților, în locuri cu rupturi de pantă. Acestea se disting ușor în peisaj datorită faptului că vegetația este diferită, pâlcurile de stuf și papură remarcându-se pe fondul fânețelor stepice. Microrelieful cu alternanță de pante abrupte și mici zone microdepresionare, cu apă temporară stagnantă se datorează alunecărilor de teren. Toponimia locală de "Ponoare" se datorează acestor alunecări de teren. Ea datează din anul 1911, când în urma unei perioade ploioase de mai multe luni, Dealul Strâmbu
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
alunecări de teren. Ea datează din anul 1911, când în urma unei perioade ploioase de mai multe luni, Dealul Strâmbu, cu aproape 2 ha din cele 24,5 ha ale rezervației de la momentul respectiv, a alunecat de pe un versant vestic, cu pantă accentuată, generând terase și rupturi de pantă. Hidrologia zonei este redusă în primul rând datorită suprafeței restrânse. Nu există cursuri de apă mari, singurul curs de apă permanent fiind un izvor cu debit scăzut ce asigură nivelul hidric crescut în
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
1911, când în urma unei perioade ploioase de mai multe luni, Dealul Strâmbu, cu aproape 2 ha din cele 24,5 ha ale rezervației de la momentul respectiv, a alunecat de pe un versant vestic, cu pantă accentuată, generând terase și rupturi de pantă. Hidrologia zonei este redusă în primul rând datorită suprafeței restrânse. Nu există cursuri de apă mari, singurul curs de apă permanent fiind un izvor cu debit scăzut ce asigură nivelul hidric crescut în zona joasă a rezervației, la baza versanților
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
permanent fiind un izvor cu debit scăzut ce asigură nivelul hidric crescut în zona joasă a rezervației, la baza versanților. În rest, există doar mici ochiuri de apă temporare, consecutiv perioadelor ploioase, cantonate în porțiunile microdepresionare de la nivelul rupturilor de pantă. Reprezentarea hidrologică este prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management. Clima este temperat continentală, cu diferențe mari între vară și iarnă. Iernile sunt deosebit de reci și cu cantități mari de zăpadă, iar verile sunt mai răcoroase. Temperaturile medii
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Tufărișurile de păducel și porumbar s-au instalat în urma defrișării celor ponto-sarmatice, prin luarea în cultură a terenurilor. În prezent se observă o restrângere a tufărișurilor din zonă, în favoarea fânețelor și a terenurilor cultivate. Tufărișurile formează insule pe rupturile de pantă din cadrul fânețelor de la Ponoare, dar se regăsesc și în afara sitului, mărginind câmpurile agricole. Ele se prezintă ca zone compacte de arbuști, cu înălțimi de 15-20 m, reprezentând stratul superior. Există, de asemenea, exemplare arbustive de răsură, păr pădureț, mur, precum și
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
stolonifera. Dintre speciile de interes conservativ care sălășluiesc în acest habitat umed, fac parte bibilica - Fritillaria meleagris și bulbucii de munte - Trollius europaeus. Pâlcuri de stuf de mici dimensiuni, cu o suprafață de 3-4 mp, se găsesc pe rupturile de pantă de pe versanți, pe coama dealului și în zone microdepresionare cu regim hidric ridicat, datorită microreliefului. În imediata apropiere a stufărișului, pe o suprafață restrânsă, se găsesc câteva petice de iarbă albastră - Molinia caerulea. Asociațiile vegetale din sit sunt prezentate în
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
1%, și 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase Molinion caeruleae, pe o suprafața de aproximativ 0,2%. 2.3.4. Peisaj Situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare se remarcă printr-un peisaj deschis, de coline cu pante domoale sau mai abrupte, ocupate de fânețe. Datorită reliefului accidentat, pe spații mici s-au creat habitate de pajiști, generând o varietate a peisajului. Cu toate că rezervația este un spațiu protejat, se face simțită prezența omului, prin modificarea parțială a unor
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
seculare Ponoare au o calitate bună, fiind într-o stare favorabilă de conservare. Pe alocuri, se constată o tendință de scădere a suprafețelor, datorată unor cauze naturale. Cea mai serioasă amenințare o constituie alunecările de teren, care generează rupturi de pantă și microdepresiuni cu ochiuri de apă stagnantă, unde se instalează habitate higrofile. Alte amenințări sunt: desțelenirea unor suprafețe de stepă din sit și cultivarea lor, existența în imediata vecinătate a terenurilor cultivate a speciilor ruderale, unele chiar invazive, pășunatul, managementul
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
