7,552 matches
-
a scrie, despre romanul francez angajat, “le roman n’est plus roman”. Așadar, back to the novel, prin reabilitarea subiectului, a referinței (“realului”, zice Viart), a digesis-ului. Da, dar toate acestea se află de acum Înainte Într-o convalescență indefinită, resimțindu-se de pe urma atîtor șocuri. și, iar, numai marile talente sînt În stare, În lipsa sus-numitului efect de grup, să regăsească marea literatură. Acestea sînt grupate sub umbrela prea largă a “esteticilor nostalgiei”, adică a unei conștiințe istorice acute a literaturii ca
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tehnici de autrentificare este le récit de vie, căreia i se redă, alături de motivația intimă, valoarea epistemică: "Întelesei atunci de ce eminențele cenușii, și chiar simplii martori ai unui eveniment istoric ale cărui determinații profunde au rămas ignorate de marele public, resimt la un moment dat nevoia de a-și elibera conștiința, de a așterne pe hîrtie ceea ce știu." (p. 308) Daniel 1 scrie, de la un punct, pentru a mărturisi existența umană, În ceea ce are ea comun, la un moment dat, În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fi normalian te plasează ca scriitor, În zilele noastre, Într-o poziție suspectă. Scriitorul de astăzi se pretinde virgin, surd la teorie: el refuză să dea măcar impresia că gîndește ceea ce face, lăsînd „cartezianismul” În seama psihologiei personajului. Cum se resimte discursul literar al lui Anne Garréta de la formația academică a autoarei? Aș spune că putem vorbi despre trei consecințe importante: Prima, În planul scriiturii. Anne Garréta este o scriitoare reflexivă. Romanele ei nu au dialoguri, nu vorbește decît naratoarul/ea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
asurzitor al telefonului mobil din compartimentul părăsit: „Am simțit telefonul răsunînd În afara toaletei, am Înțeles imediat că era telefonul mobil care Îmi fusese oferit și care suna din rucsacul meu și am simțit cum inima Îmi bate foarte tare, am resimțit teroarea, un amestec de panică, de vinovăție și de rușine.” A scăpa din strînsoarea momentului nu Înseamnă a nu mai trăi, a nu mai avea reacții, a te detașa zen, ci a te detașa de ceilalți și a-ți resimți
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
resimțit teroarea, un amestec de panică, de vinovăție și de rușine.” A scăpa din strînsoarea momentului nu Înseamnă a nu mai trăi, a nu mai avea reacții, a te detașa zen, ci a te detașa de ceilalți și a-ți resimți mai puternic propriile senzații și gînduri. Numai că, În loc ca această focalizarea a propriului eu și această muințioasă observare de sine să alunece pe panta ruminațiilor, ea derapează către În afară. Alunecă, dar nu pentru a cădea În sine, ci
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care, printr-un afișat stoicism aristocratic, ca și prin pesimismul și eleganța oraculară profesate, ocupă un loc aparte În memoria cititorilor francezi. Mai mult, Pascal Quignard, deși fidel convingerii că cel mai mare blestem al umanității este acela de a resimți permanent nevoia redempțiunii - așadar și pe aceea a unui Salvator - se așează totuși În pragul castelului Isoldei celei Albe, cu stiloul În mînă, oferindu-i mîntuirea, adică un cal troian. Pascal Quignard se vede de fapt urmașul lui Albucius, autorul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
feminine fine, sondând relația tensionată din cuplu. Protagonista este femeia matură sau adolescenta în permanentă căutare de sine, încercând să-și construiască personalitatea în funcție de raportarea la cei din jur și de propria percepție, mediată de detalii aparent insignifiante. Personajele feminine resimt acut și în același timp ușor detașat eșecul unor legături stabile, capabile să le ofere siguranța și afecțiunea de care sunt constant dependente, iar pe de altă parte, retrăiesc cu o anumită voluptate experiențele care le-au marcat evoluția, concepând
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
psihologiei popoarelor și rezultatele psihologiei experimentale; b) psihologia popoarelor descrisă de Wundt nu pleca de la popor sau de la națiune, ci doar de la manifestările lor variate, ignorându-se o resursă explicativă esențială (Bădescu și Ungheanu, 2000, 446-471). Lecția franceză s-a resimțit cu precădere în câteva accente fundamentale ale operei gustiene. Ideea socializării științelor și a viziunii multidisciplinare era practicată de cercetătorii grupați în jurul reputatei reviste L’Année Sociologique, fondată de E. Durkheim în 1897. Sociologul român, care a studiat un an
