9,918 matches
-
mai mult inserării lor într-un univers textual autonom, într-un ritual narativ. Desigur, există o legătură naturală între narațiunea la perfect simplu și evocarea unor evenimente trecute, însă aceasta este o convenție internă narațiunii, și nu o adevărată ancorare temporală, ca în "discursul direct": se presupune că întâmplarea ar fi doar încheiată pentru ca "povestirea" să aibă loc. "Prin perfectul său simplu, verbul face parte, implicit, dintr-un lanț cauzal, participă la un ansamblu de acțiuni solidare și dirijate"106, scria
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ansamblu de acțiuni solidare și dirijate"106, scria R. Barthes. De fapt, forma de trecut simplu nu se întrebuințează decât asociată altora, fiecare slujind de reper celei care urmează, fără legătură cu momentul enunțării. Formele de trecut simplu reprezintă intervale temporale reduse la un fel de "punct" insecabil, juxtapunerea lor fiind interpretată ca o succesiune de evenimente care se sprijină, fără a se intersecta. La rândul său, perfectul compus este puțin compatibil cu înlănțuirea narativă. El prezintă procesele ca fiind disjuncte
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
des discours", în Langue, discours, société, J. Kristeva et al., Seuil, Paris, p. 85-120. (Explicarea și dezbaterea problematicii lui Benveniste prin intermediul unei conceptualizări împrumutate de la A. Culioli.) VUILLAUME M., 1990 Grammaire temporelle des récits, Minuit, Paris. (Un studiu al reperajelor temporale în roman.) Exerciții 2.1. În textul următor, identificați enunțurile care țin de "discursul direct" și pe cele care țin de "povestire", bazându-vă pe criterii lingvistice consacrate: Încercă din nou să vorbească. Buzele îi tremurau ca cele ale unui
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
insecabile", imperfectul, dintr-un punct de vedere aspectual, ca și prezentul, cu care este corelat pentru un reper trecut, marchează faptul că procesul este "deschis". Astfel, în Ploua când el ajunse, procesul "a ploua" nu este limitat pe axa sa temporală. În următorul fragment din Michel Tournier se percepe net diferența dintre aceste două niveluri: Zilele începură să se lungească, dar gerul își strânse și mai tare îmbrățișarea. Dacă nu ținea focul mare aprins fără încetare, în șemineul cabanei forestiere, nopțile
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aici drept prezent în narațiune. De fapt, nu numai că ar fi foarte dificil să determinăm ce ar trebui să țină de un plan sau altul, însă acest lucru ar denatura complet un asemenea text, care definește clar un spațiu temporal "în afara timpului". Nu acel spațiu temporal "în afara timpului" specific eternității, ci al unei conștiințe care se raportează la un trecut care îi aparține și ei și altei entități, un trecut direct accesibil și, în același timp, aparținând unei lumi străine
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fapt, nu numai că ar fi foarte dificil să determinăm ce ar trebui să țină de un plan sau altul, însă acest lucru ar denatura complet un asemenea text, care definește clar un spațiu temporal "în afara timpului". Nu acel spațiu temporal "în afara timpului" specific eternității, ci al unei conștiințe care se raportează la un trecut care îi aparține și ei și altei entități, un trecut direct accesibil și, în același timp, aparținând unei lumi străine. De altfel, autorul precizează și felul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pentru că Proust evocă obiceiuri, ci mai degrabă datorită unei concepții legate de "viziunea" estetică. Nu ne vom opri asupra semnificației acestui fenomen în opera lui Proust. Important este să surprindem ce implică el pe un plan mult mai general: formele temporale nu sunt folosite în funcție de o reprezentare a "realului", ci pentru a construi un univers de sens cu legi proprii. Lucru de care Proust era conștient în momentul în care scria despre stilul lui Flaubert că, la el, folosirea "timpurilor" și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
desemnează locul enunțării discursului care citează (aici) și ziua următoare acestei enunțări (mâine). Cât despre formele în -ait (était, partirait), acestea se explică prin "concordanța timpurilor", consecință a dependenței enunțiative a discursului indirect. Aceste forme în -ait nu au valoare temporală deictică; nu le interpretăm prin opoziție cu "prezentul" sau cu "viitorul", ci în legătură cu verbul regent al propoziției completive. Caracteristicile discursului indirect ridică întrebări cu privire la posibilitatea de a vorbi despre enunțarea celuilalt pentru a găsi un echivalent. Cel mai adesea, enunțătorul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
decât până acum: vom încerca mai ales să sensibilizăm cititorul față de aceste probleme, oprindu-ne la constrângerile locale, la cele mai "gramaticale". Chiar și restrângând astfel câmpul, va trebui să neglijăm anumiți factori, mai ales conectorii interfrastici, fie că sunt temporali (apoi, brusc, prin urmare...) sau logico-argumentativi (or, căci, în consecință...) care ne-ar fi determinat să abordăm cu o altă amploare această problematică. Mai întâi vom introduce, rezumând aproape lexicografic, câteva diferențe elementare, dar cruciale, în ceea ce privește tipologia. Ne vom opri
