7,370 matches
-
păduchele jidănesc” <endnote id="(686, p. 243)"/>. „Nimic mai comic - scria H. Stahl În 1910 - decât reciprocul dispreț al evreului pentru țigan și al țiganului pentru celălalt” <endnote id="(843, p. 112)"/>. Chemarea la luptă de mai sus este destul de paradoxală pentru niște reprezentanți ai romilor, o minoritate etnică percepută, la rândul ei, ca fiind parazitară și murdară. Ironia sorții, peste nici doi ani, În decembrie 1939, s-a adoptat o măsură guvernamentală referitoare la țiganii nomazi, prin care se cerea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de nimica toată, cu sărăcie, murdărie și sălbăticie” <endnote id="(428, 429)"/>. Nicolae Iorga (România cum era până În 1918) a admis extrem de rar că unii evrei - de pildă, cei din Tg. Neamț - locuiesc totuși În „căsuțe destul de curate”. Această situație paradoxală pentru istoricul român trebuia să aibă o explicație : „Apucăturile lor mai bune vin de la curățenia naturii și de la viața Îndelungată În mijlocul sătenilor noștri”. Limbajul de mai sus nu se deosebește esențial de cel al lui Vasile Alecsandri când descrie Iașii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o evreică, pentru că sunt frumoase și le duce mintea ; apoi, dorind să mănânce bine, Își ia o unguroaică ; iar la bătrânețe, vrând să i se facă pomenile după ce moare, Își ia o româncă” <endnote id="(547)"/>. Așa se explică fenomenul paradoxal că persoane discriminate negativ din punct de vedere social (negrese, țigănci, unguroaice, evreice etc.) sunt discriminate pozitiv din punct de vedere sexual. Erotismul exotic pare să fie mai puternic decât naționalismul șovin. Într-o excelentă lucrare de antropologie vizuală, tânărul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
după războiul de Yom Kippur, așa cum ar fi trebuit să port steaua galbenă În 1942” <endnote id="(379)"/>. Șocat de stigmatizarea evreilor din Paris, dar și de destinul lor după deportare, Emil Cioran și-a exprimat sentimentele În felul său, paradoxal și aforistic : „Fapta cea mai gravă comisă de naziști nu sunt lagărele de concentrare, ci steaua galbenă. E mai puțin grav să fii ucis decât să fii umilit” <endnote id="(890, p. 236)"/>. Chiar și un ofițer german aflat În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
imaginea evreului În oglinda românească, trebuie subliniat că aceste nume au fost date tocmai de români. Folosite inițial ca forme de identificare (gen „Lazăr croitorul”), ele au devenit nume de familie, transmise apoi din tată În fiu. Interesant și chiar paradoxal este faptul că găsim cam aceeași repartiție profesională după aproximativ un secol (În primele decenii ale secolului XX), atât În România (În 1913, 45% dintre evrei lucrau În industrie, erau meseriași sau muncitori ; <endnote id="cf. 611, p. 62"/>), cât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atisemit Porunca Vremii, În 1941 - este de a distruge și de a Îndobitoci acest popor și, ca dovadă, În România existau 8.722 de biserici. În schimb, existau 95.000 de cârciumi” <endnote id="(693, II, p. 20)"/>. În mod paradoxal, unii naționaliști radicali din zilele noastre nu au recuperat această imagine bipolară, propunând una nouă, destul de atipică : la fel ca și „crâșma jidovească”, „biserica creștină” ar fi și ea (prin rădăcinile ei iudaice) o invenție evreiască și, ca atare, ambele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
da, influența a fost de natură pozitivă (cum credea Schwarzfeld) sau negativă (cum credea Eminescu) ? Este o discuție lungă și complicată, imposibil de rezumat aici. Ea a fost cumva Încoronată de teoria absolutistă și, ca atare, abuzivă formulată simetric și paradoxal de Jean- Paul Sartre : „Nu caracterul evreului creează antisemitismul, ci mai degrabă antisemitismul creează caracterul evreului”. O inteligență primejdioasă Fără Îndoială, „inteligența evreului” este o calitate care a fost apreciată de români. Cum susține un vechi proverb românesc, „un dram
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost un act care a declanșat un proces istoric, de modificare a mentalității de veacuri a evreilor (vezi capitolul „Infanticid ritual”). Într-un eseu controversat (Un peuple de solitaires, 1956), Emil Cioran a Întors mănușa pe dos. În stilul său paradoxal, el a transformat viciul În virtute. Proverbiala și ridicola frică a evreilor a devenit „temeritatea și noblețea fricii lor” : „Luptători din vocație - [poporul evreu] e cel mai războinic dintre popoarele civile [...] Confortul limitelor le este străin [evreilor] : Înțelepciunea lor e
