7,320 matches
-
contemporanii mediocrii, în acest timp al spaimei de epidemii, de un nou vestit potop al lui Noe și mai ales de un sfârșit al lumii, în această determinată perioadă de neliniște și strălucire, a trăit Faust". Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. VI. 190 Oswald Spengler arată: ,,Invențiile și descoperirile faustice reprezintă ceva unic. Fausticul are o putere elementară de voință, o forță luminoasă a viziunii, o gândire practică și energică precum
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lua în posesie, a constituit din prima zi pasiunea cea mai tenace". Declinul occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 603, sau ,,Faust este simbolul măreț al unei culturi de inventatori". Op. cit., p. 603. 191 Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. VIII. 192 Ibidem, p. VIII. 193 Iată ce spune filosoful: ,,Europa își trădează propria sa libertate atunci când iese din axul polarităților, atunci când se liniștește, fie în sânul unei ordini care
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în atitudini extreme ce neagă orice ordine. Dimpotrivă, Europa este prezentă ca ea însăși ori de câte ori este deschisă, liberă în tensiunea contrariilor, conservându-și posibilitățile și reînnoindu-se, fără încetare din sursa ei vie, imprevizibil creatoare". Apud Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. XII. 194 Fernand Braudel consideră că: ,,Nu este mai puțin adevărat că tendința civilizației occidentale, din momentul în care gândirea greacă se dezvoltă, este atracția spre raționalism, deci spre o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
american n.n.) au o valoare utilitară. Și onestitatea este utilă fiindcă aduce credit, la fel ca și punctualitatea, hărnicia, moderația, fapt pentru care ele sunt virtuți". Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 37. 42 Vasile Muscă, prefață la Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 18. 43 Ibidem, p. 17. 44 Vasile Muscă, prefață la Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, pp. 18-19. 45 Vasile Muscă întreprinde chiar o paralelă între Aristotel și Platon, considerând că: ,,Asemănările
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
punctualitatea, hărnicia, moderația, fapt pentru care ele sunt virtuți". Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 37. 42 Vasile Muscă, prefață la Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 18. 43 Ibidem, p. 17. 44 Vasile Muscă, prefață la Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, pp. 18-19. 45 Vasile Muscă întreprinde chiar o paralelă între Aristotel și Platon, considerând că: ,,Asemănările dintre Platon și Aristotel se impun a fi luate în seamă și cu această ocazie. Pentru amândoi
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o știință practică al cărei scop principal este de a arăta cum pot fi făcuți oamenii a fi virtuoși și pornind de aici și fericiți. În viziunea lor filosofică politica este în ultimă instanță știința educației prin stat". Vasile Muscă, prefață la op. cit., p. 16. 46 Vasile Muscă în prefață la Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 21. 47 Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 59. 48 Mai degrabă ascetismul, ca mod de a fi în lume, a impus
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a arăta cum pot fi făcuți oamenii a fi virtuoși și pornind de aici și fericiți. În viziunea lor filosofică politica este în ultimă instanță știința educației prin stat". Vasile Muscă, prefață la op. cit., p. 16. 46 Vasile Muscă în prefață la Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 21. 47 Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 59. 48 Mai degrabă ascetismul, ca mod de a fi în lume, a impus orânduirea capitalistă. Mircea Malița subliniază: ,,Citindu-l pe Weber
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
București, 2012, pp. 94-95. 72 V.I. Lenin, Noua politică economică. Sarcinile comitetelor pentru educație politică, Editura de Stat Pentru Literatură Politică, București, 1954, p. 18. 73 L.V. Mises, Calculul economic în societatea socialistă, www.mises.ro, ------------------------------------------------------------------------- CAPITALISMUL 2 1 85 Prefață În loc de introducere, întunericul și lumina Despre capitalism Originile culturale și economice ale capitalismului Precapitalismul Capitalismul - o unică sinteză Apogeu civilizațional și criză în capitalism Fericirea ca fenomen social Anticapitalismul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sau chiar al Franței... Robert Turcescu: Da, dar în Germania curentul antiamerican este destul de puternic. Chiar cancelarul german Angela Merkel a rostit, ca program în politica sa viitoare, încercarea diminuării acestui antiamericanism existent în Germania. Mihai-Răzvan Ungureanu: Ceea ce spuneți dumneavoastră prefața al doilea răspuns, schimbarea de politică, admiteri clare la Berlin, va aduce o cu totul altă cadență în relația transatlantică dintre SUA și statele europene, membre ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice. Robert Turcescu: Nu peste tot... încerc să
