11,293 matches
-
tiparului general de cultură populară la cultura locală? În acest capitol, precum și în următoarele, vom încerca să găsim răspunsuri la întrebările de mai sus, să descriem câteva dintre modelele cele mai des întâlnite ale culturii populare în America și România, străduindu-ne să le identificăm originea și să recuperăm, pe cât posibil, traseul parcurs până la formele actuale. O analiză diacronică a culturii populare o dezvăluie ca pe o consecință a procesului de in-dustrializare din secolul al XIX-lea din Europa și America de Nord
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
41. Peter Burke consideră că ideea modernă de cultură populară poate fi legată de formarea statelor naționale la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea, când o serie de intelectuali, în special poeți, s-au străduit să transforme cultura populară în cultură națională 42. Există, bineînțeles, o deosebire fundamentală între cultura de masă și cea populară, prima fiind în general considerată inferioară celei de-a doua. Există o deosebire marcantă și între folclor și cultura populară
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
genereze reprezentări metonimice. O interpretare interesantă a supereroului în America este aceea a personajului de carnaval răsturnat, în misiunea sa de a submina haosul și de a restabili ordinea într-o metropolă în care dezordinea și violența sunt excesive 62. Străduindu-se să apere prin-cipiile fundamentale ale identității americane (libertatea, democrația, dreptatea), Superman și Batman (cărora li se poate alătura și recentul Spiderman) s-au născut înainte și după intrarea Americii în al Doilea Război Mondial, au purtat măști care să
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pe cea satanică, poate fi, teoretic, oricine: noi înșine sau vecinii noștri. "Socializat și umanizat", noul vampir este, evident, "secularizat 105". Eroul serialului de televiziune Forever Knight este un exemplu ce ilustrează acest tip nou: un vampir reformat în polițist-detectiv, străduindu-se să renunțe la obiceiurile sale rele și să-i ajute pe oamenii aflați la ananghie ca să fie iertat. Forever Knight (1992) Oricât de "răi" sau de "buni" ar fi, descendenții lui Dracula sunt meniți mai degrabă să amuze publicul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
da, mamă. Și prin urechi? Desigur, prin urechea dinspre învățătoare. I.6. ȚINUTA ESTE IMPORTANTĂ? a) Ținuta corporală Mia este nemulțumită că mama și bunica îi repetă mereu următorul îndemn: "Spatele drept, pieptul în față și privirea înainte!" Ea se străduiește, dar nu poate mereu. Ce o fi așa important să stai cu spatele drept? Ei bine, a aflat chiar ieri, la Școala de Bune Maniere, că pentru a deprinde o poziție corectă atât pentru gât cât și pentru spate, trebuie
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
din punctul de vedere al selecționerului. Iar aceasta este o foarte bună ilustrare a efectelor schimbării ochelarilor gândirii. Grădinarii, agricultorii și crecătorii de animale ameliorează rasele sesizând caracteristicile dezirabile ale anumitor indivizi din punctul de vedere al intereselor lor și străduindu-se apoi să le accentueze de la o generație la alta. Atenția lui Darwin pare să se fi concentrat tocmai asupra acestui aspect al practicilor selecției artificiale. Deosebirile dintre diferite rase de animale domestice pot fi explicate prin orientarea consecventă a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Nu puțini cred că Darwin ar fi fost câștigat pentru această idee pe temeiul înclinațiilor sale spre o anumită imagine a lumii, adică din rațiuni pe care le-am putea numi filozofice. Ca cercetător al naturii, el s-ar fi străduit apoi să ofere ideii un suport științific. Tot ceea ce știm despre viața autorului Originii speciilor, despre mediul religios și intelectual în care s-a format, despre evoluția gândirii sale, nu susține o asemenea presupunere. Apropiată inimii tânărului Darwin a fost
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
revizui vederi susținute în prima ediție, pe care le aprecia acum drept prea radicale. Înfățișarea lui Charles Darwin drept un autor dornic de faimă, care ar fi născocit o doctrină cu mare răsunet în lumea ideilor și s-ar fi străduit mai degrabă s-o apere de critici decât s-o supună controlului faptelor este tot ce poate fi mai departe de realitate. După prima sută de pagini, în care sunt expuse liniile mari ale teoriei, restul cărții reprezintă în principal
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
