6,897 matches
-
ei este rezultatul propriului nostru comportament ca ființe sociale. Sociologia poate fi definită ca fiind studiul sistematic al societăților umane, punând accent în special pe sistemele moderne industrializate. A învăța să gândim în termeni sociologici înseamnă a cultiva imaginația. Munca sociologică depinde de ceea ce autorul american C.Wright Mills numea „imaginația sociologică”. Unele dintre cele mai răspândite metode de investigare ale sociologiei sunt: interviul, sondajul de opinie și observația socială. Conceptul de "structură socială" pornește de la faptul că ansamblul social al
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
fi definită ca fiind studiul sistematic al societăților umane, punând accent în special pe sistemele moderne industrializate. A învăța să gândim în termeni sociologici înseamnă a cultiva imaginația. Munca sociologică depinde de ceea ce autorul american C.Wright Mills numea „imaginația sociologică”. Unele dintre cele mai răspândite metode de investigare ale sociologiei sunt: interviul, sondajul de opinie și observația socială. Conceptul de "structură socială" pornește de la faptul că ansamblul social al vieții noastre nu constă doar din însușiri întâmplătoare, ci din evenimente
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
care trece aceasta. Fundalul pe care și-au făcut apariția originile sociologiei îl reprezintă seria de schimbări radicale produse de Revoluția Franceză în 1879 și Revoluția industrială în Europa. Factorul cheie a fost folosirea științei în locul religiei. În constituirea gândirii sociologice un rol important l-a avut autorul francez Auguste Comte, cel care a inventat cuvântul "sociologie" (el a folosit de fapt „fizică socială”). Credea că poate cunoște societatea cu ajutorul știintei, și o considera ultima știință care devia din fizică, chimie
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
a avut autorul francez Auguste Comte, cel care a inventat cuvântul "sociologie" (el a folosit de fapt „fizică socială”). Credea că poate cunoște societatea cu ajutorul știintei, și o considera ultima știință care devia din fizică, chimie și biologie. În cercetarea sociologică s-au creat și dezvoltat mai multe orientari metodologice.Unii specialiști au făcut clasificarea metodelor de cercetare socială după criterii foarte diferite.Considerăm câteva dintre ele. Clasificarea lui Brian Fay Utilizând criteriul metodologiei utilizate și a finalității practic politice a
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
de clasificare calea producerii cunoștințelor. Distinge două orientări metodologice dominante: monismul metodologic și dualismul metodologic.Monismul metodologic afirmă unitatea metodei științei și orienteză cercetarea în științele omului după modelul cercetării din științele naturii.Dualismul metodologic susține autonomia metodologică a cunoașterii sociologice. Clasificarea lui Cătălin Zamfir Autorul distinge între strategia idealistă și strategia materialistă.Teza fundamentală a strategiei idealiste este că fenomenele sociale sunt determinate de ideile,reprezentările, și proiectele subiective ale membrilor colectivității.Faptele sociale sunt explicate prin fapte mentale.Realitatea
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
adoptat două atitudini metodologice principale în cunoașterea societății. Una dintre ele vine din convingerea că și umanitatea poate fi cunoscută pe aceeași cale pe care cunoaștem natura. O a doua atitudine în cunoașterea socialului pornește de la convingerea că obiectul cunoașterii sociologice este diferit de obiectul cunoașterii naturii și implicit trebuie ca subiectul cunoscător să utilizeze o modalitate diferită de cercetare aptă să surprindă specificul existenței omenești. Orientarea metodologică ce vrea să extindă la social metodele specifice cunoașterii naturii poartă numele de
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
Evident de aici decurg consecințe imediat diferite în abordarea obiectului de cunoscut, în speță a societații umane. Orientări metodologice obiectiviste Pornind de la ipotezele privind natura socialului s-au născut și dezvoltat mai multe orientari metodologice obiectiviste.În prima fază, obiectivismul sociologic a fost practicat de Condorcet prin ,fizica socială, și de empirismul clasic. Pozitivismul sociologic Auguste Comte a inițiat pozitivismul sociologic, considerând că dezvoltarea cunoașterii umane parcurge trei faze: teologică, metafizică și pozitivă. Faza pozitivă ar fi reprezentată tocmai de sociologie
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
a societații umane. Orientări metodologice obiectiviste Pornind de la ipotezele privind natura socialului s-au născut și dezvoltat mai multe orientari metodologice obiectiviste.În prima fază, obiectivismul sociologic a fost practicat de Condorcet prin ,fizica socială, și de empirismul clasic. Pozitivismul sociologic Auguste Comte a inițiat pozitivismul sociologic, considerând că dezvoltarea cunoașterii umane parcurge trei faze: teologică, metafizică și pozitivă. Faza pozitivă ar fi reprezentată tocmai de sociologie. Pozitivismul a fost dezvoltat de cercetări ulterioare. Sub influența pozitivismului logic al gânditorilor Cercului
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
Pornind de la ipotezele privind natura socialului s-au născut și dezvoltat mai multe orientari metodologice obiectiviste.În prima fază, obiectivismul sociologic a fost practicat de Condorcet prin ,fizica socială, și de empirismul clasic. Pozitivismul sociologic Auguste Comte a inițiat pozitivismul sociologic, considerând că dezvoltarea cunoașterii umane parcurge trei faze: teologică, metafizică și pozitivă. Faza pozitivă ar fi reprezentată tocmai de sociologie. Pozitivismul a fost dezvoltat de cercetări ulterioare. Sub influența pozitivismului logic al gânditorilor Cercului de la Viena a apărut astfel neopozitivismul
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