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
extrase. Deci din totalul de 560 de pagini ale volumului (cu documente revelatoare pentru laboratorul de creație al romanelor), abia o sută sunt de jurnal intim sau foarte intim. La acestea mă voi referi mai mult (și Eugen Simion, în prefață, asupra acestora insistă), pentru că ele stârnesc în primul rând curiozitatea. În jurnalul intim din 1958, criza nevrotică e agravată de despărțirea de Aurora Cornu, prima soție, și de neputința de a lucra la proiectele epice de ficțiune. Suferința se complică
Beneficiile nevrozei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12518_a_13843]
-
1947, pe cînd avea 8 ani, împreună cu familia, și cum a revenit, după �90, cît de multă mizerie a descoperit și cu cîtă ușurință s-a descurcat, singur, pe străzi, de la hotelul unde stătea, pînă la fosta casă a copilăriei" Prefețele lui Michel Ciment îi oferă spectatorului cîteva accente esențiale legate de opera lui Pintilie, din unghiul unui critic occidental. O singură gafă de proporții face criticul francez, atunci cînd, comentînd Balanța, ambetat absolut, zice (și nu o dată, ci de două
Pintilie și șapte discuri de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12522_a_13847]
-
de la apariția primei ediții. Între timp Gellu Naum a trecut, prin moarte, într-o altă "existență poetică". La editura Paralela 45 i-a apărut un "tratat despre libertatea de a nu muri" (Calea Șearpelui) menit să explice, împreună cu "traducerile" din prefața Simonei Popescu, miracolul "schimbării la piele" a pohetului care crede în "musa" lui. O piesă de teatru a lui Naum a fost pusă de Mihai Măniuțiu în scenă, o serie de alte întâmplări s-au legat, într-un fel sau
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
procedări sau rezolvări discutabile. Trebuie să spun, totuși, mai întâi, că scopul principal este atins: acela de a oferi un corpus al operei bacoviene atent supravegheat filologic, ceea ce e lucrul cel mai important. Emulația cu ediția Petroveanu-Botez (G. Bacovia, Opere, prefață, antologie, note, bibliografie de Mihail Petroveanu; text stabilit, variante de Cornelia Botez, Ed. Minerva, 1978) funcționează stimulator. Mircea Coloșenco depășește toate așteptările în domeniu, adunând un material secundar imens, uneori parazitar, disproporționat în comparație cu o operă "modestă" și restrânsă. Noul editor
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
la minimum, vezi tipo). Conflictul dintre ideal și practic, dintre o ocupație gratuită, batjocoritor, disprețuitor, rău văzută, - cealaltă aducătoare de mari venituri și de reputație socială, apare, după două mii de ani, ca și astăzi, același. În Dialogul despre oratori - (traducere, prefață și note de H. Mihăescu) - Aper îl atacă pe poet: IX (1)... Poezia și versurile cărora dorește Maternus să își închine viața întreagă,(...) nu aduc nici o demnitate celor ce le cultivă și nici nu le sporesc averea, ci le procură
Ponoasele poeziei (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12582_a_13907]
-
Capitalei are ,stil" - este cosmopolită, dar, în același timp, fidelă etichetei mai mult sau mai puțin puriste, pentru care au optat în parte, localurile vizitate. Parcurgând paginile acestui ghid nu lipsit de ambiții literare - pe care autoarea le emite în prefață cu intenția explicită de a-și delecta și cultiva cititorii -, se produce, pe nesimțite aproape, pătrunderea într-un Babel culinar. De la prima pagină, Sanda Nițescu îmbină savuros și inspirat informația cu divertismentul ,literar" (în chiar sensul etimologic al primului termen
De la firul de mărar la fasolea Bătută by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12577_a_13902]
-
inspirat informația cu divertismentul ,literar" (în chiar sensul etimologic al primului termen, distrăgând, prin scurte divagații și asocieri de idei, atenția cititorului de la stricta consultare a listei sau degustare a bucatelor din farfurie). Ioana Pârvulescu surprinde de altfel în scurta prefață la carte, respectarea întru totul de către autoare a unei străvechi rețete latine: îmbinarea utilului cu plăcutul. Din fericire, Sanda Nițescu și-a scris cartea parcurgând restaurantele unui București în care acum se găsesc de toate, chiar dacă nu la îndemâna tuturor. în
De la firul de mărar la fasolea Bătută by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12577_a_13902]
-
poate în următoarele! Din cele notate pe scurt, se vede că proiectul acestor volume nu a apărut din senin și pe un teritoriu virgin. De fapt, coordonatorii nu dau semne că ar revendica originalitatea. Cum menționează Mario J. Valdés în Prefață (ca editor al Proiectului de Istorie Literară), abordarea este o "traducere" a Școlii Analelor în limbajul istoriei literare, o reacție la neopozitivism, necontaminată însă de relativismul impresionist (benefic uneori, aș adăuga). Istoria literară, spun coordonatorii, nu este simplă factologie, ci