vor cuprinde planșele principale privind arhitectura fiecărui obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, după cum urmează: - planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane și supraterane, cu indicarea funcțiunilor, dimensiunilor și a suprafețelor; - planurile acoperișurilor - terasa sau șarpantă -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice și a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se execută învelitorile; - secțiuni caracteristice - în special pe linia de cea mai mare panta, acolo unde este cazul -, care să cuprindă cota ±0
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
a suprafețelor; - planurile acoperișurilor - terasa sau șarpantă -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice și a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se execută învelitorile; - secțiuni caracteristice - în special pe linia de cea mai mare panta, acolo unde este cazul -, care să cuprindă cota ±0,00, cotele tuturor nivelurilor, înălțimile determinante ale acoperișului - cotele la coamă și la cornișă -, fundațiile clădirilor învecinate la care se alătură construcțiile proiectate; - toate fațadele, cu indicarea materialelor și finisajelor, inclusiv
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
vor cuprinde planșele principale privind arhitectura fiecărui obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, după cum urmează: - planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane și supraterane, cu indicarea funcțiunilor, dimensiunilor și a suprafețelor; - planurile acoperișurilor - terasa sau șarpantă -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice și a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se execută învelitorile; - secțiuni caracteristice - în special pe linia de cea mai mare panta, acolo unde este cazul -, care să cuprindă cota ±0
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
a suprafețelor; - planurile acoperișurilor - terasa sau șarpantă -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice și a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se execută învelitorile; - secțiuni caracteristice - în special pe linia de cea mai mare panta, acolo unde este cazul -, care să cuprindă cota ±0,00, cotele tuturor nivelurilor, înălțimile determinante ale acoperișului - cotele la coamă și la cornișă -, fundațiile clădirilor învecinate la care se alătură construcțiile proiectate; - toate fațadele, cu indicarea materialelor și finisajelor, inclusiv
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
doilea cea mai mică și cea mai dens populată țară din lume. Monaco are o frontieră terestră de , o coastă de , și o lățime care variază între . Cel mai înalt punct din țară este pe o cărare îngustă numită pe pantele , în districtul , la deasupra nivelului mării. Cel mai populat "cartier" din Monaco este Monte Carlo și cel mai populat "district" este . Prin , masa de uscat monegască s-a extins cu douăzeci la sută. Deși mic, Monaco este foarte vechi și
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
de regulă suficiente, dar ele cad aproape exclusiv în lunile de iarnă, seceta de pe timpul verii constituind o permanentă amenințare. Din aceste cauze, fermierii finlandezi se bazează pe cultura plantelor care rodesc repede și rezistă la îngheț, cultivând cu predilecție pantele orientate spre sud ale dealurilor și câmpiile mai fertile pentru a asigura producția chiar și în anii cu îngheț pe timpul verii. Majoritatea terenurilor arabile sunt fie păduri defrișate, fie mlaștini asanate, iar solul necesită de regulă tratamente și ani de
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
Viei - 376 metri; Mănăstirii - 375 metri; Țarinca - 435 metri) separate de văile râurilor și pârâurilor: Suceava, Șcheia, Târgului, Bogdana, Mitocu și Morii. Orientarea generală a interfluviilor, cât și a văii Sucevei este nord-vest - sud-est, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafața teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3° și 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°. Principalele unități de relief din oraș și din
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
și Morii. Orientarea generală a interfluviilor, cât și a văii Sucevei este nord-vest - sud-est, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafața teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3° și 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°. Principalele unități de relief din oraș și din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot fi clasificate în trei mari grupe: Ele s-au detașat ca trepte prin adâncirea
