6,807 matches
-
să scutur Sclipirile speranțelor rebele. Să port pe brațe scumpi luceferi Și să-mi arăte calea-n infinit Să nu mai am în suflet temeri Despre un vis neîmplinit. Până atunci rămân cu-a mea iubire Un dor nebun de veșnicie, Dar mă-ngrozesc de nemurire, De-o viață rece și pustie.
A doua oară unu by Cernuşcă Lavinia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92954]
-
toate informațiile suplimentare, toate amănuntele ajutătoare. Dragi tovarăși, îndrăgiți concetățeni, Președintele vostru Mult Iubit, Șeful vostru Respectat, Marele vostru Căpitan, Genialul vostru Conducător, vă salută, vă spune ciau"316. Prezența eternă a cuplului germinator în materia cenușie a maselor asigură veșnicia sistemului: Președintele Kuty și soția sa, Mult-Iubita, vor trăi prin supraviețuitorii dictaturii, adică prin sosiile lor multiplicate, căci ele sunt garanția "continuității unui sistem".317 În accepțiunea gravă a fenomenului, se produce de fapt o implozie de identități și semnificații
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
un rost pe acest pământ. Același autor pune în evidență posibilele răspunsuri. Ori viața ta poate fi gândită ca având sens într-un context religios, astfel încât timpul pe care-l petreci pe pământ să nu fie decât o pregătire pentru veșnicia de care voi avea parte în prezența nemijlocită a lui Dumnezeu"213. Sensul ni-l dă doar Dumnezeu prin intermediul mesajului transmis prin Fiul Său. Viața de apoi pe care o propovăduiește creștinismul este o continuare de dincolo de noi și de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
noi și de care putem beneficia în măsura în care am urmat învățăturile sfinte pe acest pământ. Odată cu această percepție, a posibilității omului de a dăinui veșnic, de a avea viață veșnică, ființei umane i se oferă un sens definitiv, în acord cu veșnicia universului din care ea face parte. Creștinismul, spre deosebire de alte religii, nu permite incinerarea trupului și practică înhumarea tocmai pentru că omul va fi chemat să-și recapete înfățișarea pentru a veni în fața lui Dumnezeu. Viața veșnică și promisiunile legate de ea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
următoare visă că a reușit să citească rîndurile pictate pe paginile cărții. Fiecare frază descrie puterea domniei lui cu o asemenea rîvnă plină de adorație cum n-a mai manifestat pînă acum nici un supus de-al său. Cartea era cronica veșniciei sale! împăratul era atît de fericit că a grațiat jumătate din condamnații la moarte de a doua zi iar pe Liu l-a răsplătit cu generozitate. Pe împărat îl chinuiau tot felul de fierbințeli, îl căzneau senzații malefice, gînduri rău
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
senin, de parcă s-ar fi aflat în orașul ăla îndepărtat, însorit, așezat pe Kura, râul sălbatic. Și-a găsit liniștea. Nu pentru că a fost fericită două săptămâni, ci pentru că a simțit până în adâncul sufletului că sărbătoarea n-o să țină o veșnicie, și că omul acesta care-i aduce sărbătoarea-n suflet, omul ăsta petrecăreț, a nimerit în viața ei ca un dar uriaș, atât de uriaș încât poate să-l îndure o vreme, dar nu-l poate lua cu sine... Jenia
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
inel, din flori de tei,/ Gălbioară,/ Se tot uită-n ochii mei/ Suferința" ( Pe drum alb, pe drum verde). Sau următorul pastel cu același recurent subiect matern: "În munții cu brazi/ Alb răsărit./ Orice necaz/ M-a părăsit.// Am văzut veșnicia era singură./ Tăcută/ Ca laptele mamei" ( Sus). Mama, element "clasic" punct de reper al sensibilității obștești, se prezintă în altă parte încununată de imagini suav-baroce, de-o complicație ce se dizolvă-n frăgezime: "Chipul tău, mamă,/ Ca o mie/ De
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
sau inițiativa i-a aparținut, cert este faptul că s-a spovedit și s-a împărtășit, sărutând mâna călugărului duhovnic, ca un bun creștin care se aproprie senin de moarte, considerând-o numai o trecere la altă stare, aceea a veșniciei, cu recompensele și pedepsele ei în funcție de viața pământească cum învață Biserica Ortodoxă. Una din poeziile cu conținut religios este Învierea în care sunt prezentate antitezele, atât de dragi poetului. Clipele care preced cea mai mare minune Învierea din morți a