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Călinescu, fobiile evreului ar fi justificate istoric : „În bimilenara lor dramă - scrie criticul, comentând romanul lui Emil Dorian Profeți și paiațe -, evreii au cunoscut pogromuri adevărate și e greu de a-i vindeca de fobie” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Paradoxal, frica evreului generează uneori curajul său disperat. Cel puțin așa stau lucrurile În cazul hangiului din Moldova de Nord, Leiba Zibal, din nuvela lui Caragiale O făclie de Paști (1889). „Spaima are adesea efectele curajului”, susține Călinescu. „Leiba Zibal aparține
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu ăștilalți. După război o să rămână din ei o nimica toată” <endnote id="(793, p. 143)"/>. În Rusia, pentru imaginarul colectiv, „evreu” și „spion” erau - cum spunea poetul Aleksandr Pușkin - „noțiuni indisociabile” <endnote id=" (455, IV, pp. 69 și 142)"/>. Paradoxal este faptul că și nemții au acuzat, la rândul lor, „Înjunghierea pe la spate”, dând vina pe „evreii trădători” pentru Înfrângerea suferită. „Noi, germanii, nu am pierdut războiul - spuneau ei după Tratatul de pace de la Versailles - ; evreii ne-au trădat” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un evreu bun este un evreu mort”. Pentru alții (Gustav Freytag, de pildă, În romanul Soll und Haben, 1855), „evreu bun” este cel care se integrează până la dispariție În „societatea-gazdă”, iar „evreu rău” este cel care refuză asimilarea. În mod paradoxal, cel care Încetează să mai fie evreu devine „evreu bun”. Este una dintre mizele iluminismului european și un subiect uzual pentru unii scriitori germani de secol XIX (Felix Dahn, Gustav Freytag, Julius von Eckardt etc.) <endnote id="(331, pp. 70-76
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de ei, Îmi zicea mama, nu sunt vinovați că n-au avut parte să fie români !” <endnote id="(218, p. 188)"/>. „Cei mai buni prieteni ai mei sunt evrei” Antropologul american Martin N. Marger pune În discuție un tip aparent paradoxal de gândire. El vorbește despre „manifestarea tendinței de a privi colectivitatea etnică evreiască Într-o lumină negativă, dublată de exprimarea unor idei pozitive referitoare la unii dintre membrii individuali ai acestei colectivități. Acesta este un model uzual de gândire printre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Satana” - Încearcă să corupă pe omul credincios ce „stă pre rugă și vorbește cătră Dumnezeu” <endnote id="(174, p. 251)"/>. În bestiarul redactat de Leonardo da Vinci, aspida este o jivină extrem de veninoasă și rău mirositoare, care, În mod aparent paradoxal, are „urechile mari și mai mult o ajută auzul decât văzul” <endnote id="(175, p. 92)"/>. Ca și „evreul imaginar”, acest animal imaginar poate să audă „cuvântul lui Dumnezeu”, dar nu vrea. Pentru că aspida nu are degete cu care să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prima minune”, ca - de exemplu - În manuscrisul BAR nr. 1361, din anul 1786 : „Pentru jidovii carii au orbit [...] și, după ce au crezut În Hristos și În preacurata lui Maică, s-au tămăduit”. Principiile care guvernează acest tip de schemă mentală paradoxală ar fi următoarele : prin natura sa, evreul este orb și deci rătăcește În Întuneric. Ca să nu mai fie orb (și să nu mai rătăcească În Întuneric), el trebuie să nu mai fie evreu. Din acest cerc vicios se poate ieși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pod/ Cu jidanul dus de bot,/ Iese dracul dintr-o luncă/ Pe-un târtan ducând În cârcă,/ Iese dracul de sub horn/ Cu jidanul prins de corn” <endnote id="(3, p. 12 ; 339, pp. 205-210 ; 500, p. 194)"/> ; sau superstiția, aparent paradoxală, care spune că un evreu Întâlnit În cale de un creștin Îi aduce acestuia din urmă noroc <endnote id="(3, p. 13 ; 64, p. 116)"/>, pentru că - evreul fiind destinat Diavolului - duhurile rele vor intra În evreu, ocolindu-l pe creștin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Vest, și mai puțin În spațiul româ nesc, acest gen de legende și de credințe populare par să nu fi avut doar rolul de a justifica interdicția culinară de care am vorbit. Este În acest caz și o identificare paradoxală a evreului cu animalul tabu alimentar, o identificare depreciativă, care s-a materializat În multe alte forme. Este vorba, de pildă, de apelativul injurios maran (din castilianul marrano = „porc” ; din arab. mahram = „interzis”), folosit În spațiul iberic la adresa evreilor convertiți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
