7,731 matches
-
majoritatea membrilor comunității, iar democrația înseamnă decizia majorității, iar nu a unei minorități. Or, prin sintagma "organele sale reprezentative", cuprinsă în art. 2 din Constituție, legiuitorul a avut în vedere să consacre caracterul reprezentativ al autorităților prin care se exercită suveranitatea națională. Se încalcă astfel prevederile constituționale potrivit cărora România este stat de drept și democratic, cele referitoare la suveranitate, dreptul de a alege și dreptul de a fi ales. Cetățeanul cu drept de vot nu este încurajat să voteze persoana
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
cuprinsă în art. 2 din Constituție, legiuitorul a avut în vedere să consacre caracterul reprezentativ al autorităților prin care se exercită suveranitatea națională. Se încalcă astfel prevederile constituționale potrivit cărora România este stat de drept și democratic, cele referitoare la suveranitate, dreptul de a alege și dreptul de a fi ales. Cetățeanul cu drept de vot nu este încurajat să voteze persoana în care are încredere, întrucât, știind că într-un singur tur de scrutin candidatul preferat nu are șanse, va
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
înseamnă reprezentativitate, iar, în cazul primarilor, reprezentativitatea nu poate fi asigurată decât de majoritate. Prin sintagma "organele sale reprezentative", cuprinsă în art. 2 din Constituție, legiuitorul a avut în vedere să consacre caracterul reprezentativ al autorităților prin care se exercită suveranitatea națională. Astfel fiind, prin textul criticat, referitor la alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, este alterat caracterul democratic al alegerilor și are loc demobilizarea cetățenilor cu drept de vot care, știind că nu va fi declarat candidatul ales
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
101 alin. (2): "Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate". 23. În susținerea excepției se invocă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3), referitoare la principiul democrației, art. 2 alin. (1) - Suveranitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 26 - Viața intimă, familială și privată, art. 36 - Dreptul de vot, art. 37 - Dreptul de a fi ales și art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 24. Examinând excepția de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
referire, atât semnificația, cât și modul în care acestea sunt dezvoltate în legislația infraconstituțională au fost analizate de Curtea Constituțională în cauze în care a examinat critici de neconstituționalitate asemănătoare. 26. Astfel, într-o jurisprudență constantă, Curtea a statuat că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum" (a se vedea Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, la
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
și cerințele specifice pentru Armata României Capitolul 4 Principalele direcții de dezvoltare a capabilităților de apărare Capitolul 5 Politicile privind managementul integrat al resurselor de apărare Capitolul 6 Resursele financiare Considerații finale " Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale." - Constituția României - Introducere Conform Legii privind planificarea apărării nr. 203/2015 , Carta albă a apărării, denumită în continuare Carta albă, este documentul de planificare a
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
integrată a apărării, în scopul stabilirii capabilităților militare și de coordonare a realizării/dezvoltării și menținerii acestora, pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare. Interesele naționale de securitate, definite în Strategia națională de apărare a țării, cuprind: garantarea caracterului național, a suveranității, independenței, unității și indivizibilității statului; apărarea integrității și inalienabilității teritoriale a țării; apărarea și consolidarea democrației constituționale și a statului de drept; protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor cetățenilor și garantarea siguranței lor; garantarea dreptului la păstrarea, dezvoltarea și
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
de apărare colectivă transatlantic; consolidarea Uniunii Europene și participarea activă la procesele de integrare în interiorul acesteia. Obiectivele naționale din domeniul apărării, stabilite prin Strategia națională de apărare a țării, sunt: consolidarea capacității naționale de apărare menite să asigure integritatea teritorială, suveranitatea și independența României, precum și securitatea poporului român; buna funcționare a justiției și asigurarea ordinii de drept; asigurarea eficienței sistemelor naționale de prevenire și gestionare a situațiilor de criză, interne și externe, militare sau de natură civilă; consolidarea securității și protecției
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
internațional în domeniul apărării, prin utilizarea tuturor instrumentelor de natură politică, diplomatică și militară mobilizate de Ministerul Apărării Naționale pentru realizarea lor. Scopul fundamental al politicii de apărare este asigurarea deciziilor și acțiunilor în domeniul apărării care să permită garantarea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale a României. În vederea realizării acestuia, este necesară operaționalizarea obiectivelor naționale de securitate circumscrise domeniului apărării, stabilite prin Strategia națională de apărare a țării, Programul de guvernare, precum și a celor rezultate din documentele de planificare a
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