logic al gânditorilor Cercului de la Viena a apărut astfel neopozitivismul, conform căruia fundamentul cunoașterii viabile este experiența, opunându-se filozofiei speculative asupra societății. Acest curent de gândire s-a numit și fenomenalism. Practica metodologică obiectivistă pune accentul pe defilozofarea discursului sociologic, generalizările empirice ce pot avea valoare de lege, formulările precise, integrabile în modele logico-matematice ale fenomenelor sociale, centrarea pe judecăți pur cognitive ce exclud judecățile de valoare și normative, scientizarea discursului sociologic prin urmarea modelului științelor naturii. Din aceste alegeri
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
Practica metodologică obiectivistă pune accentul pe defilozofarea discursului sociologic, generalizările empirice ce pot avea valoare de lege, formulările precise, integrabile în modele logico-matematice ale fenomenelor sociale, centrarea pe judecăți pur cognitive ce exclud judecățile de valoare și normative, scientizarea discursului sociologic prin urmarea modelului științelor naturii. Din aceste alegeri, sociologii pozitiviști au inițiat principii care le definesc metoda. Printre fondatorii clasici ai sociologiei se disting 5 personalități: Auguste Comte, Vilfredo Pareto, Ferdinand Tönnies, Émile Durkheim și Max Weber. Karl Marx - a
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
principelui Carol), precum și cu Premiul Academiei Române (1906, 1911, 1912). A fost ales membru al Societății istorice române (1901), membru al Societății geografice române, membru al Comisiei Monumentelor Istorice din județul Tutova (1914), membru al Societății Internaționale pentru studii istorice și sociologice din Paris și membru de onoare al Academiei Române (7 iunie 1919). Savantul Nicolae Iorga îl considera a fi "“ultimul dintre episcopii cărturari și patrioți moldoveni care merg pe urmele lui Melchisedec Ștefănescu”". Episcopul Iacov Antonovici a decedat la 31 decembrie
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]
-
5 cursuri universitare, peste 40 de studii și articole de specialitate, 25 de recenzii, 35 de conferințe și cuvântări, 3 rapoarte la legi și peste 75 de discursuri și intervenții parlamentare. Savantul este considerat drept unul dintre întemeietorii sistemului științelor sociologice din România. Din principalele sale lucrări științifice se pot enumera:
Petre Andrei () [Corola-website/Science/307067_a_308396]
-
unde predă istoria muzicii. Doi ani mai târziu instituie premiul pentru stimularea colecționării de muzică populară. În anul 1928 întemeiază "Arhiva de folklore" a Societății Compozitorilor Români, fiind conducătorul ei până în 1943. În același an se alătură echipelor de cercetare sociologică monografică, din cadrul „Școlii sociologice”, conduse de profesorul și sociologul Dimitrie Gusti. Între 1928-1934, ia parte la anchetele sociologice din mai multe sate ale țării, notabile fiind: Fundu Moldovei (județul Suceava), Drăguș (județul Brașov), Runcu (județul Gorj). În 1929 devine membru
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
Doi ani mai târziu instituie premiul pentru stimularea colecționării de muzică populară. În anul 1928 întemeiază "Arhiva de folklore" a Societății Compozitorilor Români, fiind conducătorul ei până în 1943. În același an se alătură echipelor de cercetare sociologică monografică, din cadrul „Școlii sociologice”, conduse de profesorul și sociologul Dimitrie Gusti. Între 1928-1934, ia parte la anchetele sociologice din mai multe sate ale țării, notabile fiind: Fundu Moldovei (județul Suceava), Drăguș (județul Brașov), Runcu (județul Gorj). În 1929 devine membru în consiliul de administrație
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
1928 întemeiază "Arhiva de folklore" a Societății Compozitorilor Români, fiind conducătorul ei până în 1943. În același an se alătură echipelor de cercetare sociologică monografică, din cadrul „Școlii sociologice”, conduse de profesorul și sociologul Dimitrie Gusti. Între 1928-1934, ia parte la anchetele sociologice din mai multe sate ale țării, notabile fiind: Fundu Moldovei (județul Suceava), Drăguș (județul Brașov), Runcu (județul Gorj). În 1929 devine membru în consiliul de administrație al Operei din București. În același an ajunge rector și profesor la Academia de
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
1925-1938", sub conducerea Prof. Virgil Madgearu. 1954 primește titlul de Doctor Docent în Științe Economice 1963 devine Membru corespondent al Academiei Române 1990 devine Membru titular al Academiei Române Activitatea de cercetare științifică, publicistică și didactică în domeniul studiului fenomenului economic și sociologic: Activează în învățământul superior economic și devine Profesor titular (1948) și apoi conducător de doctorate în specialitatea „Statistică Economică”. A fost primul Rector al Academiei de Știinte Economice și apoi Decan al Facultății de Statistică Economică. A fost director al
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
de acumulare si fondul de consum pentru prognozarea dezvoltării economiei românesti. Probleme economice nr.3, 1972 Planificarea și sociologia. În volumul Cercetări multidisciplinare și interdisciplinare. Originea, dezvoltarea și perspectivele lor - Editura Academiei, București, 1972. Prognoza social - economică. În volumul Prognoza sociologică - Editura Științifică, București, 1972. Corelația între previziune și acțiune, caracteristica esentială a planificării. A III-a Conferință Mondială de cercetare a viitorului, București, 1972. Viziunea prospectivă - o componentă a conducerii științifice a societății. Viața economică, București, 15 Septembrie 1972. Relațiile
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
este invers proporțional cu procentul cifrei de afaceri, adică acea cifră de afaceri de 80% produce un profit de 5-10% iar cifră de afaceri rezultată ca urmare a relației cu clienții mici (acel 20%) aduce un profit de 30-40%. Concepția sociologică: se face cunoscut prin 2 tratate: un tratat de sociologie socială și un tratat de economie politică. Tratatul de sociologie generală este o lucrare masivă de aproape 2000 de pagini.Primul volum apare în 1917, al doilea în 1919. V.
