7,806 matches
-
urmate de un soldat armat. Popularitatea noastră nu scăzu, eram singurul ajutor material și moral al populației nenorocite. Ba la menținerea ei contribuise și soldatul german care ne aducea pe cei suferinzi fie la un pansament, fie pentru doctorii. Farmecul plimbărilor însă pierise prin această companie forțată, „dar omul se învață cu toate, cum zice Dostoievski, chiar de a nu fi niciodată singur“ și după câtăva vreme luai hotărârea să schimb acest necaz într-un izvor de informațiuni. Când porneam cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
un izvor de informațiuni. Când porneam cu soldatul la spate, puneam peste umăr câteva întrebări asupra familiilor lor și cu perfidie le deșteptam dorul de casă, apoi, insidios, aflam multe, mai ales că le dam regulat 2 lei bacșiș de plimbare. Erau foarte descurajați, îi strângea din nou pentru front, chiar subofițerul spunea cu mânie că nu mai poate, fusese 23 de luni în lupte, 6 luni în concediu și acum îl rechemau. Începuseră să mârâie. Ba trei zile am beneficiat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
front, chiar subofițerul spunea cu mânie că nu mai poate, fusese 23 de luni în lupte, 6 luni în concediu și acum îl rechemau. Începuseră să mârâie. Ba trei zile am beneficiat de această zăpăceală, ne-au trimis singure la plimbare și noi am profitat, neavând nici o răspundere, ordinul de escortă fusese transmis telefonic gărzii, nu nouă, în scris. Nu ținu bucuria mult, sosi colonelul Pepi, care veni cu scrisorile Liei și testamentul lui Vintilă, reclamate la cei mari. El ne-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lumești, prohibite la mănăstire; împrejurul casei lui se adunaseră multe maici scandalizate de acel concert ilicit, dar încântate în inimă de frumusețea muzicii. Bețiile acestea se făceau cu soldații germani. Unul din ei, netrezit din ajun, mergând cu mine la plimbare, a tras într un câine care l-a lătrat. Deși nu l-a nimerit, m am întors îndată acasă, am reclamat la Gefreiter(Caporal (germ.).) și am declarat că nu voi mai ieși cu acel bețiv care putea să pricinuiască
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
acasă, am reclamat la Gefreiter(Caporal (germ.).) și am declarat că nu voi mai ieși cu acel bețiv care putea să pricinuiască o nenorocire, începând cu mine. Landowski făcuse în zadar un raport în contra lui, m-a însoțit dânsul la plimbare două zile, însă criza agravându-se, bețivul a tras mai multe focuri în sala ar hondăriei, n-a rănit pe nimeni, dar a îngăurit icoanele și Ieru salimul. A doua zi, trezit, primi ordinul de plecare pe front; a ve
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu procedase bine.]( Ediția a II-a, 1996, p. 115.) Era o căldură foarte mare. Afară de vizita la ora 6 dimineața la maica stariță, când îmi citea pravila zilei, nu mai ieșeam din casă după ora 8 dimineața, revenind de la plimbare. Îmi reaminteam gândurile din Souvenirs de la maison des morts ale lui Dostoievski: „L’homme s ’habitue à tout... même à la souffrance poignante et terrible de ne jamais être seul pendant des ans“. Ce groaznic trebuia să fi fost. Cum
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
même à la souffrance poignante et terrible de ne jamais être seul pendant des ans“. Ce groaznic trebuia să fi fost. Cum îl înțelegeam! Eu, care opt ore pe zi eram singură, căci pe Lia n-o vedeam decât la plimbare și uneori seara. De copil nu mă bucuram destul din pricina nem țoaicei care nu-l slăbea și hipnotiza pe Lia. [Duceam o viață de reculegere între cărțile și gândurile mele. Singura distracție, în înfrigurarea știrilor de ofensive ruse și germane
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
țoaicei care nu-l slăbea și hipnotiza pe Lia. [Duceam o viață de reculegere între cărțile și gândurile mele. Singura distracție, în înfrigurarea știrilor de ofensive ruse și germane, de toate prăpăstiile răspândite prin Gazeta Bucureștilor și ofițerii lor, erau plimbările în pădure la orele 5 dimineața și cetirea. Sfârșisem Infernul lui Dante și îl începui d’a capo. Apoi Purgatorio și Paradiso; pe urmă mulțime de lucrări de filozofie, pedagogie, sociologie, literatură rusă, engleză, câteva romane pe care mi le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Era să-l găsească foarte schimbat, crescut, dezvoltat, căci era deștept, vorbea cu vorbe alese, făcea întrebări inteligente, era