și se desfășoară conform cadrului juridic*5) ce reglementează conduita specifică în astfel de situații. Capitolul 3 Misiunile și cerințele specifice pentru Armata României ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Misiunile generale ale Armatei României sunt: │ │ - Contribuția la securitatea României pe timp de pace; │ │ - Apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a │ │ României; │ │ - Participarea la apărarea aliaților și partenerilor săi, în cadrul NATO și│ │ UE; │ │ - Promovarea stabilității regionale și globale, inclusiv prin utilizarea │ │ diplomației apărării; │ │ - Sprijinirea autorităților administrației publice centrale și locale, în │ │ situații de urgență, pentru acordarea de
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
de solidaritate și al celei de asistență reciprocă ale UE. În acest sens pregătește, integrează la nivel național și, la nevoie, face uz, conform legii, de toate resursele puse la dispoziție, în scopul îndeplinirii rolului său constituțional de garantare a suveranității, independenței și unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale, armonizând eforturile tuturor autorităților publice centrale și locale, precum și ale operatorilor economici cu responsabilități în domeniul apărării și asigurând consistența și complementaritatea acestora cu cele ale Tratatului
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
nivelul NATO și UE, sprijină acțiunile statelor aliate în situații de criză. Nivelul militar de ambiție Armata României trebuie să fie în măsură ca, prin efort propriu, să desfășoare un complex de acțiuni pentru descurajarea unei potențiale agresiuni la adresa independenței, suveranității și integrității teritoriale a statului român, să planifice și să conducă o operație de apărare pe teritoriul național pentru contracararea acțiunilor agresive convenționale, neconvenționale și/sau hibride, cu folosirea, în mod integrat, a tuturor instrumentelor naționale de putere, până la intervenția
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
străinătate aflați în pericol, prin efort propriu sau în cooperare cu aliații și partenerii; - participarea la dezvoltarea culturii de securitate la nivel național, inclusiv prin participarea societății civile la efortul analitic și la dezbaterea problematicii apărării naționale. 2. În vederea apărării suveranității și integrității teritoriale a României: - menținerea și dezvoltarea unor capabilități de reacție, în măsură să desfășoare, până la intervenția forțelor principale aliate, acțiuni pentru descurajarea și contracararea unei posibile agresiuni armate la adresa României; - optimizarea procesului de decizie politico-militară prin abordări interinstituționale
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
pentru acordarea de asistență populației României în caz de dezastre. Pe termen mediu, Armata României va deveni o structură modernă de forțe, capabilă să facă față amenințărilor impredictibile, pentru a respinge o agresiune declanșată prin surprindere și să constituie garantul suveranității și independenței naționale. Armata României va contribui la menținerea credibilității Alianței, ca parte a sistemului de apărare colectivă a NATO, precum și la securitatea regională și internațională. Anexă Resursele financiare estimate a fi alocate în perioada 2016-2026, în baza Acordului politic
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
pot dispune, în legătură cu bunuri sau interese ale persoanelor din România; 7. procese referitoare la abordajul navelor sau coliziunea aeronavelor, precum și cele referitoare la asistența sau la salvarea unor persoane sau unor bunuri în marea liberă ori într-un spațiu nesupus suveranității vreunui stat, dacă: a) nava sau aeronava arborează pavilionul român sau, după caz, este înmatriculată în România; ... b) locul de destinație sau primul port ori aeroport unde nava sau aeronava a ajuns se găsește pe teritoriul României; ... c) nava sau
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270584_a_271913]
-
nr. 1.150D/2015, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 36. În acest sens arată că atât calitatea de membru al Uniunii Europene, cât și cea de parte contractantă într-o convenție de drept internațional presupun un transfer de suveranitate de la nivelul statului către un nivel ierarhic superior: cel supranațional și, respectiv, cel internațional. Unul din principiile fundamentale pe care se întemeiază Uniunea Europeană este cel al nondiscriminării pe bază de naționalitate. Pentru aplicarea principiului autonomiei dreptului Uniunii Europene, Curtea de
DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
pentru Paza de Frontieră și de Coastă prin: A. obligativitatea deciziei directorului executiv pentru statul membru; B. posibilitatea adoptării de către Comisie a deciziei de punere în aplicare în vederea intervenției directe. VI. Se manifestă reținere față de următoarele aspecte: 1. Pentru respectarea suveranității, este necesar ca statul membru vizat să-și dea acordul cu privire la persoana care este detașată de Agenție ca ofițer de legătură. 2. Nicio circumstanță nu poate fi atât de urgentă, încât statele membre să nu fie consultate cu ocazia adoptării
HOTĂRÂRE nr. 35 din 14 martie 2016 privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Paza europeană de frontieră şi de coastă şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 , a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 şi a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului COM (2015) 671 final. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270085_a_271414]
-
