8,137 matches
-
secolul XX (și pentru care marxiștii nu consider] c] au vreo responsabilitate) au fost cauzate de catastrofele morale instrumentate de c]tre politicieni, partide și indivizi. Ideea în sine este destul de dubioas] - tipic] tendinței umane de a blama moral ceea ce uram și ne însp]imânt], dar nu înțelegem. Ins] pentru cei care susțin ideea, un Marx care atac] morală poate fi ușor condamnat pentru „purific]ri”, pentru gulag și pentru crimele comunismului. Dar aceast] linie de argumentație se sprijin] pe o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al XI-lea de Casimir Delavigne devine în prelucrarea lui Moartea lui Lăpușneanu. A tradus piese ca Onoarea casei de Léon Battu și Maurice Devignes, Supliciul unei femei de Al. Dumas-fiul și E. de Girardin, Lumea în care ți-e urât de Edouard Pailleron, Un amor fatal de Marc Fournier; Deputatul invalidat e o imitație după Eugène Morand. În „Societatea pentru învățătura poporului român” (1871) publică prima scenă din Mizantropul de Moliére. O „dramă națională” este Radu Basarab sau Banul Olteniei
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
prozator umorist, LCF, 1968, 16; Nicolae Manolescu, „Zbor jos”, CNT, 1968, 16; Ion Bălu, Proza lui Nicolae Velea, VR, 1968, 10; Paul Georgescu, „Zbor jos”, RMB, 1968, 7 403; Cristea, Interpretări, 100-102; Dimisianu, Prozatori, 88-93; Regman, Cronicari, 141-149; Ardeleanu, „A urî”, 105-112; Stănescu, Cronici, 210-218; Cornel Regman, Selecție din selecție, București, 1972, 317-325; Vlad, Povestirea, 110-111; Constantin, Prozatori - critici, 105-108; Ciobanu, Critica, 144-149; Ardeleanu, Opinii, 72-76; Ciobanu, Incursiuni, 166-170; Cristea, Domeniul, 244-248; Regman, Colocvial, 72-74; Titel, Pasiunea, 115-117; Dimisianu, Nouă prozatori
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
curmalele japoneze, vinetele, terciul de ovăz sau din orez ars, varza și morcovii. Puneți În mâncare puțin piper. Acest aliment cu natură caldă este foarte util În cazul durerilor de stomac. Chinezii cred că stomacul iubește alimentele calde și le urăște pe cele reci. Pentru a calma durerea de stomac, sângerarea stomacului sau hiperaciditatea, se macină fin placa osoasă a unei caracatițe. În fiecare dimineață, Înainte de micul dejun, luați două linguri de praf, În apă caldă. Pentru a opri sângerarea stomacului
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
larg, cauzele emigrării maghiarilor, criticând stările de lucruri din Ardeal și Ungaria care le provoacă. Totodată, jurnaliștii maghiari remarcă foarte atent aspectele mai sensibile, de natură națională, cum ar fi opiniile profesorului român din București (care afirmase că românii Îi urăsc pe maghiari), chiar dacă se abțin să le comenteze: „În paginile 62-66 putem citi despre sentimentele vecinilor noștri români față de noi”. Pentru seriozitatea și obiectivitatea ziariștilor maghiari pledează și faptul că au cunoștință de replica lui Sükei, publicată anterior În gazeta
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ale lui Dante, atât de actuale În contextul risorgimental: Ohi, il bel paese Che l’Apennin parte, Il Mar circonda, e l’Alpe. Ajuns În Lombardia, el obseră atent atmosfera Încordată, tensiunile existente Între localnici și austrieci, freamătul străzii: „Italianii urăsc pe germani foarte și de aici vine că, deși se par a fi blânzi, pe străzile cetății tot la cincizeci de pași e o santinelă militară”. Printre acești opresori, spune el, „am văzut feciori români În garnizoană”. În lipsa altor comentarii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
supușilor să poarte arme, să provoace tulburări, &c. &c. De asemenea jur că împotriva oricărei pedepse cu excomunicarea sau a pierderii drepturilor mele, voi fi dedicat și fidel Maiestății sale &c. &. Și de asemenea jur că din toată inima detest, urăsc și abjur ca fiind necucernică și eretică această doctrină și regulă blestemată, care spune că prinții care sunt excomunicați de către papă pot fi detronați sau uciși de către supușii lor sau de oricare altă persoană. Și cred cu tărie că papa
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de Motteville care punctează această aversiune:„nu 96 putea să trăiască cu el, dar nici fără de el“. Un alt contemporan, François al VI-lea, duce de La Rochefoucauld, prinț de Marcillac, susținea că regele„a dus jugul cu greu“„,l-a urât pe Richelieu“ și că„niciodată nu a încetat să se supună voinței cardinalului“. Marchizul de Montglat dă dovadă de superficialitate și părtinire atunci când susține în lucrările sale memorialistice că Ludovic, deși le-a asigurat pe rudele cardinalului decedat de toata
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