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cumpărat, care trimite la "eu" + "tu"; într-adevăr, restul frazei include un tu care trimite la același co-enunțător ca și pronumele "dumneavoastră", folosit inițial. În ceea ce privește determinantul dumneavoastră, el asociază ambreiorul personal dumneavoastră și o relație sintactică interpretată drept posesivă. Reperări temporale: după optsprezece ani nu este un element deictic, căci nu presupune o reperare față de momentul enunțării, ci față de un reper implicit, indicat, în continuare, de cotext (vizita castelului). În schimb, acum optsprezece ani este deictic, având drept punct de reper
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Reperări spațiale: în al doilea turnuleț nu este un element deictic, deoarece presupune o reperare față de un element ce aparține cotextului, castelul de Fourchevif. Acolo nu este nici el deictic; enunțătorul evocă o situație de enunțare trecută (cf. în ordinea temporală "în acel moment"), reperată grație cotextului și explicitată grație adverbului aiurea, care nu are nevoie de un reper: referința sa nu variază în funcție de mediul spațio-temporal al ocurenței sale enunțiative și nici în funcție de context. Elemente de morfologie demonstrativă: pentru a simplifica
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de "discurs" între două fragmente de "povestire": ea este raportată la situația de enunțare a naratorului și nu a întâmplării povestite. Ultimul paragraf ține integral de "discurs". Fragmentele de "discurs", specifice perechii interlocutive eu tu includ vocative, imperative, interogații, opoziții temporale între prezent / perfect compus / viitor, deictice (dincolo de mărcile temporale ale verbelor, elemente cum ar fi în prezent sau iată-ne [§ 4]. De notat este și efortul autorului de a facilita tranzițiile între planul ambreiat și cel non-ambreiat. De exemplu, în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
raportată la situația de enunțare a naratorului și nu a întâmplării povestite. Ultimul paragraf ține integral de "discurs". Fragmentele de "discurs", specifice perechii interlocutive eu tu includ vocative, imperative, interogații, opoziții temporale între prezent / perfect compus / viitor, deictice (dincolo de mărcile temporale ale verbelor, elemente cum ar fi în prezent sau iată-ne [§ 4]. De notat este și efortul autorului de a facilita tranzițiile între planul ambreiat și cel non-ambreiat. De exemplu, în paragraful 2, conjuncția și unește o replică neterminată, în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
formă ~), 105 conceptuală (anaforă ~), 318 configurațională (dimensiune ~), 294 conotație autonimică, 185 contagiere stilistică, 230 contaminare lexicală, 230 contextul producerii, 51, 52 contract narativ, 95 coreferință, 316 cotext (vs context), 58 D dativ etic, 67 deictic, 55 deictic spațial, 57 deictic temporal, 57 demonstrativ, 333, 337 densă (funcționare ~), 266 descriere, 149, 312 descriere definită, 320 desemnator rigid, 320 direct (discurs ~), 204, 205 direct liber (discurs ~), 217 discretă (funcționare ~), 266 discurs narativizat, 209 dominantă secvențială, 290 dumneavoastră, 61 "discurs" (vs "povestire"), 106 E
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
secundarul sau, doctor Swiecinsky, În anul 1903. Profesorul Constantin Bottez (1854-1909), elev al Facultății de Medicină din Paris, a lucrat ca extern În serviciile cunoscuților chirurgi Gosselin, Verneuil și Trelat. În anul 1882 Își susține teza de doctorat, „Tumorile regiunii temporale” sub conducerea profesorului Trelat. Revine imediat În țară, lucrând ca medic secundar prin concurs la spitalul Sf. Spiridon. Lucrarea de doctorat are importanță pentru educația neurochirurgicală a chirurgilor generali, ea reprezentând o sinteză a tututor cazurilor publicate În literatura până la
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
spitalul Sf. Spiridon. Lucrarea de doctorat are importanță pentru educația neurochirurgicală a chirurgilor generali, ea reprezentând o sinteză a tututor cazurilor publicate În literatura până la acea dată (52 de observații, dintre care 4 personale). Punând În discuție problemă anevrismelor regiunii temporale, C. Bottez arată că cele superficiale iau naștere din arteră temporală și din ramurile sale, iar cele profunde, mai rare, provin din meningeea mijlocie. Anevrismele arterei temporale sunt rare : din 551 de cazuri de anevrisme, Crisp citează un singur caz
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
a chirurgilor generali, ea reprezentând o sinteză a tututor cazurilor publicate În literatura până la acea dată (52 de observații, dintre care 4 personale). Punând În discuție problemă anevrismelor regiunii temporale, C. Bottez arată că cele superficiale iau naștere din arteră temporală și din ramurile sale, iar cele profunde, mai rare, provin din meningeea mijlocie. Anevrismele arterei temporale sunt rare : din 551 de cazuri de anevrisme, Crisp citează un singur caz; Fischer (1870), din 245 de cazuri de anevrisme, semnalează numai două