drăgălaș, fru mos, voinic, dar totuși un adevărat copil copilăros. prizonierii români În ziua următoare era frig, chiar ger. Trecând la plimbare, văzurăm pe Șoseaua Cozienilor, la moșia lui Podgoreanu, de-a lungul ulucelor, păziți de gardă germană, prizonierii români luați de la Kommandantură pentru tăierea pădurii. În ce hal, săracii! Mai mult goi decât îmbrăcați, înșirați la gard și cerând trecătorilor de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Germania încheiase o așa-zisă pace cu România. Ne bucuram că sunt și oameni ca Sturdza. Pe Calea Victoriei, d. Dan Corbescu, fratele lui George, pe care-l insultase Nic. Lupu Costache, s-a întâlnit cu acesta la orele 12, pe când plimbarea era în toiul ei, și l-a bătut cu pumnii și bastonul. Publicul făcuse cerc împrejur, zicând: „Se bat boierii“, și râdea. Când au înțeles însă, după vorbele d-lui Dan Corbescu, că executa pe un dezertor și trădător, au
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la poliție, arestată într-o cameră infectă și liberată a doua zi, când constată cu durere că i se confiscase frumosul drapel. Telepatia produsese la Iași în aceeași zi și la aceeași oră o grandioasă manifestație regelui, care ieșea la plimbare. Fusese un entuziasm nebun. Bieții germani nu-și mai făceau iluzii și nu se mai întrebau ca altădată: „De ce dar ne urăsc astfel românii?“ La început, se lăudau că au fost primiți cu flori de femeile românce, generalizând purtarea celor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aproape toate vilele părăsite și ruinate, afară de a lui Costinescu, unde fusese Kommandantura, a lui Take Ionescu, unde locuise un comandant, și a lui Plagino, nebănuită în frumosul ei parc. Ci mitirul german, așezat ca o sfidare între Cazinou și plimbarea spre Castelul Peleș. De aci încolo, tot mai rău, și la Predeal o adevărată aglomerare de ziduri dărâmate. Unele case țărănești însă începuseră a se cârpi și multe [erau] chiar reparate; apropierea pădurii și puțina muncă ce reclamau au înlesnit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
alți artiști. Prințul și principesa parcă nici nu-l știau [pe Costache], nici un semn de viață. Dânsa era foarte supărată că i se impusese un medic român. Acest biet medic ducea o viață de pușcăriaș, nu îndrăznea să facă nici o plimbare, necum să se repeadă la Predeal, de frică de a nu fi prevenit la timp când ar sosi ceasul așteptat, tocmai ca să-i facă în necaz regelui și lui. În fine, în august, primii la Predeal un bilet: „Je suis
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
necesare numai de 3 ori câte 2 ore, în prezența jan darmului. Mâncarea de la cazan fu înlocuită la sfârșit cu bucătăria privată, după ce se respinsese propunerea stariței să i-o furnizeze dânsa. Generalul se hotărâse la sfârșit să facă o plimbare zilnică cu santinela după el - lucru care nu-l putea desconsidera, ci mai degrabă face simpatie în ochii populației. În fine, îl eliberează, dar cu condiția să se așeze la Predeal în casele lui, să nu primească și să nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Valentin Boța nu mai e cu noi ca să se bucure de viața de pictor naiv și de taberele noastre. Tot într-o tabără de pictură la Gărâna, cred că printre primele, eram cu Gusti Hlinka și alți pictori, la o plimbare pe dealurile de deasupra satului, pe o lizieră de pădure, unde era un platou orizontal de vreo 60-70 metri, platou care se termina cu o coborâre abruptă spre satul Gărâna. Am găsit tot felul de ciuperci, și am admirat peisajul
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
prima și ultima zi, în funcție de ce bani mai aveam la dispoziție, erau mai bogate și mai stropite cu tot ce trebuie. După masă se cuvenea puțin somn, dar nu mai mult de o oră, căci unii dintre noi preferau o plimbare prin stațiune, să mergem pe la 7 Izvoare, un punct renumit de la Băile Herculane, cam vreo 3 km in amonte pe Cerna, unde niște izvoare termale apăreau chiar în albia râului Cerna. Apa era fierbinte și mulți oameni mergeau acolo să
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
vremea aceea. Era într-o noapte pe la ora 0.30-1, iar eu eram cu încă vreo 11-12 persoane, băieți și fete, după ce ne-am chefuit în restaurant până seara târziu, fiind cazați la hotelul Roman, neam propus să facem o plimbare până la 7 Izvoare. Era o noapte senină, stelele se vedeau perfect în aerul curat, mai vedeam câte o stea căzătoare, iar noi eram destul de bine dispuși, unii dintre noi chiar cu câte o sticlă de bere în mână. Am luat