texte literare-suport care au lipsit din prima ediție, precum și a unor teste de limbă și comunicare utile pentru evaluarea sumativă. Autorii CLASA A IX-A CAPITOLUL JOC ȘI JOACĂ Testul nr. 1 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Urându-i-se singur în stihii, A vrut și Dumnezeu să aibă-n cer copii Și s-a gândit din ce să-i facă, Din borangic, argint sau promoroacă, Frumoși, cinstiți, nevinovați. Se puse-așezământul dintre frați. Dar i-a ieșit cam
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
aliat foarte puternic : biserica rusă. Tatăl eroului asasinat, Opanas, copleșit de durere și mânie, caută mai întâi să afle care dintre culaci e ucigașul, apoi își dă seama că n-are rost, e vorba de o întreagă clasă care îl urăște pe Vassili și ceea ce reprezintă el. Trebuie să lovească altfel, nimicitor. Vassili zace mort pe pat în casa părintească. Cineva bate la ușă, chiar o zgâlțâie. Tatăl Opanas deschide. E popa. Un preot bătrân cu chelie, barbă și plete colilii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
trebuie să se întâmple pe ecran din pricina faptului că pur și simplu se întâmplă. Nici un personaj nu bea niște apă doar pentru că îi e sete, scenaristul și regizorul trebuie să aibă ceva de spus cu asta. Un chiabur nu e urât și plin de ură pentru că așa e el ca om, ci pentru că e chiabur, și un chiabur nu poate fi altfel. Ion nu o părăsește pe Maria pentru că s- a plictisit de ea ca femeie, ci pentru că îi despart concepții
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Viața nu iartă cânta la vioară). Discursul lui despre necesitatea urii și a violenței e mult mai scurt și e precedat de o frază care, practic, îl neutralizează, fabricată și introdusă abil de scenarist : „Aș fi fericit dacă aș putea urî”. În sfârșit, nu se va mai numi urât, Gross, ci frumos, Johann Maria Müller. Crudul general Von Karg îl va califica disprețuitor ca „pacifist”, ceea ce în roman nu e vreodată cazul. Titus Popovici construiește un întreg episod non-rebrenian în jurul lui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Popovici-Saizescu este : trăim într-o țară în general veselă, în care lumea o duce bine, răul e reprezentat de indivizi care n-au nici o legătură cu Partidul Comunist, cu socialismul, cu oamenii muncii, pe care nici măcar nu trebuie să-i urâm, trebuie, în primul rând, să râdem de ei. Nici o clipă aceștia nu pun cu adevărat în pericol orânduirea noastră socialistă, știm de la bun început că vor fi prinși de „organele noastre”. Mesajul acesta râzăreț și optimist era suprapus în conștientul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
6, Puterea și Adevărul, Zidul - nu se poate spune că „opera prop” a cinematografiei românești a contribuit la a- i face pe români să simpatizeze comunismul. Dar a pus umărul la altceva - să-i determine pe neașteptat de mulți să urască. Ura față de bogați, de intelectuali, de străini, de românii care au plecat din țară se mai simte și astăzi în societatea românească. După 1989, nici unul dintre cineaștii români care au făcut film în comunism nu și-a recunoscut acest aport
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de destinele imperiului și, în principal, ale lui Iosif al II-lea, guvernatorul Splény propune aplicarea unor procedee mai dure față de clerul mănăstiresc deoarece „nu va face impresie rea asupra norodului, căci pe cât este de dedicat acesta popilor, pe atât urăște clerul mănăstiresc. Cauza principală a acestei atitudini este rezultatul comportării mai dure a acestuia din urmă față de supușii săi”. Din această cauză, spune Splény, „popii trebuie cruțați și distinși cu tot felul de favoruri” <footnote bidem, p. 185; vezi și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din ceea ce s-a întâmplat; se tem de schimbări, căci adesea le-au adus nenorociri, și se satură ușor de un om, chiar dacă le e binefăcător. Ciudată lume, te bârfește dar ține la tine, te sărută pe obraz dar te urăște, își bate joc de fapte nobile, dar nu le uită generații de-a rândul"10 ș. a. Paragrafele de mai sus, reproduse in extenso sunt concludente nu doar pentru imaginea levantinului cât, mai ales, pentru corecta așezare și înțelegere a paradigmaticului
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
orele de română, frumooaaase ore pentru cei care chiulesc de la ele (și hei! nu mă refer la toți!). Mie îmi place ora de română atunci cănd discutăm despre cărți și îți poți exprima opinia despre un personaj pe care îl urăști, îți place, sau te amuză; în schimb nu mă împac bine cu ea atunci când e vorba de caracterizări. Nu-mi plac deloc, că trebuie să stau să caut în toată cartea citate, dar deocamdata am fost hoață și am scăpat
