6,840 matches
-
activitatea sub denumirea de consilii populare: după caz, municipale, orășenești sau comunale. Articolul 5 Din comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor, orașelor și comunelor pot face parte și cetățeni care nu sînt deputați, dar au o activitate deosebită pe tărîm obștesc și de stat, numiți pînă la noile alegeri de comitetele executive ale consiliilor populare județene provizorii. Președinții comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale sînt primarii acestor unități administrativ-teritoriale. Articolul 6 Comitetele executive ale consiliilor populare județene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
frenezia iconoclastă a oamenilor de știință, care își stabilesc o limită de nedepășit (prin filosofia lui Immanuel Kant) între ceea ce poate fi explorat (lumea fenomenului) de către percepție și intelect, cu resursele rațiunii pure, și ceea ce nu poate fi niciodată cunoscut, tărâmul marilor și insolvabilelor probleme metafizice (moartea, "lumea de dincolo", divinitatea − lumea lui noūs), ale căror soluții posibile nu pot fi decât contradictorii, pentru ca sunt un factor antinomic al rațiunii. Din factualitatea empiriștilor și rigoarea iconoclastă a raționalismului clasic reies în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a făptui, dovadă modelele ontologice ale celor doi filosofi presocratici amintiți mai sus. Dar între momentul (istoric) în care au trăit ei și timpul lui Aristotel s-a petrecut, cum știm deja, un fapt care a trecut principiul identității în tărâmul formalului pur, iar enunțul S este P a devenit, pentru un timp nedefinit (căci nici astăzi nu știm care îi va fi soarta), temeiul însuși al cunoașterii, de fapt, al celor trei "acte" ce corespund modului-uman-de-a-fi: gândirea, rostirea și făptuirea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
deși se întoarce și vede focul și parapetul pe care se mișcau fel de fel de obiecte și persoane, nu crede că anterior s-a înșelat, luând umbrele drept realul, iar cunoștința lor, drept cunoaștere adevărată. Însă odată urcat în "tărâmul deschis vederii" lucrurilor, el va parcurge mai multe trepte de cunoaștere, iar drumul se va încheia cu vederea soarelui. Acum el înțelege că lumina soarelui constituie "mediul" în care este posibilă vederea lucrurilor. Prin analogie, putem spune: numai cel care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-ul să rămână în urma lucrurilor, trecute, ca obiecte de cunoaștere, în orizont judicativ, înseamnă a bloca tocmai constituirea obiectuală originară; în termeni kantieni, înseamnă a lucra constitutiv cu principii regulative ale intelectului.45 Experiența schițată mai sus, de trecere în "tărâmul deschis vederii", nu este posibilă, așadar, folosind instrumentele și tehnicile din orizontul dictaturii judicativului; de altminteri, odată consumată, ea poate fi recunoscută cu greu în acest orizont; totuși, poate fi recunoscută. Tocmai de aceea, în orice act de cunoaștere îndreptat
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în istoria filosofiei pre-condiționate judicativ. Însuși "sensul" constituie, în mod radical, dovada acestei schimbări "tematice": Sensul este un existențial al Dasein-ului, și nicidecum o proprietate care se atașează ființării, care se află 'în spatele' ei sau care plutește undeva ca un 'tărâm intermediar'. Sens (Sinn) nu 'are' decât Dasein-ul, în măsura în care starea de deschidere a faptului-de-a-fi-în-lume poate fi 'umplută' cu ființarea descoperită în această stare de deschidere."162 Așadar, Dasein-ul se constituie pe sine constituind el însuși "lumea", adică punând în sens celelalte
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
inteligibil ca ceva; iar acest 'către ce' își primește structura de la deținerea-prealabilă, privirea-prealabilă și conceperea-prealabilă. Sensul este un existențial al Dasein-ului, și nicidecum o proprietate care se atașează ființării, care se află 'în spatele' ei sau care plutește undeva ca un 'tărâm intermediar'. Sens (Sinn) nu 'are' decât Dasein-ul ...".183 Din această perspectivă "semantică", ceva-ca-ceva este fenomenul cel mai puțin avansat al acestei deschideri, dar tocmai pentru aceasta el are funcția cea mai importantă în constituirea celorlalte fenomene din acest orizont: anume