Vilfredo Pareto () [Corola-website/Science/308526_a_309855]
-
de sociologie socială și un tratat de economie politică. Tratatul de sociologie generală este o lucrare masivă de aproape 2000 de pagini.Primul volum apare în 1917, al doilea în 1919. V.Pentru distinge existența a două tipuri se teorii sociologice : -teoria logico-experimentala, -teoria neologico-experimentala. V.P face o critică radicală, adesea nihilista a tuturor teoriilor sociologice , și practic singură teorie care avea un caracter științific , care are deci, un caracter logico-experimental este propria să teorie.
Vilfredo Pareto () [Corola-website/Science/308526_a_309855]
-
masivă de aproape 2000 de pagini.Primul volum apare în 1917, al doilea în 1919. V.Pentru distinge existența a două tipuri se teorii sociologice : -teoria logico-experimentala, -teoria neologico-experimentala. V.P face o critică radicală, adesea nihilista a tuturor teoriilor sociologice , și practic singură teorie care avea un caracter științific , care are deci, un caracter logico-experimental este propria să teorie.
Vilfredo Pareto () [Corola-website/Science/308526_a_309855]
-
romi. Tatăl său era zlătar, iar mama să se trăgea din vătrași și lăutari. Avea nouă ani când părinții s-au mutat la București. A studiat, în anii 1968-1972, filosofia și sociologia, după care a lucrat la Centrul de Cercetări Sociologice (inițial la Universitatea București, apoi la Academia Română). Din ce in ce mai mult, începe să combine interesul personal cu activitățile profesionale, elaborând studii sociologice despre romi care l-au condus în diferite regiuni și cunoscând diferite neamuri de romi. Relaționarea cu aceste grupuri l-
Nicolae Gheorghe () [Corola-website/Science/308719_a_310048]
-
au mutat la București. A studiat, în anii 1968-1972, filosofia și sociologia, după care a lucrat la Centrul de Cercetări Sociologice (inițial la Universitatea București, apoi la Academia Română). Din ce in ce mai mult, începe să combine interesul personal cu activitățile profesionale, elaborând studii sociologice despre romi care l-au condus în diferite regiuni și cunoscând diferite neamuri de romi. Relaționarea cu aceste grupuri l-a făcut să înceapă să învețe limba români, exercițiu desăvârșit prin apropierea de Ion Cioaba (mai tarziu autoproclamat „rege” al
Nicolae Gheorghe () [Corola-website/Science/308719_a_310048]
-
al editurii Călin, precum și al al revistei "Școli și examene". Din anul 1993 își desfășoară activitatea ca editor și manager de editură. Proza lui Eugen Mihăescu, inspirată din noua viață a satului, se dovedește receptivă la soluționarea problemelor de ordin sociologic, iar romanul "Țăranii de platină" poate fi considerat una dintre cele mai interesante cărți, pe această temă, mai ales prin faptul că materia văzută realist își află rezolvarea în consonanță cu necesitățile unei construcții estetice. Cărțile sale au atras atenția
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
de pe pozițiile burgheziei, împotriva punctelor de vedere agrariene, tradiționaliste, demonstrând necesitatea obiectivă a evoluției României spre civilizația industrială. Zeletin a susținut un punct de vedere determinist în sociologie, într-o perioadă în care teoria idealist-eclectică a factorilor predomina în literatura sociologică românească, și a recunoscut, în opoziție cu concepțiile conservatoare, faptul că organismele suprastructurale burgheze sunt produsul necesar al transformărilor social-economice. Zeletin a afirmat rolul permanent progresist al burgheziei, a justificat procesul de spoliere a maselor țărănești ca izvor necesar al
Ștefan Zeletin () [Corola-website/Science/308220_a_309549]