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
și ele tot atâtea praguri de jos - suferite de un neam, de la capturarea tezaurului lui Decebal de către cuceritorii romani, la pierderea tezaurului trimis la Moscova în decembrie 1916. Cel puțin exemplul acestuia din urmă, formând, până astăzi și, probabil, în veșnicie, un contencios inextricabil cu apropiata/ depărtata putere moscovită, merită un popas de reflecție. Precum se învață la școală, deceniile de la revoluția din 1848 până la primul război mondial, intervalul de creare și consolidare a statului suveran român, au reprezentat exact perioada
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
că poezia nefiind în sine decît pur impuls formativ, principiu ritmic, nu are nici conținut și atunci universul e ținut să i se ofere drept simplu conținut, pură materie, animalitate". Alte denumiri ale sferei acestui "impuls formativ pur" sînt imensitatea, veșnicia, haosul. În opinia exegetului, Bacovia are în fața lor o reacție "profund originală": "El este, după cum se pare, singurul poet român care se teme de poezie, care descrie efectele devastatoare pe care aceasta le are asupra poetului (și, prin extensie de
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
său, creatorul nu mai dispune de comprehensiunea fenomenalităților: "Orb, ca Homer, pentru lumea fenomenală, trăind în absolutul interior care e moartea voinței, îndurerat de sublima sa abulie (Apus)". Antologia este cu Hyperionul eminescian care implora să fie dezlegat de "greul" veșniciei. Ultimul volum, Stanțe burgheze, apărut în 1946, reflectă, fie și într-un mod indirect, circumstanțele istorice care nu erau tocmai favorabile contemplației. Adesea, în aceste stihuri tîrzii, "ajung ecouri ale acelor împrejurări, comentate cu o abia ascunsă ironie, însă de la
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
ne vom putea angrena fără rezerve în edificarea de sine și în edificarea unei Românii pe cât posibil fără cusururi numeroase și de neiertat. În ce mă privește, mă declar cu toată ființa mea în favoarea unei astfel de Românii, eliberată pentru veșnicie de stafii și de monștri. Coconul minciunii cu care, cu voia sau fără de voia noastră ne învecinăm de ani și ani, trebuie spart fără ezitare, măcar astăzi, în al o miilea ceas de după rănirea de moarte a Monstrului.
Stafia securității by Nicolae Tone () [Corola-journal/Journalistic/16658_a_17983]
-
ghemuite-n ea însăși, constituie o atracție a poetului, de unde predilecția sa pentru iarnă. Sub condeiul d-sale, peisajele hivernale abundă. Zăpada și lumina printr-însa filtrată capătă un aspect funebral, dar cu aceeași sugestie a perpetuării vieții sublimate, a „veșniciei” dincolo de pragul mundan al vremii „căzute pe brînci în nămeți”: „îngropați în zăpadă - de afară nu se mai aude acum/ nici un sunet - în odăi lumina e albă și moartă./ și vremea, căzută pe brînci în nămeți, nu mai are putere
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
aude acum/ nici un sunet - în odăi lumina e albă și moartă./ și vremea, căzută pe brînci în nămeți, nu mai are putere/ să treacă, prin perdeaua mereu rostogolită pe loc, pînă/ la ferestrele noastre. - deci, în afară de timp./ însă înăuntrul unei veșnicii cum ne închipuim moartea” (dar dacă nici moartea nu mai există?). Lumina moartă-n odăi se transformă în zăpadă și acoperindu-ne cu „albul ei mortuar”, cu „nemișcarea ei moale”, cu „livida ei febră”, ne închide într-o piramidă sui
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
și se minunează de uimirea noastră cu aromă de bucurie. E puțin fericit, cu parcimonie, deoarece așa-i este firea, că truda lui n-a fost zadarnică. Nefericit, poate, prin viață, fericit prin operă. Acesta să fie până la urmă prețul veșniciei? Călin Alupi a atins-o cu penelul. Grigore ILISEI
Retrospectiva Călin Alupi. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2236]
-
chiar începând de acum, deoarece mâine s-ar putea să fie prea târziu. Ne îndeamnă să acționăm în acest sens și un strălucit exponent și apărător al spiritualității românești -Ștefan Cel Mare Și Sfântla cinci secole de la trecerea sa în veșnicie. Este un îndemn și pentru salvgardarea economiei noastre naționale ca temelie a perpetuării și afirmării statului național român unitar.