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în rapoartele detaliate de cercetare, alcătuite de diferiți specialiști, preocupări inedite pentru reprezentanții respectivelor discipline. De pildă, personalități de frunte ale antropologiei, esteticii și folcloristicii, cum sunt Fr. Rainer, V. Caramelea, T. Vianu, C. Brăiloiu, M. Pop, H. Brauner, au resimțit din plin efectele deschizătoare de orizont ale cooperării cu sociologii; sunt edificatoare, în acest sens, configurarea unui „lăstar viabil: antropologia culturală” (Geană, 1996, 217-221), tezele lui T. Vianu despre artă ca formă a muncii omenești, despre funcționalitatea artei în reconstrucția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și sejurul pentru trei luni sunt legale, dar migrația devine ilegală în sensul în care adesea migranții depășesc această perioadă de sejur legal. În Italia, în 2002 și 2003 a sosit un val de migranți din România care a fost resimțit în mediile de migranți din Italia ca o „invazie de români”, iar în Milano, migranții români mai vechi își amintesc că „veneau zilnic zeci de autocare la Centrale și pe vremea aia parcul de la Centrale era plin de români”. Timp
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ține de corporalitate și aspectul biologic. Termenul de caracter a avut înțelesul general de semn distinctiv ce servește pentru a recunoaște un obiect, a distinge o ființă. În cazul ființei umane, termenul s-a referit la modul obișnuit de a resimți și reacționa, cu accent pe aspectul structurat prin educație și experiență a psihismului. Conceptul a căpătat însă și importante conotații etice privitoare la maniera morală de a se comporta a individului. De aceea, în expunerea problemei caracteriologiei, la un moment
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sa, precum și la tipul de îngrijire de care se bucură. Până la trei ani, rolul comportamentului relațional al mamei - de fapt al figurii bazale de îngrijire - este esențial, conducând la diverse forme de atașament ale copilului. Prin atașament, persoana semnificativă e resimțită ca prezentă într-un anumit fel, chiar și atunci când ea nu e percepută direct. Un atașament sigur condiționează stabilitatea afectivă, calmul, lipsa anxietății, siguranța de sine, comportamentul de investigare, joaca și, în general, dezvoltarea armonioasă a psihismului. Atașamentul poate fi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
profesie și în relațiile interpersonale sunt dominatori față de subordonați și sensibili, lingușitori față de superiori. Evită intimitatea care le-ar produce frustrări sau chiar i-ar face să-și piardă autocontrolul, fapt de neconceput. Au senzația că nu fac niciodată destul; resimt oboseala cronică și incapacitatea de a se relaxa și bucura. Încăpățânarea și zgârcenia sunt congruente dorinței de câștig, însoțită însă de ignorarea confortului și de acumulări materiale care vizează prevenirea oricăror neajunsuri în viitor. Inflexibilitatea morală și axiologică a acestei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la cea evitantă (ce nu poate fi asertivă în raport cu alțiiă, la cea obsesiv-compulsivă (ce are limite difuzeă, la cea histrionică (ce adoptă variate identitățiă, la cea narcisică (ce își construiește o imagine fantezistă despre sineă, la cea schizoidă (ce se resimte ca un „nimeni”Ă ș.a.m.d. Tot de patologia sinelui ar ține tulburările de autodirecționare a celor cu tulburări de personalitate, ce pot fi bine evidențiate prin instrumentul TCI a lui Cloninger. Autodirecționarea pe termen mediu și lung în cadrul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unei deficiențe primare de a trăi în profunzime semnificația evenimentelor. Astfel, de-a lungul vieții nu s-ar petrece îmbogățirea în conținut a personalității, metamorfoza sa diferențiatoare „individuația”, „înțelepciunea”. Persistă în manieră rigidă un mod de a fi - de a resimți, acționa și reacționa - mai puțin diferențiat, distorsionat. Din acest punct de vedere rigiditatea tulburărilor de personalitate ar consta în faptul de a nu se schimba suficient de mult de-a lungul vieții. Totuși rămâne problema dacă nu sunt aspecte ale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aparența sociabilă și plăcută, pot avea izbucniri de furie dacă ceva îi nemulțumește. Psihopatul impulsiv („risk-taking”Ă. Aceasta se angajează impulsiv în acțiuni cu risc pentru sine, nu pentru câștiguri materiale sau reputație, ci pentru a se excita și a resimți sentimentul că trăiește din plin. Comportamentul său riscă să aibe consecințe fizice grave. Nu are simțul autodisciplinei și trăiește în mod hiperactiv prin acțiuni hazardate. Nevoia sa bazală e de stimulare și aventură, de obicei nefiind răzbunător, dar comportându-se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
uneori o stimă de sine scăzută. Psihopatul malign. Este o persoană orientată autocratic spre putere, neîncrezătoare, plină de resentimente față de alții, cu permanență tendințe răzbunătoare, bazându-se, dacă e nevoie, pe un calcul rece al situațiilor, corelabil cu TP paranoică. Resimte în permanență nevoia de a-și proteja propria autonomie, fiind mereu convins că alții vor să-l supună autorității lor. Efortul său principal este de a abuza continuu de alții, de a-i tiraniza, de a le fi ostil, a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