să ai aceleași exigențe față de o ipoteză care urmărește o explicație unificatoare a faptelor istoriei naturii ca și față de ipoteze privitoare la o anume regularitate, care vor putea fi supuse direct unor teste experimentale. Este aspectul asupra căruia Darwin se străduia să atragă în primul rând atenția naturaliștilor care tindeau să întâmpine cu scepticism teoria formulată în Originea speciilor. Invocând capacitatea unei idei cum este cea a selecției naturale de a oferi o explicație simplă unei mari diversități de fapte ale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ridice reprezentările metodologice clasice cu privire la cerințele unei explicații științifice satisfăcătoare la rangul de standarde de excelență ale explicației științifice în genere. Putem înțelege mai bine de ce este greșit să judecăm teoria lui Darwin prin raportare la asemenea reprezentări dacă ne străduim să ne facem o imagine clară asupra întrebării centrale căreia îi răspunde aceasta, altfel spus asupra problemei căreia încearcă să-i ofere o soluție. De ce explicația creaționistă, așa cum a fost ea susținută în cartea lui Paley, i s-a părut
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sale. El s-a referit cu deosebire la mărturiile despre apariția bruscă a ființelor multicelulare și la lipsa în straturile geologice a fosilelor unor precursori mai simpli, discutându-le ca dovezi îndreptate împotriva acceptării ideii evoluției speciilor. Darwin s-a străduit să arate că extincțiile în masă și apariția bruscă a unor noi tipuri de organisme sunt o aparență. Și aceasta deoarece a considerat că schimbările rapide și radicale ale ambianței ar depăși puterile de adaptare ale organismelor, adaptare care poate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Huxley afirma, totodată, că nici o specie nouă nu a putut fi produsă în zilele noastre prin selecție și admitea că teoria „prezintă o insecuritate în fundamentul ei logic“. Un alt apropiat al lui Darwin, botanistul Asa Gray, care s-a străduit mult pentru a asigura o bună primire a teoriei printre naturaliștii din Statele Unite, se exprima foarte precaut. El spunea că ar fi o exagerare să se afirme că teoria este adevărată; ea trebuie socotită drept un instrument valoros pentru continuarea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
susținute de ceea ce cercetătorul naturii va recunoaște drept „probe“, drept „dovezi“. La fel gândeau prietenii și sfătuitorii lui cei mai apropiați din lumea cercetătorilor, Lyell, Hooker sau Huxley. Un alt prieten al lui Darwin, botanistul american Asa Gray, s-a străduit chiar să explice publicului instruit că teoria formulată în Originea speciilor nu contravine credinței religioase. Darwin l-a aprobat pe deplin. Unii dintre admiratorii și susținătorii lui Darwin nu au obosit să avertizeze că prezentarea ideii originii animale a omului
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
îmbogăți organizarea socială. Explicația stă în faptul că gîndirea democratică s-a nutrit din principiul autonomiei și al dreptului individului, elaborate de gîndirea engleză în secolul al XVII-lea, iar apoi de cea franceză în secolul al XVIII-lea, ea străduindu-se să îmbine cele două drepturi, al individului și al societății. În realitate, societatea democratică stabilește o relație dialogică complexă, care nu comportă doar complementaritate, ci și antagonism între individual, pe de-o parte, și colectiv și statal, de cealaltă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de partide se explică prin lipsa experienței democratice și a unei dezorientări generale. Vladimir Pasti (1995, 166) consideră că după momentul 1989, în țară exista o dorință comună de a reconstitui sistemul politic după modelul țărilor occidentale. România s-a strădui astfel să reproducă sistemele și instituțiile unei societăți "model", iar pentru asta s-au autoconvins că este suficient să construiască partide politice, neînțelegând că acestea trebuie să fie un produs al democrației, și nu o cauză a ei (Pasti 1995
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sală special amenajată, spectacole de teatru sau reprezentații cinematografice. Sala de teatru, ce permitea accesul unui public de aproximativ 600 de spectatori, avea „o scenă cât se poate de încăpătoare și un hall fastuos”. Antreprenorul teatrului, domnul Nicolau, s-a străduit să pună la dispoziția spectatorilor „tot confortul și eleganța marilor teatre” - o sală de bar, servicii moderne de garderobă, cu „gardă la toalete”, dar și un garaj pentru automobile. Odată cu apariția „Palatului Mărăști” se spera că, pe viitor, „se va
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de spus în ceea ce privește economia Europei. Depinde doar de noi..." Domnule Simirad, vă propun acum, pe final, un fel de joc. Vă dau un nume și dumneavoastră spuneți două-trei cuvinte despre acea persoană. De acord! Gheorghe Nichita... Un primar care se străduiește să dirijeze un oraș extrem de greu de dirijat. Mircea Geoană... Are resurse și învață din mers; mai are însă de învățat. Varujan Vosganian... O mască! Relu Fenechiu... Nu-l cunosc prea bine, dar cred că face prea mult pe gigolo