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
scenariul ultimativ pentru a simți la nesfîrșit acea teribilă plăcere masochistă, încărcată de tensiunea interdicției. Episoadele sînt copiate cu fidelitate după biografia autorului, le găsiți ,autentic" expuse în corespondența, tradusă și la noi (Italo Svevo, Scrisori, selecție, note, traducere și prefață de Ștefan Crudu, Editura Univers, 1986). Am luat-o în sens invers pentru că abia ultimul roman, publicat într-un context cu care de această dată era sincron, dă adevărata măsură a talentului scriitoricesc al lui Svevo. Nu numai că e
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
tocmai din aerul bizar, care nu seamănă cu marile contraste ale secolului romantic, nici cu ambițiile demiurgice realiste, vine valoarea acestui roman de început. El rămîne impregnat în creier, sau poate doar ca feeling, mult timp după ce lectura se încheie. Prefața savantă semnată de Cornel Mihai Ionescu, în care ,teoria sincerității" e abil încadrată în scena mai cuprinzătoare a operei lui Svevo, și nu numai, pune oarecum între paranteze conținutul în sine al romanului, accesibil la o simplă citire, în favoarea extragerii
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
Carmen Brăgaru În februarie 1936 apărea la editura ,Cartea românească" volumul de Poeme într-un vers, scris, după mărturisirea lui Ion Pillat, în noiembrie-decembrie 1935 și ,indus" de recitirea unor poeme de Victor Hugo. Diferențiind, în prefață, epigrama greacă, rubaiul persan sau hai-ku-ul japonez de poemul într-un vers prin ,concentrarea la limită" a acestuia din urmă, asemuindu-l cu ,o picătură de parfum față de un coș cu flori", cântărețul Floricăi sublinia, în cele din urmă, colaborarea
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
nu există mari poeți. Un astfel de cult al disproporțiilor axiologice dovedește - s-ar părea - o mentalitate învechită. Eu nu sunt întru totul de această opinie, dar ar fi o soluție a ieșirii din impasul controverselor. Există în cele șapte prefețe adunate în volumul O istorie critică a literaturii din Basarabia o atitudine comună în ceea ce privește selecția și perioadele mai prielnice. Foarte puține pagini sunt de reținut din perioada interbelică, nimic din anii 1940-1965 și cel mai mult din anii stagnării brejneviste
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
politice și estetice. Notele biobliografice ne dau informațiile necesare despre scriitorii antologați. În postfață Alex. Ștefănescu exprimă binevoitor perspectiva receptării de la București. Cum fala literaturii basarabene e poezia, sunt de apreciat atât atitudinea lucidă, moderată, a lui Nicolae Leahu în prefață, cât și exigența selecției, limitată la aproximativ 250 de pagini. Câteva nume sunt reprezentate numai de o poezie, cele mai multe - de două, trei sau patru poezii. Peste aceste limite sunt selectați cu mai multe titluri poeții cei mai importanți, în opinia
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
fi fost favorizat de ,sistemul imperialist". Era un punct de vedere atunci credibil întrucât, pe de o parte, era favorizat de informația, mult speculată, că scriitorul ceh a avut vederi de stânga și ca ziarist. Iar pe de altă parte, prefața criticului apare în 1964, când limbajul agresiv al criticii avea o singură direcție. Se vitupera numai contra imperialismului occidental tocmai atunci când estul Europei suporta atât de greu imperialismul comunist, simetric oricărui alt imperialism. Și au fost atâtea în istorie, nu
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
autoimpuse, editorii promit pentru ultimul volum de corespondență, atât o Addenda, cât și pagini prevăzute pentru Erratum. Tot editorii pun în circulație titlurile diferitelor culegeri din publicistică, până la apariția actuală: Roza vânturilor, 1923-1933. Culegere îngrijită de Mircea Eliade cu o prefață de Nae Ionescu, din 1937, reluată în ediția anastatică, însoțită de cuvântul înainte, La început de drum, semnat de Dan Zamfirescu ( 1990), retipărită la Chișinău, în 1993, cu o postfață de Nicolae Dabija. Convorbiri, culegere de articole și eseuri datorată
Implicare fără rezerve by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13690_a_15015]
-
pe care l-am semnalat în această rubrică acum cîteva luni Interacțiunea verbală în limba română actuală ( 2002) , Liliana Ionescu-Ruxăndoiu a publicat recent o nouă carte Limbaj și comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică ( București, All, 2003). Așa cum arată autoarea în prefața sa, această carte le-ar fi putut preceda pe celelalte, într-o ordine ideală: pentru că este o veritabilă "Introducere în pragmatică". Volumul reușește să cuprindă esențialul, nucleul de specificitate al domeniului: cel puțin din punctul de vedere al celor interesați
Pragmatismul pragmaticii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13689_a_15014]