15,863 matches
-
după o îndelungată așteptare ni s-a dat dreptul de a fi egali cu frații noștri, să fim îndepărtați de familia mare a românilor pe care am îmbrățișat-o cu dragoste și iubire, și să rămânem, în țara noastră, fără de patrie"3088. Drept răspuns la această întrunire, la 8 ianuarie 1912, a fost organizată tot la sala Elpis din Constanța o întrunire a Partidului Conservator prezidată de către domnul Petre Grigorescu. Ca urmare, la data stabilită pentru întrunire, "sala gemea de lume
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și străzile din jurul sălii "Elpis" erau ticsite de cei ce nu mai aveau loc"3089. În cuvântul de deschidere domnul Petre Grigorescu "înfierează campania contra guvernului actual, care nu a urmărit alt scop decât fericirea și binele neamului și al patriei"3090. După discursul acestuia au luat cuvântul domnii: Alexandru Gherghel, avocat, colonelul Mărășescu, Titus Cananău, Popescu Ciocănel, Ion Ionescu și Ion Bentoiu. La finalul întrunirii domnul profesor Ion Bentoiu a citit moțiunea adoptată cu acest prilej. În textul acesteia se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
spăla c-o sărutare, Murmurare, Crinii albi ai sînului! ". {EminescuOpI 6} DIN STRĂINĂTATE Când tot se-nveselește, când toți aci se-ncîntă, Când toți își au plăcerea și zile fără nori, Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă L-a patriei dulci plaiuri, la cîmpii-i râzători. Și inima aceea, ce geme de durere, Și sufletul acela, ce cântă amorțit, E inima mea tristă, ce n-are mângâiere, E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit. Aș vrea să văd acuma natala
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Melodica șoptire a râului, ce geme, Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor, Cântarea în cadență a frunzelor, ce freme, Născut-acolo-n mine șoptiri de-un gingaș dor. Da! Da! Aș fi ferice, de-aș fi încă odată În patria-mi iubită, în locul meu natal, Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată Visările juniei, visări de-un ideal. Chiar moartea ce răspândea teroare-n omenire, Prin vinele vibrînde ghețoasele-i fiori, Acolo m-ar adoarme în dulce liniștire, În visuri
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
sceptrele de fier; {EminescuOpI 25} În două părți infernul portalele-și deschide, Spre-a încăpea cu mia răsufletele hâde Tiranilor ce pier! În darn răsună vocea-mi de eco repețită, Vă sgudue arama urechea amorțită Și simțul leșinat; Virtutea despletită și patria-ne zeie Nu pot ca să aprinză o singură scânteie În sufletu-nghețat. Și singur stau și caut ca uliul care cată În inima junimii de vieața-i desbrăcată Un stârv spre-al sfâșia; Ca pasărea de sboru-i din ceruri dismețită, Ca muntele
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
a istoriei minune, Vremea lui Ștefan cel mare, zimbrul sombru și regal. ...................................... Iară noi? noi, epigonii?... Simțiri reci, harfe sdrobite, Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte, Măști rîzînde, puse bine pe-un caracter inimic; Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază; În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază; Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic Și de-aceea spusa voastră era sântă și frumoasă, Căci de minți era gândită, căci din inimi
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
lăuda. Dacă port cu ușurință și cu zâmbet a lor ură, Laudele lor de sigur m-ar mâhni peste măsură. {EminescuOpI 142} SCRISOAREA III Un Sultan dintre aceia ce domnesc peste vr-o limbă, Ce cu-a turmelor pășune, a ei patrie ș-o schimbă, La pământ dormea ținîndu-și căpătîiu mâna cea dreaptă; Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă. Vede cum din ceruri luna lunecă și se coboară Și s-apropie de dânsul preschimbată în fecioară. Înflorea cărarea ca de pasul blândei
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
stradă și la ușa cafenelii? N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii? Au de patrie, virtute nu vorbește liberalul, De ai crede că vieața-i e curată ca cristalul? Nici visezi că înainte-ți stă un stâlp de cafenele, Ce își râde de-aste vorbe îngînîndu-le pe ele. Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
