7,322 matches
-
locuitorilor e autohtonă. În mai multe cartiere se practică totuși segregarea: olandezii înstăriți se concentrează în jurul centrului, iar străinii se mută în zonele periferice Amsterdam Sud și Amsterdam Vest. La 1 iulie 2006, municipiul Amsterdam avea 741.623 de locuitori. Steagul orașului Amsterdam are trei cruci ale Sf. Andrei, plasate orizontal. Semnificația heraldică a crucilor este necunoscută, însă unii istorici sunt de părere că simbolizează cele trei calamități care au devastat orașul: ciuma, inundațiile și focul. După cel de-al doilea
Amsterdam () [Corola-website/Science/296834_a_298163]
-
Moscovei, în luptele de la Kursk (Rusia, 1943), considerată a fi cea mai mare bătălie terestră din istorie, iar mai apoi în retragerea nemților pînă la Berlin. Armata Roșie a intrat prima în capitala germană, iar soldații săi au arborat, simbolic, steagul roșu, pe clădirea parlamentului german (Reichstag). În anii de după război, Armata Roșie a fost redenumită Armata Sovietică. După terminarea Celui de-al Doilea Război Mondial, Armata Sovietică a fost parte a Tratatului de la Varșovia, în care erau integrate și națiunile
Armata Roșie () [Corola-website/Science/296890_a_298219]
-
A redus ponderea marilor boieri în Sfatul Domnesc. Conform cronicarului Grigore Ureche, a reorganizat oastea. A crescut considerabil numărul slujitorilor direcți ai domnitorului care participau în armata. I-a organizat în cete de câte 1000 de oameni, fiecare cuprinzând patru steaguri. În fruntea unităților a numit cadre permanente-căpitani și hotnogi. O parte erau călăreți-"viteji"- ce asigurau pe timp de pace pază curților domnești, iar în timp de război, avea la dispoziție pedeștri-voinicii- ce se ocupau cu paza cetăților, iar în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
120 000 de soldați, sub comandă beglerbeiului Rumeilei, Hadâm Soliman Pașa-Soliman Eunucul. La sfârșitul lunii decembrie 1474, soldații otomani s-au confruntat cu o situație neobișnuită-traversau Dunărea iarna. În față lor, o armata de 40 000 de ostași, strânși sub steagul lui Ștefan. Domnitorul a poruncit pustiirea ce putea sprijini atacatorul. În față cetății Vaslui, la Podul Înalt, la confluența Racovei cu râul Bârlad, pe un teren mlăștinos, mărginit de păduri, avea să se desfășoare Bătălia de la Vaslui. În dimineață bătăliei
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
La oraș, județul sau pârgarul, împreună cu domnitorul reprezentat de dregătoriile domnești, judecă. Armata era formată din slujitori și curteni și era permanentă, fiind întreținută din veniturile vistieriei și cămării. Erau plătiți mercenari. Domnitorul mobiliza în caz de război foarte repede steagurile domnești, cete ale micilor proprietari. Boierii aveau și ei propriile lor cete de oșteni, alături de slugi și curteni ce formau mică oaste. Țăranii și orășenii care erau apți să poarte o armă formau oastea cea mare. Toți sătenii, exceptând cei
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Urmașul putea domni în asociere cu tatăl sau, domnul titular. Din secolul al XV-lea, domnitorul era confirmat de sultan, iar din secolul al XVI-lea, era numit direct de către Poartă, acordându-i-se însemnele puterii: caftanul, buzduganul, calul și steagul. Adunările stărilor aveau un rol consultativ, se convocau în momentele decisive pentru țară, ca alegerea domnitorului, deciziile pe plan extern-depunerea omagiului regelui Ungariei, aprobarea plății sau tributului către Sultan, declarația de război sau pace. Convocarea era sporadică, nu regulată, iar
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
albastru. Această emblemă a fost adoptată în 1955 de către Comitetul Miniștrilor în urma propunerii Adunării Parlamentare. Prin dispoziția acestora, cele 12 stele simbolizează unitatea popoarelor Europei. Numărul lor este invariabil, douăsprezece fiind simbolul perfecțiunii și plenitudinii. Sigla Uniunii Europene este un steag albastru dreptunghiular a cărui lungime este o dată și jumătate mai mare decât înălțimea. Cele 12 stele galbene ale steagului UE, situate la intervale egale, formează un cerc imaginar al cărui centru se află la intersecția diagonalelor dreptunghiului (stelele sunt poziționate
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
12 stele simbolizează unitatea popoarelor Europei. Numărul lor este invariabil, douăsprezece fiind simbolul perfecțiunii și plenitudinii. Sigla Uniunii Europene este un steag albastru dreptunghiular a cărui lungime este o dată și jumătate mai mare decât înălțimea. Cele 12 stele galbene ale steagului UE, situate la intervale egale, formează un cerc imaginar al cărui centru se află la intersecția diagonalelor dreptunghiului (stelele sunt poziționate asemenea cifrelor pe cadranul unui ceas). Raza acestui cerc este egală cu o treime din înălțimea steagului. Fiecare stea