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se sprijine reducția, mai departe, sunt: timpul, ființa, ființarea conștientă, în-ființarea, ființa ființării; constituirea lor judicativă nu ar fi posibilă însă fără revenirea continuă la regulile de constituire a celor două aspecte ale judecății. Non-judicativul a apărut deja ca un tărâm al libertății, mai bine zis, al hotărârii libere. Dar cine se hotărăște? Și de ce a trebuit introdus aici sensul de ființare conștientă aflată în legătură cu ființa? De ce capătă preeminență, chiar în perspectiva unei rupturi a gândului despre timp de convențiile dictaturii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu scapă, în orizontul dictaturii judicativului, autorizării, chiar dacă, uneori, ceea ce se ivește aici pare a fi mai puternic decât timpul. Oricum, doar spațiul se poate măsura cu timpul; dar spațiul scos din semantica sa judicativă și "recondiționat" după rosturile unui tărâm "nou", ale cărui "rațiuni" ne sunt încă neclare, chiar dacă ne-am apropiat destul de mult de limitele dictaturii judicativului. 5.2.4. Saltul de la ontologic la pragmatic Cum știm, timporizarea are rosturi logice și ontologice. Ceea ce înseamnă că, dincolo de preeminența uneia
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
așteptare. Odată ce ai pătruns în acest univers al cunoașterii, te lași purtat pe aripile viselor, pe aripile fanteziilor. Universul ei mirific este mereu gata să-ți dăruiască lucruri minunate. Litera de aur a cărții este cheia care deschide porțile acestui tărâm fabulos. Descoperi aici tainele unei lumi magice. Urmează întocmai literele jucăușe care te vor conduce spre lumină : din acest univers feeric, afli ce e bine și ce e rău. Regina cuvintelor, cartea, te învață o sumedenie de lucruri : că Lumea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
așteptare. Odată ce ai pătruns în acest univers al cunoașterii, te lași purtat pe aripile viselor, pe aripile fanteziilor. Universul ei mirific este mereu gata să-ți dăruiască lucruri minunate. Litera de aur a cărții este cheia care deschide porțile acestui tărâm fabulos. Descoperi aici tainele unei lumi magice. Urmează întocmai literele jucăușe care te vor conduce spre lumină; din acest univers feeric, afli ce e bine și ce e rău. Regina cuvintelor, cartea, te învață o sumedenie de lucruri : că lumea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
rațiunea existenței mele, ființa sublimă fără de care existența mea n-ar avea sens și nici n-ar cugeta să existe.Tu și eu o inimă, un gând, o singură existență și astăzi, și mâine, mereu.... CAP. VI. LUMEA POVEȘTILOR PE TĂRÂMUL CELĂLALT Este încă întuneric. La răsărit se ivește srălucirea de vis a lunii, regina nopții. Natura întreagă este o liniște de rai , adormită. Nicăieri nu-i mai frumos decât acasă, în patul plin de jucării din pluș. Și nimic din
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Peter Pan și mă duc să deschid fereastra. -Doamne ! Ce să vezi ? Peter Pan în carne și oase. -Bună ziua , Peter ! zisei eu mirată. Ce vânt te aduce pe aici ? -Am venit să-ți propun să mergi cu mine pe tărâmul celălalt. -Unde ? am întrebat mirată. -În țara mea. Acolo, totul este din aur și pietre prețioase.Vei avea ocazia să-i cunoști pe frații mei și multe alte personaje frumoase... -Dar cum să vin ? -Nicio problemă... A presărat peste mine
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
avea ocazia să-i cunoști pe frații mei și multe alte personaje frumoase... -Dar cum să vin ? -Nicio problemă... A presărat peste mine puțin praf magic. Zburam... Nu-mi venea să cred...După multe peripeții, în sfârșit am ajuns pe tărâmul celălalt. Spre mirarea mea, toți puteau să zboare. Acolo, natura cu aripi zburdalnice îți dă poftă de viață, iar zarea îți soarbe privirea. Și de multă aventură am avut parte acolo, pe tărâmul celălalt !.. Ceasul sună.. Este ora 7,00
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
multe peripeții, în sfârșit am ajuns pe tărâmul celălalt. Spre mirarea mea, toți puteau să zboare. Acolo, natura cu aripi zburdalnice îți dă poftă de viață, iar zarea îți soarbe privirea. Și de multă aventură am avut parte acolo, pe tărâmul celălalt !.. Ceasul sună.. Este ora 7,00 dimineața. -Sorina, scoală ! strigă mama. Off! Și eu care credeam că este adevărat și că va dura mult timp...Era prea frumos ca să fie și adevărat !.... Simona Palade. CĂLĂTORIE ÎN LUMEA BASMULUI Obosită
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
tocmai se bătea cu Cicatrice. Aceste personaje mă făceau să mă simt plutind pe nori. Pe când vizitam stelele, bunica tocmai încheie basmul cu vorbele : Și au trăit fericiți până la adânci bătrânețe și poate mai trăiesc și astăzi... Raluca-Adelina Hanțu PE TĂRÎMUL CELĂLALT Este seară. Luna și prietenele ei, stelele, au ieșit să vegheze. Bunica îmi spune un basm în care este vorba de un tărâm deosebit. Am visat că am ajuns deja pe acel tărâm. Am poposit într-o pădure : copacii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Și au trăit fericiți până la adânci bătrânețe și poate mai trăiesc și astăzi... Raluca-Adelina Hanțu PE TĂRÎMUL CELĂLALT Este seară. Luna și prietenele ei, stelele, au ieșit să vegheze. Bunica îmi spune un basm în care este vorba de un tărâm deosebit. Am visat că am ajuns deja pe acel tărâm. Am poposit într-o pădure : copacii de zahăr și miezul de cristal te invitau să privești miracolul naturii. Crăiasa Iarnă s-a gândit să-și pună coroniță de steluțe argintii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