preotului tainele întunecate ale sufletului. — Voiam de mult să vă întreb... Dacă dorințele noastre nu vor fi îndeplinite nici la Roma, dumneavoastră veți rămâne în Spania, senior Velasco? — Eu... mă voi întoarce și eu în Japonia împreună cu voi. Acum singura patrie care mi-a mai rămas este Japonia. Socotesc că Japonia este patria mea mai mult decât locul nașterii mele, mai mult decât țara în care am crescut. Am rostit mai apăsat cuvintele „patria mea”. Voi merge cu voi până la capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dorințele noastre nu vor fi îndeplinite nici la Roma, dumneavoastră veți rămâne în Spania, senior Velasco? — Eu... mă voi întoarce și eu în Japonia împreună cu voi. Acum singura patrie care mi-a mai rămas este Japonia. Socotesc că Japonia este patria mea mai mult decât locul nașterii mele, mai mult decât țara în care am crescut. Am rostit mai apăsat cuvintele „patria mea”. Voi merge cu voi până la capăt. — Senior Velasco, nu v-ați dat seama? Dacă la Roma cumva toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
eu în Japonia împreună cu voi. Acum singura patrie care mi-a mai rămas este Japonia. Socotesc că Japonia este patria mea mai mult decât locul nașterii mele, mai mult decât țara în care am crescut. Am rostit mai apăsat cuvintele „patria mea”. Voi merge cu voi până la capăt. — Senior Velasco, nu v-ați dat seama? Dacă la Roma cumva toate visurile noastre se vor nărui, se avântă Hasekura dând drumul la tot ce adunase în suflet, atunci senior Tanaka... o să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
chestie deșteaptă. Nu pot să mă gândesc la el, cum stă În camera aia, așteptând să și-o ia pe coajă. E prea aiurea să mă gândesc. — Păi, spuse George, mai bine nu te-ai gândi. Che ti dice la patria? În primele ore ale dimineții, șoseaua care străbătea trecătoarea era lină și neprăfuită Încă. Mai jos, În vale, se vedeau dealurile acoperite cu stejari și castani, și Încă și mai jos, departe, era marea. De cealaltă parte se vedeau munții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu câțiva boi păscând pe imașul satului, apoi un tablou cu tovarășa, încadrat frumos la dreapta și la stânga de rațe, gâște și vaci grase și cu ugerele pline ... Nu știu ce naiba nu-i plăcuse șpanchiului, că doar semnificau belșugul și bunăstarea patriei noastre sub conducerea partidului în frunte cu secretarul său general! Zi și tu, nam făcut bine? Fără a-mi stăpâni râsul, i-am spus: - Mai bine de-atâta, chiar că nu se putea! Aș fi dat orice să-i văd
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
pe care era trecută o sumă frumușică, având în vedere că primeam vreo șaizeci de lei pe zi, domnul inginer,ne-a întins banii și a ținut să ne mulțumească personal pentru contribuția noastră remarcabilă la definitivarea construcției socialismului în patria noastră: - Anu’ ăsta a fost cum a fost, da la anu’ să nu vă mai prind pe-aici, că n-am nevoie de studenți puturoți la combinat! ȘEDINȚA Doctorul Mândrilă deschidea pe rând ușa fiecărui birou anunțând scurt: - La zece
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
exemplu. Și nimeni nu mai are de suferit când spune că dincolo e din ce în ce mai bine decât la noi! Pleacă lumea la muncă, pleacă oameni fără căpătâi, vagabonzi, curve, fără restricție. Și mulți dintre ei sunt nevoiți să se întoarcă la patria mumă, că aici e țara tuturor posibilităților, nu acolo, unde nu prea ai voie să faci ce te taie capul. în al patrulea rând, progresele în educație. Copiilor noștri nu li se mai impune educația strictă, morala comunistă. Azi au
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
confesiuni, așa ca de la om la om, fiindcă vă văd persoane simpatice, demne de toată încrederea mea, și știu că veți putea ține secretele pe care vi le voi încredința acum. Vă spun pe cuvântul meu, de fost pionier al patriei, foste socialiste, presupuse comuniste și utecist de nădejde, la timpul meu, că la ora actuală, pamfletul este singura mea modalitate de a protesta la politica păguboasă din țara aceasta, ajunsă în douăzeci de ani chiar de râsul curcilor. În consecință
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
scut al țării care prin educație și prin formare continuă, devine chezășia perpetuării peste timp a unui popor, fiind depozitarul înălțătoarelor sentimente de curaj, bărbăție, onoare, spirit de sacrificiu până la prețul suprem pe care-l poate plăti un om pentru patria sa, viața. Așa ne-am născut cu acest sentiment, așa am trăit o viață de om, cu acest sentiment am mărșăluit și eu în coloana de infanterie ce a ocupat tranșeele de pe muntele Bărnărel, în acel început de septembrie 1968