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
52 de observații, dintre care 4 personale). Punând În discuție problemă anevrismelor regiunii temporale, C. Bottez arată că cele superficiale iau naștere din arteră temporală și din ramurile sale, iar cele profunde, mai rare, provin din meningeea mijlocie. Anevrismele arterei temporale sunt rare : din 551 de cazuri de anevrisme, Crisp citează un singur caz; Fischer (1870), din 245 de cazuri de anevrisme, semnalează numai două; Schuttelaere (1881) citează, din 18 cazuri cu anevrism, 7 anevrisme ale arterei temporale. Morfopatologic, la nivelul
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
mijlocie. Anevrismele arterei temporale sunt rare : din 551 de cazuri de anevrisme, Crisp citează un singur caz; Fischer (1870), din 245 de cazuri de anevrisme, semnalează numai două; Schuttelaere (1881) citează, din 18 cazuri cu anevrism, 7 anevrisme ale arterei temporale. Morfopatologic, la nivelul arterei temporale se disting două varietăți de anevrism: anevrismul circumscris, cel mai frecvent, si anevrismul arterio-venos. Autorul prezintă 14 anevrisme circumscrise ale arterei temporale, dintre care 4 erau posttraumatice. Citează 3 anevrisme cirsoide. Repartiția topografica a celor
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
rare : din 551 de cazuri de anevrisme, Crisp citează un singur caz; Fischer (1870), din 245 de cazuri de anevrisme, semnalează numai două; Schuttelaere (1881) citează, din 18 cazuri cu anevrism, 7 anevrisme ale arterei temporale. Morfopatologic, la nivelul arterei temporale se disting două varietăți de anevrism: anevrismul circumscris, cel mai frecvent, si anevrismul arterio-venos. Autorul prezintă 14 anevrisme circumscrise ale arterei temporale, dintre care 4 erau posttraumatice. Citează 3 anevrisme cirsoide. Repartiția topografica a celor 60 de anevrisme cirsoide cefalice
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
două; Schuttelaere (1881) citează, din 18 cazuri cu anevrism, 7 anevrisme ale arterei temporale. Morfopatologic, la nivelul arterei temporale se disting două varietăți de anevrism: anevrismul circumscris, cel mai frecvent, si anevrismul arterio-venos. Autorul prezintă 14 anevrisme circumscrise ale arterei temporale, dintre care 4 erau posttraumatice. Citează 3 anevrisme cirsoide. Repartiția topografica a celor 60 de anevrisme cirsoide cefalice selectate de Heine-Heidelbeig este următoarea : urechea și Împrejurimile sale 12, regiunea temporală 12, regiunea frontală 10, jumătatea fetei 7, jumătatea capului 4
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
si anevrismul arterio-venos. Autorul prezintă 14 anevrisme circumscrise ale arterei temporale, dintre care 4 erau posttraumatice. Citează 3 anevrisme cirsoide. Repartiția topografica a celor 60 de anevrisme cirsoide cefalice selectate de Heine-Heidelbeig este următoarea : urechea și Împrejurimile sale 12, regiunea temporală 12, regiunea frontală 10, jumătatea fetei 7, jumătatea capului 4, regiunea parietala 6, regiunea occipitala 4, regiunea subauriculară 1, regiunea labiala 1, capul 3. Diagnosticul anevrismelor cirsoide este dificil de stabilit, ele putând fi confundate cu tumorile erectile, cu anevrismele
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Bottez precizează statistic topografia acestora : Porta 107 tumori ale capului: 89 pe față, 18 pe craniu; Borgono 74 tumori ale capului: 58 pe față, 16 pe craniu, care se repartizează astfel: regiunea parietala și occipitala 8, regiunea frontală 5, regiunea temporală 3. Din această statistică rezultă că fata este afectată Într-un procent mult mai mare În raport cu cel al craniului, regiunea temporală fiind cel mai rar interesată. Tumorile erectile sunt congenitale, dezvoltându-se mai ales În copilărie. Angiomul cutanat circumscris este
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
58 pe față, 16 pe craniu, care se repartizează astfel: regiunea parietala și occipitala 8, regiunea frontală 5, regiunea temporală 3. Din această statistică rezultă că fata este afectată Într-un procent mult mai mare În raport cu cel al craniului, regiunea temporală fiind cel mai rar interesată. Tumorile erectile sunt congenitale, dezvoltându-se mai ales În copilărie. Angiomul cutanat circumscris este constituit din mici tumori emisferice, care uneori prezintă un pedicul, putând fi comparate cu fructe roșii sau albastre, care se decolorează
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
o margine osoasă periferica proeminenta. Diagnosticul gomelor sifilitice se bazează pe antecedențele bolnavului și pe coincidență cu alte leziuni sifilitice. Diagnosticul este ușor, alteori dificil de stabilit, necesitând un tratament de probă antisifilitic. Lipomul nu a fost constatat În regiunea temporală. Chassaignac citează, În 1848, Între tumorile boltii craniene numai 4 cazuri, Nelaton 2 cazuri, iar Borgono 6 cazuri. Exostozele sunt destul de rare În regiunea temporală; de obicei, nu sunt strict delimitate, ci afectează și regiunile vecine. Cele trei cazuri prezentate
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]