60,135 matches
-
bachelardian, populând structurile de adâncime ale psihicului) prin care tot ceea ce are legătură cu acest proces fiziologic este valorizat negativ. Pentru Tanizaki însă, ca reprezentat al unei alte culturi, acest exercițiu de sublimare nu funcționează, dimpotrivă: "Mai degrabă ești îndemnat, pornind de la curățenia pe care o vezi, să te gândești, prin transfer, la ceea ce rămâne nevăzut. Este mai bine să lași asemenea locuri într-un clarobscur ambiguu și să eviți să precizezi granița de la care începe curatul sau mai puțin curatul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
apoi fetele și l-au omorât pe rege. La rândul ei Crăiasa, cu ajutorul a câtorva fete deosebit de frumoase, a ademenit paza castelului, de care ușor a scăpat. Pentru că duceau o viață grea, toți slujitorii s-au alăturat salvatorilor și au pornit la acel adânc unde au prins și i-au omorât pe toți vătafii și au eliberat bărbații. S-au întors cu toții la castelul regelui și cu ajutorul slujitorilor au desfundat butoaiele cu nectarul făcut din bobițele fermecate. Au spart lacătele depozitelor
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
așa cum vine. Ars moriendi Totul a fost diferit de cum gândeam. La fel ca mulți din contemporanii mei, datorită importantelor progrese ale igienei și medicinei, mi-a fost dată posibilitatea să trăiesc mai mult decât cei ce m-au precedat. Am pornit deja pe strada celui de-al nouălea deceniu. Pentru cât timp încă? Cu cât îmbătrânesc, cu atât mai mult mă interesez ca viața mea să aibe un sfârșit demn. Din ars vivendi, arta de a trăi, face parte și ars
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
se reconciliază. Este oare o speranță prostească și excentrică? Nu, este o viziune realistă, iar realizarea stă la baza bisericilor de ceva vreme. Așadar nu renunț la speranța mea: o ecumene între confesiunile creștine este posibilă, dimpotrivă, necesară. Trebuie să pornească de jos, trebuie smulsă înaltelor ierarhii ecleziastice. Aceasta este viziunea mea: dogmele, create de oameni, care despart Bisericile, vor trece în a doua linie în fața adevărului lui Dumnezeu și a mesajului lui Isus. Structurile premoderne și medievale, în care persoanele
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
proprii. Capitolul 4 se bazează pe studiul empiric al datelor culese prin analiza documentelor sociale identificate în dosarele părinților adoptatori și ale copiilor adoptați, aflate în arhivele a șase DGASPC-uri din țară: Sibiu, Brașov, Argeș, Bihor, Covasna și Harghita. Pornind de la literatura de specialitate, autoarea i-a împărțit pe copii, conform variabilelor demografice, în două categorii: copii preferați pentru adopție, de vârstă mică, fără probleme de natură medicală, care aparțin majorității etnice, respectiv copii cu nevoi speciale, de vârstă mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
recenzie realizată de Pringle în 1967, nici unul dintre cele 353 de studii la care se face referire, nu pun în legătură problemele psihopatologice sau dificultățile de adaptare ale copiilor adoptați cu particularitățile părinților biologici. În ultimele decenii însă, diferiți specialiști, pornind de la teoria biologică, au cercetat legăturile existente între ereditate și particularitățile de dezvoltare și adaptare ale copiilor adoptați, demonstrând efectele geneticii în aproape toate ariile psihologice. De exemplu, cercetările genetice, au demonstrat, în mod consistent, influența eredității asupra dezvoltării personalității
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copii adoptați). O primă întrebare la care vom încerca să răspundem în cadrul acestei secțiuni este Cine sunt părinții adoptatori din România? și, în strânsă conexiune cu prima întrebare, dorim să identificăm Care este rațiunea pentru care se recurge la adopție? Pornim de la ipoteza potrivit căreia, trăsăturile psihosociale ale părinților adoptatori și rațiunea pentru care se adoptă conduc la structurarea unor categorii specifice de adoptatori care vor prefera și vor adopta copii cu profiluri specifice. În mod evident mai departe vom încerca
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dintre cei doi părinți adoptatori. Instrumentul a fost compus din cinci module: informații despre procesul de adopție; informații generale despre copilul adoptat; informații despre relația părinte / părinți-copil adoptat; schimbări sociale post-adopție; informații generale despre părintele adoptator. Chestionarul a fost elaborat pornind de la literatura de specialitate care a fost prezentată în capitolele anterioare. În mod special au fost luate în considerare studiile lui Barth și Berry 314, ale lui Groze et al.315, respectiv Groza et al316. 