7,246 matches
-
ne referim este numai de ordin probator, actul juridic (negotium) fiind valabil chiar dacă nu s-a întocmit înscrisul, dar nu va putea fi dovedit cu martori, ci eventual prin mărturisire. Numai dacă forma scrisă este cerută ca o condiție de validitate (ad validitatem) nerespectarea ei atrage nulitatea operației juridice. Regula celor 250 de lei apare și în noul Cod de procedură civilă în formularea articolului 309 alineatul 2 care prevede că: "Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
se poate face prin orice mijloc de probă. Excepțiile prezentate mai sus își găsesc aplicabilitatea numai atunci când înscrisul este cerut de lege ca o condiție de probă (ad probationem). Dacă cerința înscrisului este cerută de lege ca o condiție de validitate (ad validitatem), lipsa acesteia atrage sancțiunea nulității absolute, astfel încât, nu se mai pune problema probării lui. De la regula de mai sus, se abate numai ipoteza imposibilității de conservare a înscrisului când nu interesează dacă forma scrisă este cerută "ad probationem
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în cazul încheierii unui act juridic civil cu încălcarea dispozițiilor legale privind condițiile de fond și de formă. Nulitatea suprimă, deci, în măsura stabilită prin hotărâre judecătorească, efectele actului juridic potrivnice scopului urmărit de dispozițiile legale, referitoare la condițiile de validitate. Această sancțiune formează obiect de dezbatere al unui capitol separat al teoriei generale a actului juridic civil 564, printre aspectele discutate aflându-se și problema dreptului la acțiune în anularea unui act juridic. De aceea, considerăm necesare unele precizări în legătură cu
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
op. cit., p. 112, 115. 201 Idem, p. 117, 237. 202 Acestea sunt modalitățile actului juridic civil: termenul și condiția. Vezi detalii Gh. Beleiu, op. cit. p. 154 și urm. 203 Noul Cod civil nu oferă o definiție legală a condițiilor de validitate ale actului juridic civil dar, asemenea vechiului Cod civil, enumeră "condițiile esențiale pentru validitatea contractului" în art. 1179, respectiv: "capacitatea de a contracta ,consimțământul părților, un obiect determinat și licit, o cauză licită și morală". În legătură cu aplicarea acestui articol trebuie
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
juridic civil: termenul și condiția. Vezi detalii Gh. Beleiu, op. cit. p. 154 și urm. 203 Noul Cod civil nu oferă o definiție legală a condițiilor de validitate ale actului juridic civil dar, asemenea vechiului Cod civil, enumeră "condițiile esențiale pentru validitatea contractului" în art. 1179, respectiv: "capacitatea de a contracta ,consimțământul părților, un obiect determinat și licit, o cauză licită și morală". În legătură cu aplicarea acestui articol trebuie menționat că, potrivit art. 102 din Legea nr. 71/2011 (de punere în aplicare
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Beleiu, Introducere în dreptul civil, op. cit., p. 167; C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil, Teoria generală a obligațiilor, ed. a III-a, Editura ALL Back, București, 2002, p. 61. 290 Potrivit acestui articol, "Revocarea făcută prin testamentul posterior va avea toată validitatea ei, cu toate că acest act a rămas fără efect din cauza necapacității eredului sau a legatarului sau din cauză că aceștia nu au voit a primi ereditatea". Caracterul revocabil al testamentului este consacrat expres și de noul Cod civil, care în art. 1034 definește
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
este absorbită de noul Cod civil (art. 98-103), modificată. 419 În acest sens, a se vedea, Curtea de Apel Craiova, s.c, dec. civ. nr. 5271/1998. În speță se arată că înscrisul autentic se bucură de o prezumție de validitate, astfel că cel care-l folosește este scutit de orice dovadă, proba contrară revenindu-i celui care-l contesta prin înscrierea în fals. 420 Sec. civ., a Curții Supreme de Justiție, dec. nr. 222/1994, în Dreptul nr. 5/1995, p.