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Era o noapte senină, stelele se vedeau perfect în aerul curat, mai vedeam câte o stea căzătoare, iar noi eram destul de bine dispuși, unii dintre noi chiar cu câte o sticlă de bere în mână. Am luat-o agale la plimbare, și când mai aveam cam 500 m până la destinația noastră, auzim la un moment dat niște sunete, ca niște gemete... dar în valea aceea măreață a Cernei, înconjurată de versanți înalți de peste 300 m, toate sunetele se auzeau ciudat, cu
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
tabăra de pictură și înapoi acasă. Eu am organizat la viața mea vreo câteva tabere de pictură naivă și trebuie să recunosc că nu e de loc ușor. Dar să mă întorc la Nea Oblete, care ne-a organizat multe plimbări cu barca pe Dunăre de mai mare frumusețea. Eram vreo 7-8 pictori naivi, împreună cu Obletele eram vreo 9, venea el cu o barcă foarte mare, cu motor, și plecam pe Dunăre. Bineînțeles că lua la el și vreo 4-5 undițe
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Cornea din Brașov, Lucreția Racoviță și Petru Vintilă din București și Mișu Vintilă din Reșița. Tabăra s-a desfășurat în condiții excelente. Ne-am împrietenit din prima zi. Timpul frumos ne-a permis să lucrăm în aer liber, să facem plimbări în împrejurimi chiar și cu barca. Zona și peisajul mirific au fost pentru noi o sursă de inspirație și totodată ne-a dat putere. Astfel fiecare dintre noi a pictat între 3-5 lucrări. Mișu Vintilă se interesa insistent de demersurile
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
fost cazați la „anexe”. Deși, din anumite puncte de vedere, eram nefavorizați, nu ne-a deranjat deoarece am scăpat într-un fel de „lecțiile maestrului”, de indicațiile prețioase, care la final se întorceau tot împotriva noastră. Mai neplăcute au fost plimbările prin ploaie la orele de masă. La masă, ne întâlneam cu toții, discuțiile se prelungeau la un păhărel, dat cu zgârcenie de Mișu, „parcă-i tremura mâna”, vorba lui Dascălu. Deși avea băutură din belșug, oferea cu zgârcenie și numai sortimentul
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
nici un sătean măcar să-l salutăm. Ici colo câte un câine își făcea simțită prezența lătrându-ne de zor, din spatele zidurilor înalte ce țineau loc de gard, oprind astfel privirea trecătorului, transformând totul într-un mister. La întoarcerea din mica noastră plimbare, aveam sentimentul că mă aflu într-un sat părăsit cu prea multă liniște în jur, nu eram obișnuit, ne plimbaserăm circa un ceas, timp în care începuserăm să ne cunoaștem reciproc, povestindu-ne unul altuia câte ceva. Bobiță era de origine
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
ar fi bine dacă l-aș umple cu diferite puncte. Îl priveam tăcut cum îmi tot explica și îmi arăta diferite exemple din diferite lucrări reproduse în cartea sa, Dicționarul Artei Naive din România. Era o zi prea minunată după plimbarea de dimineață, nu aveam niciun chef să mă contrazic cu domnia sa. Au urmat Bobiță și Anita, doar noi eram cei noi în raza sa de acțiune, de a ne capta atenția și de a ne modela în așa fel încât
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Învingea, desigur, nostalgia și activitatea didactică se destrăma văzând cu ochii spre disperarea lui Teodorovici, când se lovea cu pumnii în cap "ad litteram". Atunci a avut o idee extraordinară prin simplitatea ei. Ne-a invitat pe câțiva la o plimbare, în locul eternelor plimbări, care este Copoul. Acolo, într-o originală ședință ne-a expus situația: îl dă afară din slujbă dacă studenții pleacă de la lucrările practice și de la cursuri. Riscă (așa am spune astăzi) să rămână fără obiectul activității. Ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și activitatea didactică se destrăma văzând cu ochii spre disperarea lui Teodorovici, când se lovea cu pumnii în cap "ad litteram". Atunci a avut o idee extraordinară prin simplitatea ei. Ne-a invitat pe câțiva la o plimbare, în locul eternelor plimbări, care este Copoul. Acolo, într-o originală ședință ne-a expus situația: îl dă afară din slujbă dacă studenții pleacă de la lucrările practice și de la cursuri. Riscă (așa am spune astăzi) să rămână fără obiectul activității. Ne-a vorbit clar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]