6,835 matches
-
un document emis de Ștefan cel Mare și datat 15 februarie 1469, în care este menționată "o vie la Socola". Este foarte posibil ca la data menționată, pe acest loc să fi existat o mică mănăstire, a cărei biserică, cu temelie din piatră, a fost descoperită de noi la prospecțiuni și săpături și fotografiată, conform imaginii din Secțiunea S (vezi cap. IV, Imagini vechi, p.21). S-au găsit urmele fundației unui altar semicircular, poziționat cu aproximativ 6-7 metri, la răsărit
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1514 (de fapt, două rezumate după documentele originale), al căror text este identic: "zapis pentru Blidari, cu care a stăpânit Mănăstirea Socola și, apoi, Mănăstirea Dancu". Cele de mai sus certifică o tradiție statornică, aceea de a construi biserici pe temeliile altor altare de biserici sau de mănăstiri mai vechi. Aceasta trimite la originile mult mai îndepărtate ale unui centru monahal, pierdut chiar în negura istoriei. Primul document cert și de mare valoare, prin informațiile conținute este cel datat 12 aprilie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
abundența informațiilor medicale, biologice, filozofice și istorice constituie punctele de reper ale unei construcții logice de istorie a concepțiilor științifice. Concluzia lui Zosin era aceea că "psihiatria pășește în veacul al XX-lea ca știință medicală bine constituită, așezată pe temelii nezdruncinabile..." și, mai departe, că "psihiatria a ieșit de mult din faza aceea nebuloasă în care se perseverează prea cu îndărătnicie a se crede că s-ar afla încă și că în multe privințe este poate ca știință pozitivă chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cuvânt”, formând cu acesta o mirabilă simbioză. Cântul gregorian „va fi cântat timp de secole, va fi integrat în compozițiile polifonice, citat și parafrazat, fragmente din el vor fi folosite drept cantus firmus. Aproape 2000 de ani, coralul gregorian rămâne temelia stilistică a cântărilor liturgice (de rit catolic), dar și sursa pentru toată muzica europeană „cultă”, laicizată de-a lungul secolelor următoare [...] Există, desigur, și o altă tradiție muzicală sacră, a Orientului European, cea aparținând bisericii ortodoxe [...] Nu va da naștere
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
stinsă niciodată. Dornici de a-și potoli setea creatoare, dar în același timp încorsetați de limitele impuse de directivele magisteriale, artiștii bisericii au încercat tot felul de strategii stilistice pentru a satisface amândouă exigențele. Prezența cantus-ului firmus gregorian la temelia compozițiilor polifonice, timp de secole, a fost una dintre acestea. În mod paradoxal, intervențiile autorităților bisericești, care au încercat să stăvilească pătrunderea inovațiilor muzicale în ceremoniile de cult, au avut drept rezultat efectul contrar; dar, în definitiv, în favoarea patrimoniului cultural
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
guvern liberal condus de I. I. C. Brătianu), se arăta, între altele: „Astăzi, când biruința cea mai strălucită încununează luptele țării și ale Aliaților noștri, când unirea tuturor românilor de la Nistru până la Tisa este un fapt împlinit și când se pun temeliile României întregite, marile reforme agrare votate de Constituanta Regatului și de Sfatul Țării din Basarabia trebuie îndeplinite fără întârziere. Numai astfel se va face țărănimii dreptatea ce i s-a făgăduit și ce i se cuvine. Numai astfel, rezemate pe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe „clădirea simetrică a pământului românesc”, iar această simetrie izvorăște și din elementele specifice ale diferitelor unități, provincii, din împletirea organică a geografiei cu istoria. Fiecare „încăpere a uneia și aceleiași clădiri nu era identică cu cealaltă; împreună, pe aceeași temelie, asigurau echilibrul și armonia întregului edificiu”. La suprafața României întregite, Basarabia a contribuit cu 44.422 km2, iar în ce privește populația, după unele date, în 1919, provincia avea peste 2,6 milioane de locuitori; la Recensământul general din 1930 s-au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ne-am fi simțit amenințați”. O Românie independentă, în cuprinsul hotarelor ei neatinse, ar fi fost un factor de siguranță pentru Uniunea Sovietică și pentru celelalte state vecine. „Lovitura cea dintâi - preciza cu mult curaj Gr. Gafencu -, care a zdruncinat temeliile unei asemenea Românii, chezășie de siguranță și de pace, acoperire firească și atât de folositoare unui hotar întins și însemnat al Rusiei, a fost dată, din nefericire, de guvernul sovietic”. În intervalul 22 iunie-26 iulie 1941, armata română s-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