trăiesc și astăzi... Raluca-Adelina Hanțu PE TĂRÎMUL CELĂLALT Este seară. Luna și prietenele ei, stelele, au ieșit să vegheze. Bunica îmi spune un basm în care este vorba de un tărâm deosebit. Am visat că am ajuns deja pe acel tărâm. Am poposit într-o pădure : copacii de zahăr și miezul de cristal te invitau să privești miracolul naturii. Crăiasa Iarnă s-a gândit să-și pună coroniță de steluțe argintii și să plece în caleașca ei la plimbare. Curând începe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Am primit și colindători care ne-au umplut casa de cântec și de duh sfânt. Nimic nu se compară cu iarna. Anotimpul alb este cel mai frumos și cel mai strălucitor, acela în care poți trece cu multă ușurință pe tărâmul celălalt, al viselor și al fanteziei în alb !.... Andreea Căciulă CĂLĂTORIE ÎN LUMEA BASMULUI Era într-o seară de vară. Afară cerul era senin ca o picătură de apă. Bolta era găurită de jucăușele steluțe. Imediat ce am lăsat capul pe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
rupă tot ce au făcut fantasmele bunului meu dar ? Aceasta nu se va întâmpla, căci sufletul meu le este încredințat lor, ele mi-au dăruit tot. Mirificul culorilor mă învăluie iar și cred că am ajuns în alte părți ale tărâmului fantastic. Aici, totul e bine și simt cum aerul mă îmbată, neștiind să mă ducă mai departe, dar călătoria mea continuă spre îndepărtatul Soare. De acolo, din planeta lui, se vede sclipirea boabelor mari de aur, o pulbere fină de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Începutul alteia. Dacă mi s-ar da posibilitatea să iau viața de la Început, aș alege probabil să fiu iarăși american. Sunt foarte multe de admirat despre această țară. Frumusețea și maiestatea sa este prima impresie a celor care vizitează aceste tărâmuri pentru prima oară. Este de mult un far Într-o lume plină de probleme; un loc unde o ființă umană poate deveni ceea ce dorește. Ceea ce separă America de toate celelalte experimente politice care au precedat-o, este speranța și entuziasmul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
neîntrerupt. Ce putem spune despre Lumea Veche, separată În clase, acel purgatoriu Împărțit În clase pe care milioane de oameni l-au părăsit pentru a Începe o viață nouă În Edenul american? Este, Încet, dar sigur, pe cale să devină noul tărâm al oportunității. Din ce În ce mai mulți emigranți aleg Europa și nu America. Ei simt că mareea s-a schimbat și calitatea vieții și șansa de a-și Îmbunătăți viața sunt cel puțin la fel de bune În Europa ca și În America. Am Început
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
simțit la fel. Dar chiar dacă există dubii și crize, un sentiment de frustrare și neîncredere, toate acestea sunt de așteptat de la oameni care se află În procesul rescrierii istoriei umane. Este adevărat că Europa este pe cale să devină un nou tărâm al oportunității pentru milioane de oameni din toată lumea aflați În căutarea unui viitor mai bun. Accentul pe care Europa Îl pune pe calitatea vieții o distinge de vechiul model american care se concentrează numai pe creștere economică și acumulare de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
era dintr-odată populată cu ingineri. Fabricanții de saltele deveniseră „ingineri de dormit”, frizerii deveniseră „ingineri În domeniul Înfățișării”, iar gunoierii erau numiți acum „ingineri sanitari”52. Nu e surprinzător că inginerul devenise noul salvator care Îi va conduce spre tărâmul făgăduinței. Cecelia Tichi a scris: „Inginerul a reînnoit misiunea spirituală Întipărită În experiența națională de mai mult de două secole și jumătate. El a promis, așa se părea, să conducă America industrială direct În noul mileniu”53. În 1922, o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mulți americani au rămas credincioși eticii protestante, cu mult după ce europenii o lăsaseră În urmă. Această divergență a fost care a separat visul american de antecedentele lui europene. Americanii nu au văzut nici o contradicție În a trăi concomitent În două tărâmuri contradictorii: unul caracterizat prin zelul religios și credința În mântuirea eternă, celălalt prin secularismul iluminist, comportamentul rațional și credința În progresul material - lumile opuse ale lui John Winthrop și Benjamin Franklin. Ceea ce unea teologia reformației și filosofia iluministă, era accentul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]