6,814 matches
-
care a intrat în volumul Pe drumul culturii ori în culegeri de studii și articole despre Caragiale și Sadoveanu precum și o bună parte din cel care a înlesnit alcătuirea antologiei Probleme ale literaturii noi din R.P.R. putea fi găsit în periodice și cu un an în urmă. Alături de reviste și ziare, editurile au rolul de a îndruma și stimula creația în toate domeniile, inclusiv acela al criticii literare. Și nu e nevoie de cine știe ce spirit de pătrundere pentru a înțelege că
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
conducătorilor partidului. Va răsfoi colecțiile Scânteii și ale altor ziare și reviste. Apoi, înarmat în acest fel, va relua lectura nuvelelor. Va zăbovi câteva clipe asupra aspectului bizar al Cărții Poporului, își va da seama totodată, mai ales din cercetarea periodicelor că în afara nuvelei propriu-zise, literatura a cunoscut atunci înflorirea unor genuri apropiate, ca schița, reportajul literar etc. Nicolae Popescu va trage apoi o primă concluzie: - Proza de mai mică întindere a cunoscut în acele timpuri o înflorire mult mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
microraionare a viticulturii, de identificare a terenurilor pentru producerea de material săditor și înființarea de plantații viticole, inclusiv de portaltoi. În această perioadă, paralel cu organizarea stațiunii și a liceului agricol, i-au apărut peste 50 de lucrări tehnico-științifice în periodicele Horticultura; Anuarul I.C.H.V.; Lucrări științifice ale Institutului Agronomic Iași etc. Merită amintit Cursul de Viticultură și Vinificație, editat în colaborare cu acad. Gh. Constantinescu, participarea sa la elaborarea Tratatului de Ampelografie, precum și activitatea deosebită în cadrul conducerii publicației Cercetări agronomice
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
multe din arhivele publicațiilor catolice din România au dispărut după 1944, rătăcite sau dispărute în condiții istorice vitrege. Se adaugă documentelor inedite sau editate (și acestea văzute într-o manieră pe care o apropiem de exhaustivitate), o impresionantă listă de periodice catolice, în limba română, dar și germană sau italiană. O mențiune trebuie făcută iarăși pentru oficiosul Vaticanului, Observatore romano, ca și pentru enciclicile și documentele papale despre presă, care i-au permis autorului, dincolo de înțelegerea unor evenimente, circumscrierea nemediată de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cercetările de istorie a presei studiem faptele, dar și explicațiile cauzale ale acestora. Faptele sunt selectate în funcție de valorile noastre, de distanța emoțională pe care o avem față de evenimentul descris, de accesibilitatea documentară. Pentru noi, faptele sunt apariții și dispariții de periodice, jurnaliști, publiciști, norme, forme asociative etc19. Prin această cercetare urmărim crearea acelei baze de studiu necesară demersului nostru; ea trebuia să răspundă întrebării factologice: ce s-a întâmplat cu presa catolică în România? (răspunsul îl oferim în subcapitolul trei al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lor, într-o lume extinsă la dimensiunile globului, făceau indispensabilă recurgerea la serviciile marilor agenții telegrafice și favorizau tendința lor de monopolizare a pieței informației. Numai câteva din marile cotidiene își permiteau întreținerea unei rețele proprii de corespondenți particulari 33. Periodicele catolice au îmbinat cele două surse de informare, adică agențiile de presă și "corespondenții proprii". Aceștia din urmă nu erau persoane trimise special în diferite locații cu scopul de a furniza informații despre zonele respective sau despre evenimente ce se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Unire a schimbat realitățile politico-teritoriale iar populația maghiară din Transilvania a devenit o minoritate etnică și confesională 303. Conform mărturiei istoricului ungur Jakab Elek, prima publicație a apărut în 1798 și s-a numit Gazeta românească pentru țăran 304. Primul periodic român a fost Khrestomaticul românescu, publicat la Cernăuți în 1820 de către Theodor Racocea, sub îndrumarea poetului Ion Budai Deleanu, cleric greco-catolic ce a studiat la Viena. Cea de-a doua revistă română Biblioteca românească, a fost editată în perioada 1821-1834
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și nici nu s-a practicat comasarea mai multor ziare sau servicii (excepție făcând cele două cotidiane catolice de limbă maghiară Erdelyi Lapok și Erdelyi Neplap care aveau o administrație comună, fiind proprietatea asociației "Erdelyi Lapok"324). Singura concentrare de periodice unite a fost cea a publicațiilor Misionarul Euharistic și Cuvântul Adevărului de la Bixad, Satu Mare. Această unire nu s-a datorat înțelegerii "nevoii de concentrare", ci faptului că ambele publicații erau proprietatea mănăstirii Sfântul Vasile de la Bixad 325. Presa unită ajungea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de organizare, ce a avut rolul de a oferi o imagine clară despre presa din țara respectivă. Chestionarul a cuprins următoarele întrebări: "Numele țării și districtul misionar (dieceze, vicariat apostolic, prefectură apostolică, misiune sui juris/iuris), Titlul gazetei sau a periodicului, Sediul redacției principale, Numele proprietarului sau al societății editoriale, Forma acestei societăți, Capitalul investit, Dacă gazeta sau periodicul fac parte dintr-un consorțiu sau grup de publicații, Dacă este organul unei organizații catolice sau al unui partid politic, Care este