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
galbene ale steagului UE, situate la intervale egale, formează un cerc imaginar al cărui centru se află la intersecția diagonalelor dreptunghiului (stelele sunt poziționate asemenea cifrelor pe cadranul unui ceas). Raza acestui cerc este egală cu o treime din înălțimea steagului. Fiecare stea are cinci vârfuri așezate pe circumferința unui cerc imaginar a cărui rază este egală cu 1/18 din înălțimea steagului. Toate stelele sunt așezate având unul din vârfuri dispus vertical și îndreptat în sus și alte două vârfuri
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
sunt poziționate asemenea cifrelor pe cadranul unui ceas). Raza acestui cerc este egală cu o treime din înălțimea steagului. Fiecare stea are cinci vârfuri așezate pe circumferința unui cerc imaginar a cărui rază este egală cu 1/18 din înălțimea steagului. Toate stelele sunt așezate având unul din vârfuri dispus vertical și îndreptat în sus și alte două vârfuri așezate pe o linie care face un unghi drept cu catargul steagului. În ianuarie 1972, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
a cărui rază este egală cu 1/18 din înălțimea steagului. Toate stelele sunt așezate având unul din vârfuri dispus vertical și îndreptat în sus și alte două vârfuri așezate pe o linie care face un unghi drept cu catargul steagului. În ianuarie 1972, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat un imn european: aranjamentul muzical fără text realizat de Herbert von Karajan, al preludiului la “Oda bucuriei” din Simfonia a 9-a de Beethoven, iar în 1985, Șefii de Stat
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
să li se alăture. Pentru unii planul Schuman era utopia unui „aventurier politic”, pentru alții un vis nebunesc, astăzi însă este o realitate pe care o trăim cu toții. Astăzi, 9 mai este un simbol european, și, împreună cu moneda unică euro, steagul albastru cu cele 12 steluțe galbene, deviza " Unitate în diversitate " și imnul - celebra " Oda Bucuriei" din Simfonia a - IX- a de L.van Beethoven - formează simbolurile identității politice a Uniunii Europene. Ziua Europei reprezintă un bun prilej pentru a organiza
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
sticlă de-a lungul ascensoarelor exterioare. Această construcție are ca scop facilitarea accesului la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), deschis în 2004, după o reamenajare în aripa vestică a palatului. În aceeași perioadă, un proiect ce susținea arborarea unui steag uriaș a fost anulat ca urmare a protestelor venite din partea publicului. [Un drapel se afla deja arborat pe clădire dar a fost îndepărtat împreună cu suportul.] Restaurantul, accesibil doar politicienilor, a fost renovat, proiect urmat de amenajarea unei piscine, saune și
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
argint) și albastru (albastru de cobalt). Proporțiile sunt 2:3. Drapelul astăzi în uz nu a fost primul drapel al țării. La sfârșitul secolului al XV-lea, când majoritatea provinciilor Olandei erau unite sub un singur suveran, era folosit un steag comun pentru operațiuni combinate. Acesta era stindardul suveranului Burgundiei, care consta într-un fond alb peste care se îngemănau două ramuri de lauri roșii, în forma unui „X”, cu flăcări ieșind începând din intersecție spre extremități: Crucea de Burgundia. Acest
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
galben se deteriora mai rapid, fâșia devenind roșie. Totuși, drapelul oranj-alb-albastru a continuat să fie de asemenea arborat, și a stat la baza fomrămrii drapelului Africii de Sud. De asemenea a stat la baza drapelului orașului New York. În plus față de cele două steaguri principale, a luat ființă și al treilea steag oficial, acela al Staten-Generaal, deși nu a ajuns la importanța tricolorului. Inițial acest steag era format din leul roșu al provinciei Olanda, luat de pe stemă, pe un câmp de aur, ținând o
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
Totuși, drapelul oranj-alb-albastru a continuat să fie de asemenea arborat, și a stat la baza fomrămrii drapelului Africii de Sud. De asemenea a stat la baza drapelului orașului New York. În plus față de cele două steaguri principale, a luat ființă și al treilea steag oficial, acela al Staten-Generaal, deși nu a ajuns la importanța tricolorului. Inițial acest steag era format din leul roșu al provinciei Olanda, luat de pe stemă, pe un câmp de aur, ținând o sabie și șapte săgeți, iar mai târziu, un
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
baza fomrămrii drapelului Africii de Sud. De asemenea a stat la baza drapelului orașului New York. În plus față de cele două steaguri principale, a luat ființă și al treilea steag oficial, acela al Staten-Generaal, deși nu a ajuns la importanța tricolorului. Inițial acest steag era format din leul roșu al provinciei Olanda, luat de pe stemă, pe un câmp de aur, ținând o sabie și șapte săgeți, iar mai târziu, un leu de aur pe un câmp roșu. (Vezi și pagina Stema Olandei.) Nu era