est-central-european, Întâlnirea pe drum cu un evreu (cu un „om rău” deci) este considerată „de bun augur”, pe când Întâlnirea cu un preot sau călugăr (cu un „om bun” deci) este considerată „de rău augur”. Pentru gândirea magică, aceste două superstiții paradoxale și antinomice nu sunt distincte, ci complementare, precum cele două fețe ale talerului. Ele nu pot fi Înțelese separat și trebuie găsită o unică explicație, care - În coordonatele logicii magiei - să satisfacă ambele credințe. Se consideră că, față de un creștin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(259, pp. 431 și 258 ; 309, p. 96 ; 868, p. 151)"/>. Astfel de superstiții onirice sunt atestate de Pierre Bogatyrev, În 1929, și la slavii din nordul României. Neștiind el Însuși cum să explice această superstiție de două ori paradoxală, autorul face apel la o motivație simplistă din sfera oniromanției populare : „Dacă ai un vis bun, este un semn rău, și invers, dacă ai un vis rău, este un semn bun” <endnote id="(230, p. 57)"/>. În Bucovina există credința
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(70, pp. 161-162 ; 230, pp. 55-57 ; 234, pp. 399 ș.u. ; 184, pp. 14-16)"/>. În Încercarea de a-și explica această ciudată tradiție populară - a cărei semnificație inițială s-a pierdut -, unii țărani ruteni din Bucovina vehiculau o legendă paradoxală, conform căreia evreul ar fi un bun polaznic pentru că „Isus a binecuvântat religia iudaică”. Cei mai mulți ruteni Însă credeau că evreul este un semn de bune auspicii În astfel de momente inaugurale (la Început de an, de exemplu, sau de săptămână
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-ar fi sinchisit să pună mîna pe hîrtie și stilou. Am zis apoi, mai sus, că, de obicei, scria scurt. E, iarăși, cazul să nuanțez: răspundea cît trebuie, la obiect, comunica esențialul. Era punctual în toate sensurile acestui cuvînt. Paradoxal, punctualitatea sa e consecința numeroaselor „obligații”, a „lipsei de timp”, invocată destul de des: „timpul e mereu prea scurt”, „timpul nu mi-a permis”, „timpul e neîndurător”, „mi-a fost imposibil”, „am fost ocupat, în toate felurile”, „așteaptă pe birou lucrări
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
în timp. Lecția sa e lecția folosirii la maximum a timpului, a permanentei responsabilități față de acesta. Cert, o productivitate de mărimea celei a sale nu poate fi explicată decît printr-o întrebuințare judicioasă, economică a timpului, posibilă (aspect de asemenea paradoxal) datorită politeții, o pavăză care l-a ajutat să se țină la distanță de ceilalți, păstrînd totuși relațiile în limitele amabilității. Acest fel de a proceda era legat intim de etica sa, una axată pe „evitarea spiritului de castă” (cum
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
în eficeiența polemicii deschise, a luptelor critice de tranșee - cum, de altfel, consideri și tu. Dar în momentele extreme, dacă va fi necesar, nu voi da înapoi, deși - ți-o spun deschis - sunt prea dezamăgit de totala ineficiență a criticii. Paradoxal: cei criticați devin și mai bine lipiți în pătrățica lor (au tenacitatea cleiului) și au șanse și mai mari de a urca și a ne da nouă sfaturi. Simt nevoia să discutăm mai mult asupra tacticii pe care urmează s-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
singuratic care își denunță singurătatea pentru a o depăși; stările din gama acesteia, melancolia în primul rând dar și reveria ori apatia sunt refuzate ca actualitate poetică”, sublinia regretatul scriitor Laurențiu Ulici în Revista “România literară” din 27 august 1981. “Paradoxal - scria distinsul poet și eseist Octavian Paler într-o frumoasă prefață la volumul Primite retur (1984) - nici un poet nu m-a convins ca acest Ion Boroda că poezia este un mod de a învinge moartea”. Ion Boroda a fost un
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
riști să fii tras într-o mie de direcții în funcție de mediul și oamenii care te înconjoară și la un moment dat te trezești că nu rezonezi cu prea mult sau prea mulți din jur, deși în aparență viața este perfectă. Paradoxal, când lucrurile merg „uns” urmezi calea aproape din inerție și sunt rari cei ce se opresc din drum, respiră adânc și decid să schimbe direcția spre una mai spinoasă. Unul din obstacolele majore este dezamăgirea familiei și a prietenilor, a
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mamă pentru măcar trei minute, deoarece atunci are loc schimbul de informație între organismul mamei și al noului născut. În maternitățile din vest cordonul ombilical este tăiat aproape instantaneu, ceea ce duce la o întrerupere o fluxului de energie și informație. Paradoxal, Udita a fost și el la conferința șamanică din Iquitos, dar nu ne amintim să ne fi văzut unul pe celălalt. Printre altele, discutăm și despre Don Agustin, șamanul cu un preț de o sută cincizeci de dolari pe fiecare
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]