iunie 1940, la încălcarea teritoriului prin acte de forță, fapte care au distrus în România orice simțământ de siguranță și a trezit teama că însăși ființa statului român este în primejdie: „Lovitura cea dintâi - preciza ministrul român - care a zdruncinat temelia unei asemenea Românii, chezășie de siguranță și de pace, acoperire firească și atât de folositoare a unui hotar întins și însemnat al Rusiei, a fost dată, din nenorocire, de guvernul sovietic”. Documentele semnate la Moscova, în septembrie 1944, și la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fără a voi să prejudiciez întru nimic decizia guvernului meu, țin de datoria mea să-i declar că argumentele înșirate în notă sînt cu totul lipsite de temei. I-am expus apoi drepturile noastre istorice, etnice și politice care formează temelia reunirii Basarabiei cu Patria. I-am declarat că România nu a profitat de slăbiciunea militară a U.R.S.S. și că Unirea a fost un act al majorității populației basarabene, a cărei voință s-a exprimat în hotărîrea Sfatului Țării. Am
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
urmat totdeauna o politică leală de pace și de bună vecinătate, că: „o Românie independentă în cuprinsul hotarelor ei neatinse este o chezășie de siguranță pentru Uniunea Sovietică, ca pentru toate celelalte state vecine”. Lovitura cea dintâi, care a zdruncinat temelia unei asemenea Românii, chezășie de siguranță și de pace, acoperire firească și atât de folositoare a unui hotar întins și însemnat al Rusiei, a fost dată, din nenorocire, de guvernul sovietic. Cele ce se întâmplă azi sunt urmările acestei nenorociri
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cuvânt de apărare” (Rom. 1, 20). Curățenia inimii este condiția cea mai însemnată pe care o cere Mântuitorul la îndeplinirea oricărei fapte. Prin aceasta El arată însemnătatea părții lăuntrice a faptei, adică a intenției, a gândului care-i stă la temelie, lucru de care nu se ținea destul seamă în Vechiul Testament. Mântuitorul face din această schimbare a adâncului sufletului omenesc lucrul cel mai ales prin care morala creștină întrece și desăvârșește morala Vechiului Testament. În Vechiul Testament se oprea, de pildă, omorul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în bine, să fim căutători de dreptate și făcători de pace. Toate virtuțile cuprinse în cele nouă fericiri sunt strâns legate nu numai una de alta, ci și cu cele trei virtuți teologice: credința, nădejdea și dragostea, care constituie izvorul, temelia și motorul tuturor virtuților creștine<footnote id="12">Mitropolit Dr. N. Mladin., op.cit., p. 152<footnote>. 1.1.3. Valoarea morală a pildelor Mântuitorului Pilda este o comparație sau un exemplu din viața cotidiană, prin care Mântuitorul Iisus Hristos, în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
îndreptăm către Sfânta Biserică, pentru vindecare. Dar importantă trebuie să fie și grija noastră de a nu cădea între „tâlharii” păcatelor, pentru a nu fi răniți noi înșine. Mila arătată de Samarinean aproapelui său este o însușire care stă la temelia vieții adevăratului creștin. Ca să atragă atenția oamenilor asupra răspunderii și obligațiilor pe care le are fiecare om pentru vremea când va trebui să dea seamă de faptele sale, Mântuitorul a rostit Pilda celor zece fecioare. Mirele din pildă este Mântuitorul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
interpretarea textelor biblice referitoare la temele precizate (Vindecarea slăbăogului din Capernaum, Vindecarea celor zece leproși), elevii vor sintetiza valoarea credinței, și a recunoștinței. La unitatea de învățare Exprimarea învățăturii creștine, profesorul le va prezenta elevilor că Biserica este stâlpul și temelia adevărului (I Tim. 3,15) și instituția întemeiată pentru sfințirea și mântuirea oamenilor. Prin credință puternică în Dumnezeu, prin primirea harului Duhului Sfânt prin Sfintele Taine, ei pot tinde spre împlinirea pentru care au fost creați: asemănarea cu Dumnezeu și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
facă față presiunilor negative venite din partea grupului. Experiența pedagogică ne învață că principalul rol în formarea comportamentului civilizat îi revine familiei. Copilul învață conduita civilizată, politicoasă din fragedă copilărie, începând cu „cei 7 ani de acasă”. Ei sunt piatra de temelie în educația comportamentului civilizat, un instrument important de orientare pe drumul vieții. Conduita civilizată și politețea nu se pot învăța ca o poezie, sau numai după un anumit „cod”. „Nici un cod din lume nu poate cuprinde complexitatea raporturilor dintre oameni
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
mai cu atenție practica gândirii sociologice, putem detecta tendințe integrative accentuate ce par să ducă la o paradigmă unică. Întreaga lucrare evidențiază, în consecință, dincolo de modurile personale de formulare, acele structuri elementare general acceptate care ar putea fi considerate drept temelia unei paradigme unice agândirii sociologice. Accentul este pus, în consecință, nu pe caracteristica distinctivă și unică a diferitelor abordări, ci pe ceea ce pare să fie mai degrabă asamblabil într-un mod unic de gândire. Există mai multe linii de analiză
