8,296 matches
-
dar chiar În sol. E vorba de substanțele alelopatice prin care ele Își „reglează conturile“ cu suratele ori concurentele, dar care sunt, fără știința lor, un fel de conserve de energie fixată chimic. Și, cum tot ce e prea mult strică, nici planta nu mai poate, la sfârșitul verii, să trăiască pe grămada de energie care-i devine solul dintre rădăcini și o apucă somnul. E momentul potrivit pentru ca heterotrofele solului, mici microorganisme - ce pleonasm! - să profite de somnul plantei pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Într’o inundație. Prin apropierea de apă, Împingând ogorul și apoi casa spre luncă, nu ca odinioară, pe coasta dealului, respectiv pe culmea acestuia, ne-am expus riscului. Dintotdeauna au existat inundații, potopuri chiar, doar că acelea n’aveau ce strica. Nemaiavând un tampon, pădurea, În loc de ploi blânde, alternate cu uscăciuni scurte, avem o altă alternanță, mai rară dar mai accentuată, Între potopusi și secete. Poate că ar trebui folosită cercetarea... Mulțumesc că mi-ați tras spuza pe turtă. Dar tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
excesele noastre din trecut când, pentru același penaj am vânat-o - precum egreta pentru chipiurile ofițerești - sau, pentru același cântec, am Închis-o În colivie - precum scatiul -, ne gândim, mai ales acum, În prag de iarnă, că nu i-ar strica o căsuță și o hrănitoare. Vezi tu, ne gândim la acea pasăre ca la copiii străzii, pe care tot inconștiența noastră Îi produce. Tu te poți bucura, că-ți aducem la Îndemână păsăret care să compenseze vrăbiile rărite de pe balcon
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
respecta și urmări el Însuși: nici o urmă nu trebuie să rămână, nici măcar voroavele noastre căci am văzut și m’au mirat multe la care nimeni n’a apucat să tragă cu urechea. La urmaurmei, pisica e considerată răutăcioasă; de ce să stric o prejudecată? Tot așa, nu-mi pare rău pentru zgârâieturi, căci și școlarul mai capătă o linie la palmă, spre binele pe care-l va Înțelege mai târziu. Căci, iarăși la urma-urmei, a găsi o relație amiabilă cu mediul e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În suspans. Aici, În Europa, ne mulțumim cu iarbă ori cu grâu Încolțit. Iar eu, personal, ronțăi cu plăcere asparagusul lui Cristi; l’am „chelit“ de tot. Ciuliți urechile. Mă bat peste botic, căci nu puteți așa ceva, dar n’ar strica să mă imitați, căutând, ca și mine, compatibilitatea cu hrana, chiar pe aceea info-energetică, a biocâmpului adică. Iată: Ca să nu-mi adaug Încă o corvoadă pentru „mașinăria“ adăpostită sub blăniță, biocâmpul hranei trebuie să fie ca și al meu. Care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar dacă el Îmi pare o scoarță ori un șoric, adică o imensă nerușinare... Că Înțepătura doare, și voi făcând parte din aceeași biosferă, va fi treaba voastră. „Meridian“, 15 martie 2002, ora 12,42 48. Zidul Ce-i prea mult strică, mi-am zis - cumpătatul de mine - demult, În Egiptul natal, sătul de atâta tămâiere la propriu și la figurat, de atâtea ofrande de nu le mai dovedeam devorarea, dar nici un fel de activitate. Ce-ar fi, ca sălbăticiune ce sunt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înseamnă și a distruge. Lucru pe care-l știți prea bine când e vorba de munca voastră: nimeni nu-și dă foc la casă. În schimb, nu vă dați În lături de a șterpeli ceva de la vecin, chiar a-i strica ceva; de unde altminteri vorba cu moartea caprei vecinului? Acel vecin e Natura. Și, cum copacul nu vă costă nimic, Îl tăiați, cu sau fără rost, fără să stați pe gânduri. Dar când e vorba de o scândură, aceea pentru care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ai dus conștiincios la vot, chit că asta ți-a dat peste cap programul tău duminical - nici nu mă gândesc că voiai să te spovedești - și sper c’ai votat obiectiv. Că nu ți-a ieșit pasiența, și Îți mai strici o duminică, e treaba ta, și bine că nu se Întâmplă prea des. Dar Îmi vine să râd de tine, regalistule, că trebuie să alegi Între doi republicani... Ce nu Înțeleg e la ce-ți trebuie asta. Noi ne descurcăm