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
DECLARAȚIA REPREZENTANȚILOR UNOR FILIALE ALE FUNDAȚIEI "GINTA LATINĂ", iulie 2004 Comemorând împlinirea a 500 de ani de la trecerea în veșnicie a legendarului domnitor Ștefan cel Mare, s-au întrunit la Iași delegați ai unor filiale ale Fundației Culturale "Ginta Latină" din țară, Basarabia, Nordul Bucovinei, Herța, pentru a evoca viața și faptele voievodului simbol al românilor de pretutindeni. Opera slăvitului
Declarația reprezentanților unor filiale ale Fundației „Ginta latină”, iulie 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Fundația „Ginta latină” () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2262]
-
și cea religioasă sub greco-pravoslavnicii potrivnici Romei. La nord de Dunăre, românii opun rezistență Semilunii. După unii istorici, în 1439 se năștea viitorul domn al Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt. Acum, la 500 de ani de la trecerea lui în veșnicie, ne amintim de Atletul lui Hristos, cum la numit papa Sixt al IV-lea, care-i scria: "Faptele tale, săvârșite până acum cu înțelepciune și vitejie contra turcilor necredincioși, dușmanii noștri, au adus atâta celebritate numelui tău încât este pe
Serbările și congresul de la Putna, 1-3 iule 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Viorel Roman () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2339]
-
cum ar fi arătat și ce tezaur poetic ne-ar fi lăsat Ionatan Pirosca-batranul, dacă ar mai fi rămas printre noi ? A plecat la Domnul aproape tânăr și astfel despărțirea ne doare și mai mult. Dar îl vom regăsi în veșnicii și mai tanar și vom relua împreună « realitatea trăirii iubirii... Îți mulțumim Doamne, Care dai daruri oamenilor, Iti mulțumim pentru mesajul ce ne-ai trimis prin glasul lui Ionatan. Te rugăm să-i mângâi pe toți cei care îl plâng
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
cum ar fi arătat și ce tezaur poetic ne-ar fi lăsat Ionatan Pirosca-batranul, dacă ar mai fi rămas printre noi ? A plecat la Domnul aproape tânăr și astfel despărțirea ne doare și mai mult. Dar îl vom regăsi în veșnicii și mai tanar și vom relua împreună « realitatea trăirii iubirii... »Îți mulțumim Doamne, Care dai daruri oamenilor, Iti mulțumim pentru mesajul ce ne-ai trimis prin glasul lui Ionatan.Te rugăm să-i mângâi pe toți cei care îl plang
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
în viața mea! Întinde mâna, dragul meu... Iubitul meu...întinde mâna...vreau să te simt aproape Să ascultăm în taina nopții mulțimile de șoapte... Cu gândul să ne-alăturăm la marea simfonie Ce-ntreg pământul o înalță spre Cel din veșnicie! Ascultă cum se împletesc pe strune de vioară Atâtea doruri și speranțe...și imnuri ce-nfioară... Ascultă șoapta nerostită a vântului hoinar Ce poartă mii de rugăciuni învăluite-n har... Iubitul meu...întinde mâna...vreau inimile noastre Înlănțuite în iubire să
POEMELE IUBIRII-3 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349717_a_351046]
-
copii și ei și pofteau. Nu le-ar fi dat cotoroanța o coadă de cireașă. Plecau prichindeii la ore sau spre casă cu lacrimi în ochi, pândind cireșii din grădina proprie să se coacă și ei...dar dura, parcă, o veșnicie. Nici nu-s bune! ne amăgea și pe noi mama. N-ați văzut? Sunt numai sâmbure. N-au pulpă aproape deloc. Da, dar numai eu știu câte lacrimi am vărsat în perinuța-urs pentru sâmburii ăia. Într-un an, pe când copiii
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
nu a purtat numele sfanțului apostol. Este deci firească întrebarea pe care o pun mulți: chiar este papă urmașul direct al apostolului Petru și împuternicitul lui Hristos peste turmă Lui? Absolut previzibil și chiar așteptat de lume, evenimentul trecerii în veșnicii a suveranului pontif întâmplat pe 02 aprilie 2006 a avut o neașteptată notă de spectaculozitate. Părerea de rău a celor care l-au prețuit și iubit s-a împletit în mod ciudat și original cu nevoia lor de a se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
nu a purtat numele sfanțului apostol. Este deci firească întrebarea pe care o pun mulți: chiar este papă urmașul direct al apostolului Petru și împuternicitul lui Hristos peste turmă Lui? Absolut previzibil și chiar așteptat de lume, evenimentul trecerii în veșnicii a suveranului pontif întâmplat pe 02 aprilie 2006 a avut o neașteptată notă de spectaculozitate. Părerea de rău a celor care l-au prețuit și iubit s-a împletit în mod ciudat și original cu nevoia lor de a se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
aprilie 2011. „Și tu, Betleeme Efrata, măcar că ești prea mic între cetățile de căpetenie ale lui Iuda, totuși din tine Îmi va ieși Cel ce vă stăpâni peste Israel, si a cărui obârșie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veșniciei”. Mică 5:2 Nu stiam ca Ierusalimul nu are aeroport, aveam să aflăm și asta printre multe alte lucruri importante sau mărunte despre „țară sfântă” pe care le-am descoperit cu acest prilej. O țară mică pe care o străbați
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]