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modernă, înalt industrializată. Ultimele decenii au scos însă în evidență faptul că o asemenea așteptare a fost eronată. Manifestările etnice nu numai că au persistat, dar adesea s-au accentuat în mod dramatic, ducând la conflicte ce au zguduit din temelii respectivele colectivități. Explicația acestei tendințe poate fi găsită la nivelul logicii etnicității înseși? Adoptând un punct de vedere de factură marxistă, Williams argumentează că o asemenea interpretare ar fi eronată. Solidaritatea etnică reprezintă în mod primordial un răspuns la discriminările
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
spre a le impozita În așa fel Încât produsul acestor impozite să poată face față marilor cheltuieli necesare, se recurge din ce În ce mai mult la impozite indirecte. Apare, astfel, o tendință din ce În ce mai 82 Idem, p. 108 89 accentuată de a pune la temelia sistemelor fiscale impunerea pe cheltuieli, nu pe venituri. Tendința de creștere a importanței impozitelor indirecte se manifestă În majoritatea țărilor după 1929. Astfel, În 1936, cu excepția Angliei, Germaniei, Elveției, SUA și Canadei, În care Încasările din impozite indirecte reprezentau sub
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
toate veniturile realizate de contribuabili, spre a le impozita În așa fel Încât produsul acestor impozite să poată face față marilor cheltuieli necesare, se recurge din ce În ce mai mult la impozite indirecte. Apare, astfel, o tendință din ce În ce mai accentuată de a pune la temelia sistemelor fiscale impunerea pe cheltuieli, nu pe venituri 90. În doctrina fiscală a vremii, impozitele indirecte nu mai sunt considerate ca un rău necesar, ci ele constituie cel de-al doilea plămân al oricărui sistem fiscal bine organizat, fără de care
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
să reconstituie faptele dispărute și care nu se mai repetă, un reazem pentru propriile sale principii. II. Să trecem acum la un alt rând de idei. Cu toate că numele nu mai este atât de des Întrebuințat, tot ideea de lege alcătuiește temelia concepției metodologice a reprezentanților științelor pozitive, care au conlucrat la alcătuirea volumului. Așa, d1 Picard afirmă că „experiența ne-a deprins cu oarecare legături și ne-a condus la credința că sunt legi În natură” (p. 17) și, aiurea, că
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
repețirii, de pretutindeni necunoscutul Înconjoară pe cunoscut. Dacă dl Painlevé Întemeiază mecanica pe principiul cauzalității, la care recurge În fiece moment pentru a așeza metoda științei d-sale, este că În adevăr această știință este aproape singura care poate pune temelia unui mare principiu cauzal, acel al gravitației; căci dl Picard o spune chiar anumit, În introducerea pe care o consfințește științei Îndeobște, că „mecanica cerească are ca punct de plecare atracția newtoniană” (p. 19). Dl Bouasse zice și d-sa
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Păstrătoare a învățăturii Domnului nostru Iisus Hristos, fără adăugiri sau știrbiri, precum și a rânduielilor și așezămintelor Sfinților Apostoli, Biserica „Dumnezeului Celui viu, stâlp și temelie a adevărului” (I Timotei 3, 15) a fost chemată din nou, la scurt timp, să dea mărturie, după frământările și dezbinarea arianismului, despre Persoana Sfântului Duh și lucrarea Sa călăuzitoare spre cunoașterea Adevărului și dobândirea mântuirii sufletelor, în Biserica nedespărțită
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și menținerea sau restaurarea climatului de înțelegere și dragoste între conducătorii diferitelor Biserici pe de o parte și între creștinii în ansamblu pe de alta”5. Originea ecumenică, în cadrul a două sinoade ecumenice a Simbolului Niceo Constantinopolitan constituie cea dintâi temelie a ecumenicității sale, a valorii sale ecumenice. Caracterul ecumenic al Sinodului I de la Niceea (325) a fost recunoscut de la început iar al celui întrunit la Constantinopol (381) a fost afirmat chiar la un an după ținerea lui, în scrisoarea Sinodului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sine (iubirea trupească și egoistă de sine, numită filavtia de către Părinți - n.n.)”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta întâi, cap. 28, în Filocalia..., vol. VI, p. 197) „... întâi trebuie să pună temelia, care este credința, căci fără credință, cum spune Apostolul, nu e cu putință a plăcea lui Dumnezeu (Evr. 11, 6)”. (Ava Dorotei, Diferite învățături folositoare de suflet, cuv. 14, cap. 3, în Filocalia..., vol. IX, p. 619) „Odihna, și tot
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]