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
va rămîne neschimbat. Moldova a scăpat de invazie". ANUL 1917 Evoluția deciziilor românești din vara lui 1917 este legată de o nouă conjunctură. Intrarea în război a Statelor Unite și mersul revoluției ruse repun în discuție formularea scopurilor războiului și anulează validitatea tratatelor semnate între Antantă și aliații ei între 1914 și 1917. Rusia din primăvara și vara anului 1917 nu mai este în măsură să-și mențină alianțele, iar Revoluția din octombrie 1917 declară abolirea tratatelor secrete încheiate de regimul țarist
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe terenul, cît și în cadrul complexelor negocieri de pace. Delegația română la Congresul de pace dispune de un text-cheie care face trimitere la angajamentele Antantei din august 1916, acesta fiind un atu, însă ea este confruntată cu americanii care neagă validitatea acestui tratat, rupt prin semnarea păcii de la București din primăvara lui 1918. Apărătorii cauzei românești au aliați în Quai d'Orsay, pe experții francezi care lucrează în comisiile de pe lîngă congres și în interiorul statului major. Ei vor ști să se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Rusia, pe de altă parte, se angajează să nu încheie pace separată sau pace generală decît împreună și simultan". Dacă francezii și italienii sînt de acord să subscrie la promisiunile din august 1916, englezii și americanii înțeleg să le stabilească validitatea. Experții conduși de colonelul House supun astfel Conferinței de pace propuneri care privesc trasarea frontierelor prevăzută în august 1916. Românilor li se încredințează regiunile Austro-Ungariei populate de o majoritate românească, dacă Bucureștiul recunoaște dreptul minorităților. În plus, ei vizează o
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de "comunicare" pentru a descrie obiectul studiului lor, în timp ce alte departamente și alți indivizi folosesc același termen, dar la plural, "comunicări". Există evident diferite tipuri de niveluri de comunicare în cultura noastră, astfel că pluralul termenului își are rostul și validitatea sa, deși singularul servește și el la accentuarea faptului că nenumăratele varietăți sînt toate forme de comunicare; în consecință, voi folosi ambii termeni în contexte diferite pentru a denota pluralitatea ori singularitatea. 29 Preocuparea inițială a grupului de la Birmingham era
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o transpunere a lor în dreptul intern 6. Principalele directive europene din domeniul societăților comerciale sunt: Prima directivă (nr. 68/151/CEE) se referă la societățile pe acțiuni, societățile în comandită pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată și privește publicitatea, validitatea obligațiilor sociale, cazurile de nulitate a societății. Textul directivei a fost modificat prin adoptarea Directivei nr. 2003/58/CE privind obligațiile de publicitate ale anumitor forme de societăți comerciale. Noua directivă reglementează crearea unui registru în format electronic și depunerea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
reglementate de art. 1566 și următoarele din Codul civil cu unele derogări, obligațiile asociatului fiind mai întinse decât cele din dreptul civil. Astfel potrivit dreptului comun, în lipsă de stipulație contrară, cedentul garantează cesionarului doar existența creanței, data acesteia și validitatea ei, că el este titularul creanței și că aceasta nu s-a stins într-un alt mod; nu garantează solvabilitatea debitorului cedat nici la data cesiunii, nici ulterior. În cazul aportului care are ca obiect o creanță, asociatul garantează existența
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o, sau după împrejurări, trebuia să o cunoască. Nerespectarea formei scrise, respectiv, a formei autentice atunci când legea o impune -, atrage nulitatea absolută a contractului de societate. Nulitatea societății pentru nerespectarea condițiilor de validitate ale contractului de societate ca și cea datorată altor cauze are un regim juridic derogatoriu de la regimul juridic al nulității de drept comun, consacrat de dispozițiile art. 56 din L.S.C. 1.4. Cuprinsul contractului de societate Legiuitorul stabilește în art.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
din care fac parte anumite categorii de acționari, și anume deținătorii de acțiuni cu drept prioritar asupra dividendului fără drept de vot. I.2.1. Adunarea generală ordinară În domeniul adunării generale ordinare, vom aborda atribuțiile și cvorumul legal pentru validitatea deliberărilor. Adunarea ordinară se întrunește cel puțin o dată pe an, în cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului financiar și ori de câte ori se ivește o problemă în care este necesară decizia ei147. Termenul este de ordine publică și nu poate fi
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
art. 55 alin. (2) din L.S.C. Dar art. 74 L.S.C. arată că se pot institui anumite restricții: "administratorii pot face toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societății, afară de restricțiile arătate în actul constitutiv". Pentru validitatea deliberărilor adunării ordinare este necesară prezența acționarilor care să dețină cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot. Hotărârile adunării generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerințe mai ridicate de cvorum
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