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Sucevei este nord-vest - sud-est, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafața teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3° și 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°. Principalele unități de relief din oraș și din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot fi clasificate în trei mari grupe: Ele s-au detașat ca trepte prin adâncirea succesivă a albiei Sucevei astfel: În afara acestor trei trepte ale
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
liber) și Cimitirul Pacea. Cartierul Hărbărie este poziționat pe versantul nord-estic al dealului Zamca, către râul Suceava. Este un cartier cu case în majoritate vechi și reprezintă o prelungire a centrului orașului și a Zamcii către nord-est, în zonele de pantă. În ciuda faptului că au fost realizate lucrări de consolidare în mai multe rânduri, Hărbăria este în continuare o zonă cu alunecări de teren. Zona Hărbăriei se mai numește Ițcanii Vechi. Aici se află a doua biserică ca vechime a orașului
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
lungime de 24 km, situată la nord, are înălțimea maximă de 913 m. Înspre orașul Tîrgu Neamț, se află vârful Vânători care are altitudinea de 623 m, ce se ridică cu aproape 250 m deasupra albiei râului Ozana, printr-o pantă stâncoasă. Înspre sud dealurile au aspect de coline datorită înăltimilor lor nu foarte mari: Dealul Movilelor (440 m), dealul Humulești (410 m), dealul Ocea (400 m). Dealul Boiștea este situat pe latura estică a orașului Tîrgu Neamț, pe cealaltă parte
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Dealul Lung (1073 metri), Cocoșu (1061 metri), Prislop (1169 metri) și apoi, în ultimul plan, Măgura Deii (1202 metri), Tomnatec (1302 metri), Runcul Prisăcii (1141 metri), au înălțimi comparabile cu Munceii Câmpulungului, dar fragmentarea lor mare, lipsa de unitate și pantele dulci le fac mai puțin impunătoare. Pe fondul general al depresiunii care poate fi asemuită cu o luntre uriașă, la o analiză de detaliu se pun în evidență terasele fluviatile, operă a râului Moldova. Dintre cele nouă terase, foarte bine
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
un grad ridicat de fragmentare. Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri și forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafețe plane cu o pantă de 0,006 ‰, străbătută de un păienjeniș de ape: brațe de fluviu, canale și gârle, punctată de lacuri și japșe. Diferențele de altitudine, față de nivelul mării, sunt de 8-10 m în zona grindurilor și -2 - -4 m în zona depresiunile
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Tenzing au fost primii care au escaladat acest perete și au făcut acest lucru fără corzi fixe. Astăzi, alpiniștii urcă treapta cu corzi fixe instalate dinainte de șerpași. Odată trecuți de acest perete, urmează o urcare relativ ușoară spre vârf pe pante de zăpadă cu înclinații moderate. Întrucât din ce în ce mai mulți oameni urcă pe munte în ultimii ani, Treapta a devenit adesea un loc aglomerat, alpiniștii trebuind să aștepte perioade semnificative de timp să le vină rândul la coarda fixă, ducând la probleme
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
află acolo aproape tot timpul, fiind utilizată de practic toți alpiniștii de pe traseu. După ce se trece de a doua treaptă urmează urcarea celei de-a treia trepte, . După escaladarea acestor pereți, piramida din vârf este escaladată și ea pe o pantă de zăpadă de 50 de grade, până la ultima creastă, pe care se ajunge pe vârf. În 1885, Clinton Thomas Dent, președintele Clubului Alpin din Regatul Unit, a sugerat, în cartea sa "Above the Snow Line" că ar fi posibilă cucerirea
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
descoperite de George Mallory în prima sa expediție din 1921. Aceasta a fost o expediție de explorare neechipată pentru o tentativă serioasă de escaladare a muntelui. Condusă de Mallory, (care a devenit astfel primul european care a pus piciorul pe pantele Everestului) ei au urcat pe Pasul de Nord până la . De acolo, Mallory a văzut un posibil traseu spre vârf, dar grupul era nepregătit pentru dificultățile pe care le implica continuarea ascensiuni și au decis să se întoarcă. Britanicii s-au
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
tuburi și măști de oxigen la altitudini de peste . Everest poate fi escaladat și fără oxigen suplimentar dar cu riscuri mai mari. Oamenii nu mai gândesc clar dacă nu au oxigen suficient, și combinația de condiții meteo dificile, temperaturi scăzute și pante abrupte necesită capacitatea de a lua rapid decizii corecte. Utilizarea tuburilor de oxigen în încercările de a urca pe Everest a fost controversată. George Mallory a spus despre utilizarea lor că este nesportivă, dar până la urmă a ajuns la concluzia
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]