5.2.2 Eșantionarea și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la identificarea principalilor factori care cauzează stres în procesul de adopție. Pentru o prezentare și o urmărire mai clară a lor i-am grupat în trei categorii în funcție de momentul în care se manifestă. Sinteza este redată în Tabelul 5.19. Pornind de la această sinteză și având ca principal cadru conceptual teoria stresului și adaptării familiale, ne-am propus să răspundem la următoarele întrebări: Care sunt factorii de stres cu care se confruntă familia adoptivă? și Care sunt resursele și strategiile de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptat un copil după decesul soțului (pe aceasta o vom scoate din discuția în această secțiune). Pentru restul respondentelor, imposibilitatea de a avea un copil a fost descoperită pe parcurs. Acestea declară că au căutat soluții medicale pentru rezolvarea problemei, pornind de la investigații, tratamente medicale și în două cazuri metode de procreare artificială. Sentimentul cel mai des asociat cu infertilitatea a fost cel de "supărare" (șase cazuri din nouă). Frustrarea a apărut în două cazuri, iar într-un caz a fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nivel internațional. Un prim studiu în acest sens a fost realizat de Kirk în 1953 și a demonstrat existența unei atitudini sociale discreditante, compromițătoare față de relațiile de rudenie stabilite prin adopție 367. Dembroski și Johnson 368 au realizat un studiu pornind de la ipoteza potrivit căreia, persoanele cu un grad ridicat de dogmatism, definit ca un sistem sau o rețea de credințe și atitudini, manifestă o atitudine intolerantă față de adopție. Studiul a avut un eșantion format din 113 studenți. Ipoteza s-a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
oferite de școală și mai ales biserică. 25 de ani mai târziu, în revista Flacăra Sacră, arhimandritul revenea asupra intervenției sale din 1910, clarificând-o din punctul de vedere al opțiunii sale pro cremațiune 121. Explicațiile pe care le vehicula porneau de la ideea că orice discuție/dezbatere despre tematica incinerării umane încorpora o latură subiectivă implicită. În consecință, el recunoștea sincer că, datorită profilului revistei Gazetei Țăranilor, a "descris în culorile cele mai nereale" subiectul, considerând că face astfel "serviciu păturei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pe ignoranța enoriașilor în ceea ce-l privește. Prin urmare, arhimandritul îl explica pe larg, atât în contextul biblic, cât și în sensul posibil al deslușirii sale pentru creștinii vremurilor de atunci. El recurgea la largi citate biblice din Cartea Facerii, pornind de la facerea lui Adam și moartea sa pe Pământ, după comiterea păcatului la 930 de ani. Concluzia la care ajungea era aceea că sensul anticremațiune, atribuit respectivului citat de către clericii ortodocși, era complet eronat, acesta trebuind luat într-un sens
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
axau pe modalitatea în care focul este reflectat în Sfânta Scriptură. Primul dintre acestea scotea în evidență situația în care natura focului exprimă divinitatea: Dumnezeu ca foc mistuitor; ca foc strălucitor sau arătarea sa prin foc. Utilizarea focului la sacrificii (pornind de la Cain și Abel) accentua că "Focul, deci, fiind mijlocul lămuririi și al curățirii, arderea cărnurilor arăta simbolic, cum că timpul se preda Domnului ca totul ca, prin focul spiritului Lui sfinților să-l curețe de toată tina păcatului și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în cazul sacrificiilor pentru persoane lipsite de posibilități materiale, acestea ar fi putut compensa prin arderea unor pui de porumbei Levitic Cap. V 7 și Cap XIX 22). Cel de al doilea segment se fixa mult mai bine pe tematică, pornind de la diversele interpretări eronate vehiculate de către anticremaționiști (în marea lor majoritate preoți): cremațiunea ar afecta învierea morților sau că adepții săi erau păgâni/francmasoni, plus alte zvonuri referitoare la procesul propriu-zis al arderii cadavrului ridicarea în picioare a mortului în timpul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cuprinde și alte situații: dacă împărtășania cade pe o bucată de lemn, pe covor etc. Dar nu toate aceste situații excepționale presupun arderea 161. Ultimele trei părți ale studiului sunt dedicate analizei relației cremațiunii cu tradiția, din perspectiva religiei creștine, pornind de la ideile psihologului francez Théodule-Armand Ribot: Dacă sunt chipuri originale de gândire, sunt chipuri originale care se impun, creând o contagiune și contagiunea este o caracteristică a mulțimilor"162. Ea debuta cu o definire a tradiției sub formula inserării unei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ignoranța dar și necredința, acuza, în mod direct, preoții ortodocși, precum și forurile superiore ortodoxe, de manipulare și interese meschine privind cremațiunea. Față de precedentele sale articole, de această dată tonul adoptat a fost unul mult mai radical. Arhimandritul își delimita poziția pornind de la diversele zvonuri privind crematoriul și operațiunea incinerării