pentru a lua hotărârea respectivă. Deciziile luate de consiliul de administrație sau directorat pe baza hotărârii de delegare sunt supuse acelorași reguli de publicitate și control a legalității ca și hotărârea adunării generale a cărei adoptare a fost delegată. Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare, când actul constitutiv nu dispune altfel, sunt necesare, potrivit art. 115 din L.S.C.: la prima convocare, prezența acționarilor deținând cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot iar la convocările următoare, prezența acționarilor
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
generale. El se referă la acțiunile în anulare care izvorăsc din încălcarea unor norme legale sau ale unor prevederi ale actului constitutiv. Alături de acțiunile în anulare având aceste cauze, există acțiuni în anulare care provin din nerespectarea condițiilor generale de validitate a contractelor raportate la fiecare acționar. Există de asemenea, acțiuni în nulitatea absolută, atunci când sunt încălcate norme de ordine publică, iar majoritatea normelor care reglementează formarea voinței sociale în cadrul adunării generale sunt de ordine publică, deoarece ele protejează în același
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
comun. Adunările generale sunt ordinare, extraordinare și adunări speciale criteriul distinctiv fiind obiectul sau materia supusă deliberărilor precum și condițiile de cvorum și majoritate. 4.1.1. Adunarea ordinară În domeniul adunării generale ordinare, vom aborda atribuțiile și cvorumul legal pentru validitatea deliberărilor. Adunarea ordinară se întrunește cel puțin o dată pe an, în cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului financiar și ori de câte ori se ivește o problemă în care este necesară decizia ei342. Termenul este de ordine publică și nu poate fi
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
e) Să stabilească bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate, pe exercițiul financiar următor. f) Să hotărască gajarea, închirierea sau desființarea uneia sau a mai multor unități ale societății și cu atât mai mult înstrăinarea. Pentru validitatea deliberărilor adunării ordinare este necesară prezența acționarilor care să dețină cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot. Hotărârile adunării generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerințe mai ridicate de cvorum
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
pentru a lua hotărârea respectivă. Deciziile luate de consiliul de administrație sau directorat pe baza hotărârii de delegare sunt supuse acelorași reguli de publicitate și control a legalității ca și hotărârea adunării generale a cărei adoptare a fost delegată. Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare, când actul constitutiv nu dispune altfel, sunt necesare, potrivit art. 115 din L.S.C.: la prima convocare, prezența acționarilor deținând cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot iar la convocările următoare, prezența acționarilor
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
autorizat. La fiecare ședință se va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participanților, ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi întrunite și opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de către președintele de ședință și de către cel puțin un alt administrator. Pentru validitatea deciziilor consiliului de administrație, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere este necesară prezența a cel puțin jumătate din numărul membrilor fiecăruia dintre aceste organe, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. Directorii sunt acei administratori
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
acordul lor unanim, aceștia îl pot împuternici pe unul dintre ei să încheie anumite operațiuni sau tipuri de operațiuni. În schimb, consiliul de supraveghere reprezintă societatea în raporturile cu directoratul, adică are calitatea de mandatar al societății în raport cu directoratului. Pentru validitatea deciziilor directoratului sau ale consiliului de supraveghere este necesară prezența a cel puțin jumătate din numărul membrilor fiecăruia dintre aceste organe, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. Deciziile în cadrul directoratului sau al consiliului de supraveghere
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
teoretice și practice privind organizarea și funcționarea societăților comerciale. Adunarea generală a acționarilor. Statut juridic. Controlul legalității hotărârilor", în R.D.C., nr. 1/2000. Timofte V., "În legătură cu prescripția dreptului la cauține pentru plata dividendelor", în R.D.C., nr. 10/2001. Turianu C., "Validitatea societăților comerciale constituite între soți", în Dreptul, nr. 1/2008. Țuca, F., "Creanțe contra acțiuni sau utopia unui proiect", în R.D.C., nr. 9/1999. Țăndăreanu N., "Aspecte teoretice și practice privind definiția și caracteristicile societății comerciale", în R.D.C., nr. 4/2003
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
2/1999; C. Popa, "Contraprestația aportului la constituirea capitalului social și regimul matrimonial al comunității de bunuri", în R.D.C., nr. 3/2003; Ghe. Piperea, M. Tomescu, "Dreptul societăților comerciale și regimul matrimonial actual", în R.D.C., nr. 10/1999; C. Turianu, "Validitatea societăților comerciale constituite între soți", în Dreptul, nr. 1/2008, pp. 110-115. 51 O. Căpățână, "Societățile comerciale în interpretarea jurisprudenței", II, în R.D.C., nr. 2/1999. 52 În sensul că drepturile dobândite prin subscrierea aportului vor avea tot natura de bunuri
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]