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a cuprins următoarele întrebări: "Numele țării și districtul misionar (dieceze, vicariat apostolic, prefectură apostolică, misiune sui juris/iuris), Titlul gazetei sau a periodicului, Sediul redacției principale, Numele proprietarului sau al societății editoriale, Forma acestei societăți, Capitalul investit, Dacă gazeta sau periodicul fac parte dintr-un consorțiu sau grup de publicații, Dacă este organul unei organizații catolice sau al unui partid politic, Care este tendința sa politică și socială, Numele directorului general, De care agenție de informare se servește, Are propriii săi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
capitolul profitabilitate, nicio publicație catolică din Moldova sau din dieceza de București nu a reușit să aibă un bilanț pozitiv; cele mai fericite situații au fost atunci când s-a reușit acoperirea cheltuielilor de editare și tipărire. Scopul principal al apariției periodicelor catolice nu era însă acela de a obține profit, ci de a informa și de a învăța credincioșii catolici dogmele Bisericii și învățătura creștină, de a lua atitudine față de evenimentele contemporane referitoare la Biserica Catolică și la evoluția societății . Tirajul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Catolică din România fără un cotidian reprezentativ în capitala țării. În luna aprilie a anului 1926, Cisar l-a informat pe directorul de la "Presa Bună" că "la București se aduce la îndeplinire un vis de mult așteptat, anume înființarea unui periodic săptămânal românesc"888. Papa Pius XI trimisese deja încurajări pentru finalizarea acestui proiect și mai mulți preoți din arhidieceza de București își exprimaseră susținerea și lăudaseră inițiativa. Se strânsese o sumă de bani și un stoc important de hârtie, urmând
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
încurajări pentru finalizarea acestui proiect și mai mulți preoți din arhidieceza de București își exprimaseră susținerea și lăudaseră inițiativa. Se strânsese o sumă de bani și un stoc important de hârtie, urmând să fie formată și echipa de redacție. Totuși, periodicul nu a mai apărut în 1926 și proiectul a fost amânat an de an, până la apariția Farului nou889. Tergiversarea acestui proiect a fost cauzată de lipsa unei finanțări constante și de precauția arhiepiscopului, care nu a mai vrut să se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
februarie 1929 cuprindea refuzul acestuia privitor la împrumutul din fondul ziarului catolic bucureștean, deoarece el continua să creadă în acest proiect, mărturisind că nu dorea să înstrăineze "micul depozit" ce i-ar fi putut asigura un sfert din apariția preconizatului periodic 894. Ca și în privința tipografiei și în cea a împrumutului, monseniorul Gabor a fost perseverent și a continuat să solicite fondurile strânse de Cisar la București pentru Institutul "Presa Bună", în condițiile în care fondarea unui periodic în capitală s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din apariția preconizatului periodic 894. Ca și în privința tipografiei și în cea a împrumutului, monseniorul Gabor a fost perseverent și a continuat să solicite fondurile strânse de Cisar la București pentru Institutul "Presa Bună", în condițiile în care fondarea unui periodic în capitală s-a tot amânat. Un motiv suplimentar pentru care monseniorul Gabor a insistat pentru primirea banilor de la arhiepiscopul Cisar și pe care l-a invocat în anii '30, a fost faptul că Sentinela catolică apărea cu mari dificultăți
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
30, a fost faptul că Sentinela catolică apărea cu mari dificultăți financiare, editarea ei fiind programată de redactorii de la Iași o dată pe săptămână. Anton Gabor a văzut acest lucru ca o încercare de suplinire a lipsei la București a unui periodic catolic. El a mai evidențiat faptul că în acele timpuri de criză economică acută, creșterea prețului abonamentelor ar fi putut duce la situația în care "mulți ar fi respins și foaia și revista"895. La 10 august 1931 a avut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat de preotul Iosif Tălmăcel încă din 1936: El a fost cel dintâi care a avut curajul, abia sfințit preot, să înceapă în dieceza noastră apostolatul mai intens prin presă. N-aveam niciun periodic cât de modest, căci