care circulau în acea vreme. Printre acestea se numărau arderea la crematoriu a cadavrelor unor disidenți politici, arderea de vii a unor persoane, utilizarea grăsimii pentru prepararea de vaselină și farduri, modificarea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de către Ioan (Irineu) Mihălcescu, la aceea oră decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din București 210. Semnificativ este faptul că această poziție se înregistra înainte apariția revistei Flacăra Sacră. Mihălcescu, ceva mai târziu viitor Mitropolit al Moldovei, intervenea în tematică pornind de la constatarea creșterii necrologurilor anunțând incinerarea din ziarul Universul. Din capul locului se preciza astfel că acțiunile cremaționistilor erau în creștere la fel ca și utilizarea practicii în sine, articolul său fiind un semnal de alarmă în acest sens. Mihălcescu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dar dacă, prin Duhul, faceți să moară faptele trupului veți trăi". Cu cât idealismul creștin era mai înflăcărat, cu atât și reacțiunea păgânilor era mai mare. Felurile prigoane și torturi împotriva creștinilor, fură născocite de către tiranii păgânilor; filosofi lor se porniră să atace și să calomnieze pe creștini, cari la rândul lor se apărară prin cei mai iluștri apologeți, la înălțimea cărora, nimeni nu s-a mai ridicat până astăzi. Să nu se creadă însă, că Apostolii nu și-au dat
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
apare dușmanul. Ofițerii nu l-ai simțit. Ci numai acel biet soldat, rămas cu trupa. Soldatul văzând pericolul, trezește trupa; ia arma comandă "foc"; începe lupta; e conștient că "statul major" are un plan oarecare de luptă și că el, pornind la atac a călcat "disciplina" ostășească, dar... pericolul fiind mare, instinctul de conservare obștesc îi poruncește să calce această disciplină și, ori să moară, ori să biruiască. Biruiește!... Va fi judecat și pus în lanțuri pentru călcarea disciplinei, dar în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Or această pretenție de a birui particularitatea și relativitatea "subiectivului" trebuie înțeleasă în deplinătatea sa. Depășind cu mult simpla respingere a diferențelor individuale, ea trimite la natura profundă a experienței și a condiției umane și nu poate fi înțeleasă decât pornind de la ea. În această calitate ea a jucat în epoca lui Galilei un rol decisiv în apariția științei moderne, adică a științei matematice a naturii. Lumea ni se dezvăluie de fapt prin apariții sensibile, variabile și contingente care nu formează
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
rătăcire, cum este un discurs teoretic oarecare susceptibil a se prelungi și, mai cu seamă, cum este posibil pur și simplu ca viața oamenilor să continue? Ea poate s-o facă deoarece dispune de o altă cunoaștere decât cea care pornește în derivă în cea dintâi Meditație. Această a doua cunoaștere este viața, al său a-se-simți-pe-sine și al său a-se-încerca-pe-sine-în-fiecare-punct-al-ființei-sale, "simțire" și "încercare" în care nu există nici raportare la obiect, nici obiect, nici ek-stază a unei lumi, nici lume "simțire
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
este destul de facil aici, nefiind de-altfel pe de-a-ntregul adecvat. Căci dacă știința face într-adevăr "abstracție" de predicatele sensibile ale naturii prin faptul că nu ține seamă de ele în metodologiile și calculele sale, ea se dezvoltă totuși pornind de la această natură din care nu reține decât trăsăturile care o interesează, iar cunoașterea acesteia este lucrul spre care țintește în ultimă instanță mergând pe căile pe care și le-a ales. Dimpotrivă, știința habar nu are ce este viața
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ci sunt legi practice, legile vieții. Ca atare, găsindu-și originea în subiectivitate, ele se prezintă și acționează sub formă de necesități, în sensul pe care îl vom atribui acestui cuvânt, cu condiția ca zisele necesități să fie, tocmai, înțelese pornind de la esența vieții, ca dictate și dorite de această esență. Astfel, necesitatea și munca sunt două modalități elementare ale praxisului situate una în prelungirea celeilalte, munca, sau mai curând activitatea sub forma sa spontană nefiind altceva decât sporirea necesității, împlinirea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
o cultură aflată la apogeul înfloririi sale. Felul în care ea contaminează succesiv fiecare domeniu al activității sociale, dispariția progresivă, în totalitatea sa organică, a unei "lumi" umane, a dimensiunilor sale estetică, etică și religioasă, poate fi și ea înțeleasă pornind de la un proces care afectează esența ființei înțelese ca fiind principiul din care decurge orice cultură, precum și modalitățile sale concrete de realizare, mai cu seamă cele mai înalte: este o boală a vieții înseși. Întrebările referitoare la barbarie ca proveniență
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]