empatiei, a rezonanței afective (PARIS, 1998Ă, de unde și dificultatea introjectării imagoului matern. Nu se poate realiza un echilibru între părinții reali și imagourile acestora introjectate (sub formă de „internal working model” - BOWLBY - astfel încât intervenția părinților sau a altor adulți e resimțită mereu ca intruzivă și periculoasă. Ca o corelație apare tendința la respingere, îndepărtare și apoi de manipulare, agresiune. Pe de altă parte, Eul ce nu se structurează armonic, ajunge la narcisism, omnipotență, grandiozitate cu deficiențe în buna testare a realității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
apoi de manipulare, agresiune. Pe de altă parte, Eul ce nu se structurează armonic, ajunge la narcisism, omnipotență, grandiozitate cu deficiențe în buna testare a realității. Narcisismul și paranoidia se conjugă. Eul nu are o coeziune echilibrată, fapt care e resimțit de celălalt, de partener. Subiectul pe de o parte vede în acesta un dușman pe de altă parte se simte omnipotent și îndreptățit să manipuleze și să agreseze pe alții. Autori precum RICHARDS au descris un spectru paranoid-narcisic, pe care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sociale a lui BANDURA atenționează în această direcție. BENJAMIN analizează felul în care se structurează reprezentarea altora în sine și atitudinea selfului, față de imagoul introjectat al altora. Acesta, în cazul psihopatului poate fi mult distorsionat. Astfel celălalt, introjectat, poate fi resimțit ca în permanență periculos sau să fie constant devalorizat, în raport cu buna părere de sine (de factură megalomanicăă, astfel încât în practică se trece la ignorare sau neglijarea nevoilor sale. Ansamblul direcțiilor de cercetare psihologice a personogenezei sunt convergente în această direcție
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
persoanei, întru-bine, în cadrul relaționării sale față de celălalt, de ceilalți. Ideea că acțiunea umană se poate - ba chiar trebuie - să se plaseze „dincolo de bine și de rău”, bazată pe forța creativității, răstoarnă tot eșafodajul tradițional al moralei. Consecințele acestei mutații se resimt și în zilele noastre. De fapt, ele au străbătut tot sec. XX. și poate de aceea, psihologia persoanei ce s-a născut în acest veac nu s-a putut opri asupra caracterului decât în sensul său tipologic, deci cu fața
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
profituri nu numai pentru a depăși criza de pe piața internă, ci și pentru a Încerca să-și recucerească poziția de lider. Compania General Motors, aproape de două ori mai mare și poziționată mult mai bine, dar exclusiv pe piața națională, se resimte Încă de pe urma acestui dezechilibru. Strategia transnațională nu este, În general, compatibilă cu diversificarea. Dimpotrivă, necesită o concentrare a eforturilor asupra unei anumite game de produse sau a unui anumit segment de piață. Tabelul 11 - Cele 6 variabile (și relațiile dintre
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de activitate Începând cu mijlocul anilor ’70, angajând presiuni puternice În favoarea ajustării structurale. Posibilitățile de creștere s-au diminuat foarte mult, dar după o scurtă perioadă s-a putut observa o ușoară ameliorare a perspectivelor economice; fenomenul nu s-a resimțit Însă În aceeași măsură În toate țările sau În toate domeniile de activitate. Presiunile concurențiale s-au intensificat sensibil. Aceasta se datorează În mare parte deplasării resurselor de pe piețele saturate sau În declin spre piețele În expansiune, precum și intrării pe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
forme de securitate a slujbei (recompense anuale, pregătirea și găsirea unui loc de muncă după concediere etc.); aceasta Îi forțează, practic, pe angajați să se autoasigure printr-o descriere strictă a postului și responsabilităților deținute. Lucrătorii, compania și Întreaga industrie resimt deteriorarea productivității. Producătorii ar trebui să urmeze exemplul companiei IBM și să evalueze costul total al muncii În locul salariului orar individual, deoarece În filialele IBM nu există „decalaje de productivitate” față de rivalii japonezi sau europeni, iar angajații sunt mai satisfăcuți
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și scurtarea termenelor de reacție și coordonare, de livrare și de creare a noilor produse. Concluzii generaletc "Concluzii generale" Crizele economice, financiar-monetare și tehnologice sunt legate prin multiple interdependențe care au la bază o criză mai profundă - criza managerială. Se resimte acut nevoia unor noi instrumente „de bord”. Acestea presupun un permanent du-te-vino, de la analiză la sinteză, de la sisteme la subsisteme și invers, de la structuri la concepte, de la anatomia sistemelor manageriale la fiziologia lor. În acest sens, W. Churchill spunea: „Mai
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]