G. In: Apogeul by Dîrlea Diana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1796]
-
se par cele mai inițiate în dorința de dezvoltare multilaterală; luați ca exemplu scrisul într-o revistă. Nu mi-am imaginat niciodată că voi putea scrie într-o revistă și că îmi va plăcea româna. Timp de patru ani am urât româna în tot sensul cuvântului și învățam cu silă, dar se pare că lucrurile se mai schimbă. Radical! în general sunt lucruri care îmi stârnesc interesul, care mă atrag spre bine și fac ceea ce îmi place, dar probabil că unii
G. In: Apogeul by Dîrlea Diana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1796]
-
de a se exprima și de a labiolectura, este un fapt constatat pe parcursul experienței acumulate și susținut de concluzii asemănătoare regăsite În diverse studii - o persoană care nu aude, nu suportă, În general, protezele auditive. Cea mai frecventă replică este „urăsc să port protezele”, atitudine justificată atât pentru că le creează un disconfort fizic cât și pentru că reprezintă o etichetă vizibilă a condiției lor umane. Metodele de educare a persoanelor deficiente de auz constituie subiect de polemică la nivel mondial Între concepția
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Cuvântul cel mai problematic, mai ambiguu, În această secvență lingvsitică este urât. În această formă, cuvântul funcționează În limba vorbită cu un statut morfologic multiplu, de adjectiv, adverb sau verb (Uită-te În oglindă. Ești urât / Nu vorbi urât / Ești urât de toți colegii). Cum poate ști B la care dintre semnificațiile cuvântului urât a făcut referire A? I-ar fi imposibil dacă nu ar fi cuvintele/expresiile care-l preced și care Îl urmează. Expresia te simți urât, izolată de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care-l preced și care Îl urmează. Expresia te simți urât, izolată de context, este la rândul ei ambiguă. Ea poate semnifica fie simți/crezi că ești/te consideri o persoană urâtă (opusă lui frumoasă), fie simți/crezi că te urăște (cineva). Dacă enunțul lui A ar fi fost doar V-ați simțit urât? contextul propozițional al lui urât nu ar fi fost suficient pentru dezambiguizarea acestuia. Lui B i-ar fi fost necesară contribuția semantică a altor elemente contextuale, enunțurile
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
celui supus interpretării. Dezambiguizarea enunțului produs de A este asigurată, parțial, de expresia ce urmează lui urât: pentru ce ați scris. Ea elimină posibilitatea ca urât să Însemne urâțenie fizică, deoarece introduce o cauză, accidentală, a stării de a fi urât ce intră În contradicție cu urâțenia fizică, aceasta presupunând, de regulă, o stare de durată care nu este controlată de factori exteriori. Contextul propozițional, Însă, nu dezambiguizează total enunțul. Mai rămân două posibilități: urât poate fi interpretat atât ca adjectiv
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și ura celor care ar fi vrut la rândul lor să le facă și n-au reușit. Orice om are de ales la un moment dat În viața lui, pică-ntr-o răscruce: ori admiră, iubește și invidiază colegial, or' urăște și detestă. Problematic, din perspectiva raportului dintre semnificația unei entități lingvistice și contextul lingvistic În care aceasta funcționează, este și următorul exemplu din Înregistrarea nr.3 (S: ... Da’ ... zumu-i sonor sau ... zum di imagini?) H: Cre’ cî-i sonor. Ce ar
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
elementele care asigură coerența acestuia cu alte entități lingvistice aflate În contextul lingvistic care o precede. Aceste conexiuni funcționează ca niște constrângeri. Ele nu fac altceva decât să valideze o singură semnificație dintr-o multitudine de semnificații posibile - cazul cuvântului urât din exemplul de mai sus, În care contextul lingvistic anterior propoziției din care urât făcea parte, a permis luarea În considerație a unui singur statut morfologic al cuvântului, acela de verb (din cele trei posibile). Constrângerile impuse de contextul lingvistic
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fi ajuns la o concluzie implicitată finală că președintele a produs un act amenințător la adresa sa și, implicit, a Întregii categorii profesionale din care făcea parte. De ce? Pentru că, probabil, printre primele premise implicitate accesate, ar fi fost și următoarea: Președintele urăște profesorii. O asemenea premisă este imbatabilă pentru că reprezintă credința lui; orice interpretare, pe această temă, pornește de la această premisă și, În consecință, nu poate produce decât o concluzie previzibilă. Putem afirma că interpretarea pornește de la o prejudecată pe care profesorul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]