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Cehoslovacia, iar în planurile lui Brejnev urmam noi la rând. Cei care au prins atunci acel moment înălțător pentru armata noastră, fiind sub arme, nu pot să uite niciodată, starea extraordinară de spirit al armatei, dorința de a lupta pentru patria asta în care am văzut lumina zilei, ura față de cei care pândeau la granițele țării pentru a specula orice slăbiciune a noastră, acceptarea cu nonșalanța tinereții a morții pentru această cauză. Oricât s-ar zbate spurcații zilelor noastre, mânjiții slugoi
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
zilele anului 1990 și începutul anului 1991! Ne simțeam liberi, puteai să vorbești despre orice fără teamă, industria fostă socialistă duduia, contractele comerciale încheiate înainte de 1989 se derulau cu spor, IAS-urile și SMA- urile erau intacte, câmpiile și dealurile patriei noastre râdeau în soare pline de roadă, trezoreria statului era plină și chiar cu excedent de miliarde de dolari. Ni se părea atunci că în sfârșit bunul Dumnezeu și-a aruncat un ochi, fie chiar și puțin șovăielnic, asupra poporului
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Orice lucru cere o regie iar regia revoluției a fost făcută din timp și de aceea a părut perfectă. Poate nu se va ști niciodată cine a scris scenariul și care a fost regizorul ce mișca poporul român pe harta patriei ca pe soldățeii de plumb. Credeți oare voi românii că niște ostași de ai noștri au tras cu sânge rece în copiii de la Timișoara care ieșiseră pe treptele catedralei cu lumânări aprinse în mâini? Niciodată n-o să reușească cineva
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
niște coate-goale, mațe-fripte de profesori genuini și serafici în gândirea lor, dar tâmpiți sadea în acțiuni, sunt gata să le ridice monumente acestor lipitori ordinare, acestor păduchi infecți, prăsiți cu zecile de mii pe corpul și așa bolnav al unei patrii secătuite, acestor mizerabili care în majoritatea lor au fost niște pierde vară, niște bețivani în perioada socialistă. De fapt nu revoluționarii aceștia de tinichea sunt de vină ci noi ăștia care nu scuturăm de pe noi păduchii care s-au tot
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
că în urma citirii articolelor mele din jurnal reiese că aș fi un nostalgic incurabil al perioadei socialiste, un comunist întârziat, un tip fără un orizont politic potrivit „mărețelor” vremuri de efervescență democratică pe care le trăiește cu intensă mândrie capitalistă patria noastră, un neica oarecare, plecat bine cu pluta, care nu vede nici cu ochelari „binefacerile” unui regim „curat constituțional” cum este cel instituit acum spre „fericirea și bunăstarea” poporului român, un cârcotaș care sare în sus la orice măsură legislativă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
trei ani în urmă era în pragul colapsului economic. Nimeni nu mai ia în seamă în zilele noastre faptul că în perioada fascistă muncitorii germani au dus-o cel mai bine din toată istoria lor, copiii erau văzuți ca viitorul patriei și se avea o grijă deosebită de ei, existau legi ferme care proteja muncitorii care aveau acces la odihnă și recreere în stațiuni special amenajate sau în croaziere pe cele trei nave gigant special concepute pentru vacanțele muncitorești și multe
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Pămînt", se rostește în timpul ceremoniilor funerare din China. Apoi, la romani, inscripțiile de pe morminte dovedesc teama ca nu cumva cenușa să fie îngropată în altă parte și mai ales bucuria de a ști că această cenușă s-a întors în patrie: hic natus hic situs est (CXLIX, V, 5595: Aici s-a născut, aici odihnește"); hic situs est patriae (viii, 2885); hic quo natus fuerat optans erat illo reverti (V, 1703: Aici unde s-a născut, aici a dorit să se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
care cere înlocuirea Guvernului numit de Rege și izgonirea lui Beresford. Este cel dintâi semnal al unei ne-sfîrșite serii de insurecții, pronunciamente, revoluții, contrarevoluții, - cele mai multe făcute de armată sau împotriva armatei. Regele Joîo VI e silit să se întoarcă în patrie în 1821, după o absență de 14 ani. În Brazilia, lasă regent pe fiul său mai mare, Don Pedro, tânăr ce se adăpase la izvoarele ideologiei revoluționare, care visa să aibă rolul unui Bolivar și să impună cu sila supușilor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]