prevăzute de art. 18 alin. 2 și care ar produce consecințe asupra statelor membre. 3. Impunerea condiției de participare la operațiuni comune, fără a permite statului membru să invoce existența unei situații excepționale, poate fi privită ca o afectare a suveranității în contextul limitării dreptului statului de a decide în mod liber în treburile sale interne și externe (art. 18 alin. 7). 4. Impunerea obligativității statului membru de a contribui cu personal în cote prestabilite (dar incerte, prin introducerea termenului "cel
HOTĂRÂRE nr. 35 din 14 martie 2016 privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Paza europeană de frontieră şi de coastă şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 , a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 şi a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului COM (2015) 671 final. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270085_a_271414]
-
Europene pentru Paza de Frontieră și de Coastă și își exprimă speranța că statele vor acționa în baza statutului de membru al Uniunii Europene, sprijinind înființarea și funcționarea Agenției prin acceptarea partajării și exercitării în comun a unor elemente ale suveranității; consideră că o abordare naționalistă în acest moment critic ar fi cel mai rău scenariu și un risc major pentru proiectul european în ansamblu. Susține acțiunea comună pe baza unui set de standarde la nivelul Uniunii și a unui sistem
HOTĂRÂRE nr. 21 din 16 martie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Paza europeană de frontieră şi de coastă şi gestionarea eficace a frontierelor externe ale Europei şi la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Paza europeană de frontieră şi de coastă şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 , a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 şi a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului COM(2015) 673 şi COM(2015) 671. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270154_a_271483]
-
și a nivelului Uniunii în cadrul Pazei Europene de Frontieră și de Coastă; faptul că autoritățile naționale rămân în continuare actori principali în activitățile cotidiene, iar componenta de la nivelul UE este destinată aplicării uniforme în statele membre, reduce îngrijorările privind păstrarea suveranității statelor la propriile frontiere. Faptul că operațiunile comune și de intervenții rapide la frontiere și trimiterea pe teren a unor echipe europene de pază de frontieră și de coastă în sprijinul acestor acțiuni se declanșează la solicitarea statelor corespunde aceleiași
HOTĂRÂRE nr. 21 din 16 martie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Paza europeană de frontieră şi de coastă şi gestionarea eficace a frontierelor externe ale Europei şi la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Paza europeană de frontieră şi de coastă şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 , a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 şi a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului COM(2015) 673 şi COM(2015) 671. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270154_a_271483]
-
naționale și, în consecință, nu pot fi considerate acțiuni neloiale. Apreciază că sunt problematice competențele extinse și caracterul obligatoriu pentru statul membru în cauză a deciziilor directorului executiv al Agenției, fiind necesare proceduri care să elimine riscul de încălcare a suveranității statelor membre. Consideră că evaluarea vulnerabilităților nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe opiniile ofițerului de legătură al Agenției, iar limitele accesului ofițerului de legătură la informațiile statului membru în care acționează ar trebui stabilite astfel încât să nu fie
HOTĂRÂRE nr. 21 din 16 martie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Paza europeană de frontieră şi de coastă şi gestionarea eficace a frontierelor externe ale Europei şi la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Paza europeană de frontieră şi de coastă şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 , a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 şi a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului COM(2015) 673 şi COM(2015) 671. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270154_a_271483]
-
juridică cu sediul social în România, înființată potrivit legislației europene, și orice persoană fizică rezidentă; 38. România - teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială și spațiul aerian de deasupra teritoriului și mării teritoriale, asupra cărora România își exercită suveranitatea, precum și zona contiguă, platoul continental și zona economică exclusivă, asupra cărora România își exercită drepturile suverane și jurisdicția în conformitate cu legislația sa și potrivit normelor și principiilor dreptului internațional; 39. stock option plan - un program inițiat în cadrul unei persoane juridice ale
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270288_a_271617]
-
Athos; ... d) Insulele Aland; ... e) Insulele anglo-normande. ... (4) Se consideră ca fiind incluse în teritoriile următoarelor state membre teritoriile menționate mai jos: ... a) Republica Franceză: Principatul Monaco; ... b) Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord: Insula Man; ... c) Republica Cipru: zonele Akrotiri și Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. ... Capitolul II Operațiuni impozabile Articolul 268 Operațiuni impozabile (1) Din punctul de vedere al taxei sunt operațiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: ... a) operațiunile care, în sensul art. 270-272, constituie sau sunt asimilate cu o
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270288_a_271617]