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
aur, ținând o sabie și șapte săgeți, iar mai târziu, un leu de aur pe un câmp roșu. (Vezi și pagina Stema Olandei.) Nu era nici o contradicție cu drapelul prințului, iar în picturile vechi ale vaselor sau bătăliilor maritime, ambele steaguri pot fi văzute fluturând unul lângă altul, ilustrând astfel forma complexă de guvernământ cu două centre ale autorității: pe de o parte era funcția de stadhouder (care era întotdeauna ocupată de un membru al Casei de Orania, iar pe de
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
era funcția de stadhouder (care era întotdeauna ocupată de un membru al Casei de Orania, iar pe de altă parte era Staten-Generaal. Revoluția în Olanda, din ultima decadă a secolului al XVIII-lea, și cucerirea franceză au dat naștere altui steag. Numele "Prinsenvlag" a fost interzis. Nu a fost nici o schimbare a culorilor roșu-alb-albastru (culori de care „eliberatorii” francezi erau măguliți, fiind de altfel similare propriului lor tricolor), dar în 1796 fâșia roșie a fost înfrumusețată cu o întruchipare a unei
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
o întruchipare a unei fecioare a Țărilor de Jos, cu un leu la picioare, în colțul superior din stânga. Într-o mână ea ținea un mănunchi de fascii romane, iar în cealaltă mână ținea o lance încoronată cu pălăria libertății. Acest steag a avut o viață scurtă, la fel cum a avut și Republica Batavă pentru care a fost creat. Louis Bonaparte, făcut rege al Olandei de către fratele său Împaratul Napoleon, a dorit să urmeze o politică pur olandeză și să respecte
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
1813, Olanda și-a recâștigat independența, iar Prințul de Orania s-a întors în țară din Anglia. Pentru a demonstra atașamentul poporului față de Casa de Orania, drapelele tricolore oranj-alb-albastru și roșu-alb-albastru erau arborate împreună pe acoperișuri. Care din cele două steaguri trebuia să fie drapel național a rămas nedecis. Până recent, ambele aveau aceleași drepturi, deși tricolorului roșu-alb-albastru i se dădea întâietate. Această întâietate provine nu numai de la arborărea în clădiri publice, ci și datorită faptului că tricolorul roșu-alb-albastru a fost
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
orașului medieval, descoperită recent de un muzeograf de la Muzeul Pitești, avea reprezentată o cruce, care pare latină. Stema din perioada interbelică avea forma unui scut albastru și un turn medieval pe care se află un vultur ce ține în gheare steagul României. Turnul medieval simbolizează dinastia Basarabilor, cei cărora li se datorează organizarea Țării Românești. Vulturul este simbolul latinității, fiind întâlnit pe mai multe steme din România; acesta întruchipează curajul, puritatea, libertatea, hotărârea și puterea. Scutul albastru simbolizează cerul. Municipiul Pitești
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
la 7 ianuarie 1797, când al XIV-lea Parlament al Republicii Cispadane, la propunerea deputatului Giuseppe Compagnoni din Lugo, a decretat „să facă unviversal ... stindardul sau drapelul în trei culori, verde, alb și roșu ...” Aceasta probabil deparece "Legione Lombarda" purta steaguri roșii și albe (după steagul milanez) și verzi (de la uniforma gărzii civice) și aceleași culori au fost ulterior adoptate ca steaguri ale "Legione Italiana", formată din soldați ce veneau din Emilia și Romagna. Drapelul era un pătrat orizontal cu roșu
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
al XIV-lea Parlament al Republicii Cispadane, la propunerea deputatului Giuseppe Compagnoni din Lugo, a decretat „să facă unviversal ... stindardul sau drapelul în trei culori, verde, alb și roșu ...” Aceasta probabil deparece "Legione Lombarda" purta steaguri roșii și albe (după steagul milanez) și verzi (de la uniforma gărzii civice) și aceleași culori au fost ulterior adoptate ca steaguri ale "Legione Italiana", formată din soldați ce veneau din Emilia și Romagna. Drapelul era un pătrat orizontal cu roșu deasupra și, în mijlocul benzii albe
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
să facă unviversal ... stindardul sau drapelul în trei culori, verde, alb și roșu ...” Aceasta probabil deparece "Legione Lombarda" purta steaguri roșii și albe (după steagul milanez) și verzi (de la uniforma gărzii civice) și aceleași culori au fost ulterior adoptate ca steaguri ale "Legione Italiana", formată din soldați ce veneau din Emilia și Romagna. Drapelul era un pătrat orizontal cu roșu deasupra și, în mijlocul benzii albe, cu o stemă compusă dintr-o cunună de lauri decorată cu un trofeu de arme și
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]