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
din jur; să creeze un spirit de lucru în echipă și de sprijin reciproc ; să armonizeze activitatea grupului cu interesele oamenilor și să o facă relevantă pentru ei ; să îi provoace pe elevi să încerce lucruri noi și să se străduiască să-și îmbogățească aptitudinele ; să lucreze alături de ceilalți, să descopere cu ei probleme, dar fără să le rezolve pentru ei și fără să încerce să preia controlul ; să le ofere ajutor sau sfaturi atunci cănd au nevoie ; să le furnizeze
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3091]
-
face obiectul cercetării istorice, dar și al conștiinței și al moralei creștine, poate întâmpina anumite dificultăți din prisma faptului că acoperirea faptică totală a jumătate de secol de opresiune și teroare este un lucru aproape imposibil, deoarece sistemul s-a străduit și a lucrat sistematic nu numai la temelia Bisericii, dar și la ștergerea urmelor ei3. De multe ori, lucrările care fac referire la acest context istoric sunt inserate în memorii sau monografii. Cercetătorii istorici care au încercat să abordeze acest
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în perioada romantică, atunci când frontierele dintre real și imaginar se șterg și când zestrea luminismului francez este substituita de un nou set de dogme, poate antiraționaliste și idealiste, dar la fel de dure și de implacabile precum precedentele. Dacă rafinații philosophes se străduiesc să predice că universul material este singurul obiect creditabil al cunoașterii, Blake și romanticii își ridică vocea în sprijinul autonomiei imaginației, iar lipsa lor de concesie în argumentație plasează facultatea respectivă pe picior de egalitate cu Rațiunea antecesorilor. 2.3
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Este legitim să ne întrebăm, în acest punct, daca eul creator poate controla în vreun fel emergentă stării vizionare. Gilchrist este gata să ne răspundă făcând apel la mai multe conversații dintre Blake și John Varley, în care artistul se străduiește să creeze impresia unor explozii spontane de creativitate. Personajele supranaturale implicate îl laudă sau îl admonestează pe artist,106 iar procesul de elaborare a unei opere poartă sigiliul voinței acestora: "Uneori, Blake trebuia să aștepte că viziunea să se manifeste
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sale vor rezista la orice metodă comparatista [...] nu este, totuși, un motiv de a da înapoi din fața acesteia" (1985, p. 6). Având în minte observația lui Ferber, am încercat să nu abandonez lupta... Concret, în primele trei secțiuni, m-am străduit să demonstrez că examinarea poeticii vizionare blakeene trebuie să includă trei aspecte fundamentale: problemă eului, problema factorilor inductori și problema viziunii. Ulterior, am introdus în ecuația critică al patrulea aspect: chestiunea ipostazierii, la nivel textual (în cărțile profetice), a premiselor
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
aș face o epopee în care n-ar apare nici un om. Numai valurile [...]. Aș înșira o mie de emoții, și aici sunt emoții suprapuse. Orchestră gigantică cu nenumărate instrumente.” (p. 104) Alegerea decorului nu a fost deloc una întâmplătoare, scriitorul străduindu-se să-i ofere cititorului și prin acest aspect o cale spre înțelegerea cât mai corectă a personajelor cu toate contradicțiile lor („Marea, gelozia, singurătatea, o moarte posibilă formau cadrul cel mai vast posibil, cred.”). În privința stilului ce caracterizează romanul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
care se petrece povestirea”, că „romancierul e egalul lui Dumnezeu”, Fowles construiește un întreg discurs, în aparență rupt de materia epică a romanului, pe marginea libertății scriitorului în crearea universului ficțional propriu. „N-o fi știind el totul însă se străduiește să se prefacă a-l ști.” - afirmație pe cât ironică, pe atât de adevărată, în spiritul aceleiași dorințe permanente de ludic, de dinamism al construcției narative. Urmează apoi o întreagă serie de presupuneri pe care romancierul le face din perspectiva unui
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
efect profund asupra proceselor ulterioare de integrare a informațiilor și conceptelor noi. La un sondaj realizat printre elevi de diferite vârste având ca întrebare care este motivul pentru care ei învață, cel mai frecvent răspuns a fost că ei se străduiesc să obțină note cât mai bune, pentru a promova clasa sau un eventual examen. Analizând răspunsurile date, constatăm că „a învăța” pentru majoritatea elevilor se reduce la reproducerea lecției expuse de către profesor sau de textul din manual. Marea masă a
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]