toată presa noastră se reducea la câteva cărți strict necesare pentru cult și catehizare"975. Timp de 23 de ani, grija lui principală a fost redactarea revistei Lumina creștinului, în paginile căreia aproape că nu a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ani de apariție și la incapacitatea de a crea organisme naționale în domeniul presei catolice). Au existat și puncte de vedere diferite ale episcopilor catolici privitoare la dezvoltarea presei. Unii au manifestat o reticență cauzată de "viața" scurtă a unor periodice, care din motive diverse nu au reușit să circule decât câțiva ani, fără a avea impactul scontat. Episcopul Alexandru Cisar nu a considerat că propunerea de mutare(la începutul anilor treizeci) a tipografiei Presa Bună la București și organizarea unui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aici de părere contrarie: Non expedit nunc! Avem la București nenumărate tipografii bine instalate: n-am putea concura, mai ales că ar trebui să se procure o casă ad-hoc. Păstorul sufletesc a răposat, după cum au mai făcut-o și alte periodice (Bukarester Sonntagsblatt, Buletin Parroissial, Aurora, Curierul etc),dar totuși se mai găsesc aventurieri pentru noi periodice!!! E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?!"1022. Unii episcopi priveau cu oarecare neîncredere chestiunea presei și din cauza unor publicații care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
putea concura, mai ales că ar trebui să se procure o casă ad-hoc. Păstorul sufletesc a răposat, după cum au mai făcut-o și alte periodice (Bukarester Sonntagsblatt, Buletin Parroissial, Aurora, Curierul etc),dar totuși se mai găsesc aventurieri pentru noi periodice!!! E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?!"1022. Unii episcopi priveau cu oarecare neîncredere chestiunea presei și din cauza unor publicații care nu au reușit să reziste în timp, din lipsa unor planuri bine întocmite; multe inițiative erau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat de preotul Iosif Tălmăcel încă din 1936: El a fost cel dintâi care a avut curajul, abia sfințit preot, să înceapă în dieceza noastră apostolatul mai intens prin presă. N-aveam niciun periodic cât de modest, căci toată presa noastră se reducea la câteva cărți strict necesare pentru cult și catehizare"253. Timp de 23 de ani, grija lui principală a fost redactarea revistei " Lumina a fost a creștinului", și aproape că nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
20 august 1884 până la 5 noiembrie 1916 și de la 31 noiembrie 1918 până la 20 iulie 1953. Luigi Cazzavillan, fost corespondent de război al unor ziare din Italia pe frontul româno-ruso-turc în anii 1877 și 1878, înființează la 13 septembrie 1881 periodicul „Fraternitatea italo-română”. Din mai 1882 denumirea periodicului devine „Frăția româno-italiană”. Primirea favorabilă făcută de public acestui „ziar popular”, cum era subintitulat, îl îndeamnă pe Cazzavillan să editeze începând cu ianuarie 1883 încă o gazetă, „Trebuinciosul”, cu un conținut mai variat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
și de la 31 noiembrie 1918 până la 20 iulie 1953. Luigi Cazzavillan, fost corespondent de război al unor ziare din Italia pe frontul româno-ruso-turc în anii 1877 și 1878, înființează la 13 septembrie 1881 periodicul „Fraternitatea italo-română”. Din mai 1882 denumirea periodicului devine „Frăția româno-italiană”. Primirea favorabilă făcută de public acestui „ziar popular”, cum era subintitulat, îl îndeamnă pe Cazzavillan să editeze începând cu ianuarie 1883 încă o gazetă, „Trebuinciosul”, cu un conținut mai variat, în care literatura originală stă alături de foiletoane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
redacție a fost D. Marinescu-Marion, iar din 1898 această responsabilitate și-o va asuma B. Marian. Fără importanța pe care au avut-o pentru cultura națională în a doua jumătate a secolului al XIX-lea „Românul” lui C.A. Rosetti, periodicele lui B.P. Hasdeu sau „Timpul”, U. a publicat totuși literatură de bună calitate, printre colaboratori aflându-se I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, St. O. Iosif, numeroase cronici literare și artistice, traduceri. Articolele literare nu erau de directivă, ci urmăreau să semnaleze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Ioanichie Miculescu, iar redactori, Iosif Vulcan, pentru primele opt numere (până la 22 aprilie 1863), și M. Besanu. De fapt, lui Vulcan îi aparțin atât alegerea titlului, cât și meritul de a fi organizat redacția și de a fi stabilit profilul periodicului. A.r., se specifică într-un „anunț de prenumerație”, va tipări, alături de contribuții închinate vieții sociale, istoriei naționale și limbii, literatură originală, traduceri, corespondențe din toate părțile locuite de români, „într-un stil cât se poate de poporal”. Angajamentele redacției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285493_a_286822]