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Apusul, acela care n’a stat nicicând sub vreo veche mare, nebeneficiind deci de sarea acelor vremuri, a progresat, În acord cu evoluția lumii, iar acest Balcani a tot bătut pasul pe loc. Și totuși. Tot ce e prea mult strică. Mai multă tradiție ca prin aceste balcanice locuri nu se află. N’o fi oare vorba de chemarea unui trecut nu doar istoric, dar chiar geologic, care a legat un popor de o baștină deloc liniștită prin lanțuri de sare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mă gândesc la un recensământ care nu oferă decât o imagine prestabilită/cosmetizată a unei țări. Deși un oarecare gospodar știe câți pui i-a scos cloșca și câte orătănii a pus deja În ceaun, ba și câtă mâncare a stricat pe ele, nu strică să le mai numere din când În când. Desigur, vrea să știe câte găini, câte rațe, câte gâște ș.a.m.d. are. Doar că, de sub coteț se strecoară și un... guzgan. Unde să-l pună și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
recensământ care nu oferă decât o imagine prestabilită/cosmetizată a unei țări. Deși un oarecare gospodar știe câți pui i-a scos cloșca și câte orătănii a pus deja În ceaun, ba și câtă mâncare a stricat pe ele, nu strică să le mai numere din când În când. Desigur, vrea să știe câte găini, câte rațe, câte gâște ș.a.m.d. are. Doar că, de sub coteț se strecoară și un... guzgan. Unde să-l pună și pe ăsta, mai ales
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sfârșit că acea cușcă nu e altceva decât acele interminabile capitole de negociere cu Uniunea Europeană. Pare mi-se că guzganul nostru s’a vârât singur acolo, știind că n’are Încotro, chiar dacă cușca e construită de clan, căruia nu-i strică noi resurse: teritoriale, materiale, umane, culturale, spirituale. Începem a mirosi a Europa. Întrebarea e Însă alta: Până ce vom mirosi astfel Întrutotul e firească concurența, poate chiar ostilitatea clanului, dar sigur tatonarea reciprocă. Calea? Celulele olfactive, adică exponenții diplomatici. Doar că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
însoțită de Gigi: - Odesa, ce-a mai făcut împielițata de fiică-mea? Nici n-a apucat mama să deschidă gura, căci eu doar atât am așteptat: - Tanti Adriana, Gigi m-a „înecat”, m-a îmbrâncit în șanț și mi-a stricat rochița. - Gigi, cum ai putut face așa ceva ? Mariana este totuși prietena ta cea mai bună. Ce ne facem acum ? Și atunci intervenea Gigi în stilul ei personal: - Mamă, m-a scos din sărite cu rochia ei, i-am făcut brânci
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de evacuare specificate în răspunsul sovietic. Guvernul român ar dori totuși ca termenele de la punctele unu și doi să fie prelungite, deoarece evacuarea teritoriilor ar fi greu de adus la îndeplinire în patru zile, din pricina ploilor și inundațiilor care au stricat căile de comunicație. Comisiunea mixtă instituită la punctul cinci ar putea discuta și rezolva această chestiune. Numele reprezentanților români la această comisiune vor fi comunicate în cursul zilei.” Din această notă, pe care ambasadorul român la Moscova a înmânat-o
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
umezește sarea-n sărăriță, va ploua mult. - Vântul de la răsărit aduce vara secetă, iar iarna ger. Vântul de la apus aduce ploaie. - Dacă luna e cu coarnele-n sus, va fi secetă. - Dacă luna e încercănată, e semn că timpul se strică. - Pânze de păianjen întinse pe iarbă, în câmp, e semn de veac bun. - Dacă ies multe furnici din mușuroi și sunt agitate, e semn că vine ploie în curând. - Producție bună de nuci și de alune, anunță iarnă grea. -Tunete
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
De aceea unii tineri de pe margine, mai năbădăioși, aveau grijă să pună piedică unora dintre fete în timpul jocului, creând mare distracție pentru toată suflarea satului prezentă la jocul de bobotează. Obiceiul era ca a treia zi după Bobotează, să se strice ceata. Cu această ocazie mulți dintre feciori se făceau Budihale, mascându-se în draci, urși, capre sau alte lighioane și cu muzica după ei mergeau din casă în casă unde dansau jocuri sălbatice, de tradiție păgână, provenind din perioade de dinaintea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Acuma păstrau legătura între ei schimbând informații politice interne și externe în speranța, ce se va dovedi deșartă, că într-o zi tot vor veni americanii să pună lucrurile la punct pe aici pe unde, și cu sprijinul lor se stricaseră prea multe. Dar americanii, acei ce mai știau că existăm, ne uitaseră cu totul. Și nu-și mai vor aduce niciodată aminte de noi. Speranțele au fost nu numai pentru această mână de viteji, ci pentru întreaga nație, simple iluzii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ci la cele trei zeițe Hera,Afrodita și Atena cărora li se aruncase mărul discordiei. Legenda spune că Eris cea posomorâtă, zeița discordiei și bârfei, supărată foc că zeița Tetis n-o invitase la nunta ei cu Peleu, ca să-i strice ospățul, încălecă pe un balaur, zboară în grădina de aur, ia un măr pe care scrie „Celei mai frumoase”, se întoarce la peșteră și aruncă mărul cu grijă între zeițele prinse în horă. Zeițele Hera, Afrodita și Atena l-au
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
După masă ne-am întors și am continuat să beneficiem de soare, apă și briza mării. Trebuie să ne facem bagajele că mâine plecăm, am atenționat-o pe Janeta. ─ Of! nu-mi mai spune până plecăm de pe plajă, că- mi strici toată buna dispoziție. Am mai stat un timp, apoi ne-am dus să ne cumpărăm mâncare pentru drum și am început să împachetăm lucrurile, fiindcă a doua zi la prânz trebuia să luăm autocarul înspre țară. Împachetând, am văzut că
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
ceilalți proprietari sau coproprietari au locuit în altă parte decât la Ipotești, așa încât casa va ajunge din nou o dărăpănătură, cum fusese și cea veche, pe care căminarul o cumpărase odată cu moșia. Poate și mai rău, căci pe aceea a stricat-o Eminovici până la temelie, iar cea în discuție s-a surpat singură, într-atât de șubredă ajunsese. Nu-i de mirare că în fotografia din 1909 (prima fotografie reprodusă și publicată de G. Călinescu cea cu Teodor Goilav în față
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Nervurile accentuate de mai târziu își găsesc originea în ultimele și se cade ca în primul rând ele să fie reliefate, căci sfântă după expresia barbiană e doar nunta, începutul 139. Cum literatura e o aventură a ființei 140, nu strică deloc momentul unui exercițiu pe cât de folositor, pe atât de riscant: reliefarea iubirii găsite și regăsite în raiul copilăriei fermecate, dar și reliefarea a ceea ce a zămislit această iubire în operă, căci poetul se distinge într-o mult mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a citit frazele greoaie și inepte, socot că prezintă interes un "florilegiu" din cugetările trogloditului profesor de religie. Mai întâi, portretul-cadru: Eminescu nu-i decât "un aventurier care nicicând n-a făcut un studiu serios și sistematic, care, corupt și stricat în suflet și-n inimă încă din tinerețe, era deja blazat și ostenit de lume, și pentru aceea, lipsit de orice idealism, care, gol de alte simțiri nobile, nu numai a căutat, ci și a practicat erotismul animalic, până când, lovit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
geam și mă gândesc Și-mi spun singură-n gândul meu Așa cum le pot spune și lor Aici ți-ai construit un cuib In care stai la căldurică Nu te-ndura să-l părăsești Vin alte păsări și ți-l strică. Nu mai plecați în lumea mare Acolo ești un venetic. Ce tineri și frumoși sunteți Cu ură toți vă vor privi. Aș vrea să fiu și eu ca voi Și n-ai să poți să zici nimic Nu pot întoarce
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cu măicuța cântam, că-mi plăcea. Când am ajuns eu în clasa a III-a și frățiorul într-a doua, cărțile costau 300 și 200 lei iar caietele, cerneala, tocurile și penițele alți bani, caietele le rupeam mereu, penițele se stricau, cerneala se vărsa și aveam și alte necazuri, că toată ziua ciopleam să facem cele 100 de bețișoare cu care învățam operațiunile matematice, încât toată ziua se mătura casa. Dar ce faci ca să ai bani măcar pentru cărțile copiilor ? Măicuța
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
să o cumperi, că nu-ți dădea mai mult, sau să ne aducem aminte că de unul singur sau cu familia dacă găseai o cămăruță cu chirie era plină de păduchi sau de ploșnițe, fără foc, fără geamuri, sparte sau stricate de bombardament, cu o lampă de gaz care fila de te îneca fumul. Despre opaiț n-au auzit tinerii de azi, iar dacă au citit despre el, nici într-un caz nu-i cunosc fumul care l-am inhalat noi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]