KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...265 266 267 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

fost aplicat ulterior și la alte limbi (vezi EuroWordNet - o bază de date multilingvă, realizată pentru limbi ca italiana, spaniola, germana, franceza, ceha, olandeza și estoniana). 66 Avem mai multe argumente pentru a prezenta structura lexico-semantică realizată în WordNet pentru verbul see: (1) existența mai multor studii în care se analizează structura semantică a acestui verb ne dă posibilitatea să facem comparații și să putem evalua care model se apropie cel mai mult de o descriere optimă; (2) dintre verbele de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
pentru limbi ca italiana, spaniola, germana, franceza, ceha, olandeza și estoniana). 66 Avem mai multe argumente pentru a prezenta structura lexico-semantică realizată în WordNet pentru verbul see: (1) existența mai multor studii în care se analizează structura semantică a acestui verb ne dă posibilitatea să facem comparații și să putem evalua care model se apropie cel mai mult de o descriere optimă; (2) dintre verbele de percepție, see este cel mai bogat semantic, cu numeroase sensuri din domeniul cognitiv, dar și

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
pentru verbul see: (1) existența mai multor studii în care se analizează structura semantică a acestui verb ne dă posibilitatea să facem comparații și să putem evalua care model se apropie cel mai mult de o descriere optimă; (2) dintre verbele de percepție, see este cel mai bogat semantic, cu numeroase sensuri din domeniul cognitiv, dar și din alte domenii ale percepției decât cel vizual; (3) în linii mari, considerăm că analiza din WordNet pentru acest verb este reprezentativă, ca mecanism

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
descriere optimă; (2) dintre verbele de percepție, see este cel mai bogat semantic, cu numeroase sensuri din domeniul cognitiv, dar și din alte domenii ale percepției decât cel vizual; (3) în linii mari, considerăm că analiza din WordNet pentru acest verb este reprezentativă, ca mecanism de descriere, pentru toate celelalte verbe din clasa semantică analizată. Prezentăm acest model de analiză pentru a arăta că nu există un număr "fix" de sensuri atașate acestei unități lexicale și că, parcurgând mai multe lucrări

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
mai bogat semantic, cu numeroase sensuri din domeniul cognitiv, dar și din alte domenii ale percepției decât cel vizual; (3) în linii mari, considerăm că analiza din WordNet pentru acest verb este reprezentativă, ca mecanism de descriere, pentru toate celelalte verbe din clasa semantică analizată. Prezentăm acest model de analiză pentru a arăta că nu există un număr "fix" de sensuri atașate acestei unități lexicale și că, parcurgând mai multe lucrări care dezvoltă această temă, separarea sensurilor diferă. Acest fenomen se

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
așa cum am sugerat anterior - prin limitele laxe ale categoriei percepției. 67 Autoarea introduce termenul clase semantactice, considerându-l relevant pentru ideea convergenței dintre semantică și sintaxă. 1 În DLR, tomul XIII, V-Veni, s.v. vedea. 69 Articolul de dicționar pentru verbul a vedea este foarte extins. Acesta cuprinde, pe de o parte, numeroase sensuri contextuale, provenite din reorganizări sintactice și, pe de altă parte, sensuri metaforice, strict legate de utilizări idiomatice sau colocaționale. Acestea nu vor fi enumerate toate, fiindcă, în

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
și, în al doilea rând, "listarea" tuturor sensurilor contextuale este redundantă, multe dintre acestea fiind, de fapt, subsumate unui sens mai general, dar individualizate pe baza unei anumite organizări a enunțului - adăugarea unor determinări circumstanțiale sau modale, impersonalizarea etc. 70 Verbul a vedea poate fi repartizat în mai multe câmpuri lexicale în funcție de sensul actualizat: în contextele în care exprimă percepția fizică, face parte din câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție (vizuală sau mai generală); ca verb care exprimă procese cognitive, face

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
anumite organizări a enunțului - adăugarea unor determinări circumstanțiale sau modale, impersonalizarea etc. 70 Verbul a vedea poate fi repartizat în mai multe câmpuri lexicale în funcție de sensul actualizat: în contextele în care exprimă percepția fizică, face parte din câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție (vizuală sau mai generală); ca verb care exprimă procese cognitive, face parte din câmpul lexico-semantic al verbelor de apreciere personală, de intelect etc. 71 Vezi observația din Bidu-Vrănceanu (1988: 40): Unele sensuri sunt înregistrate prin cifre deosebite, altele

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sau modale, impersonalizarea etc. 70 Verbul a vedea poate fi repartizat în mai multe câmpuri lexicale în funcție de sensul actualizat: în contextele în care exprimă percepția fizică, face parte din câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție (vizuală sau mai generală); ca verb care exprimă procese cognitive, face parte din câmpul lexico-semantic al verbelor de apreciere personală, de intelect etc. 71 Vezi observația din Bidu-Vrănceanu (1988: 40): Unele sensuri sunt înregistrate prin cifre deosebite, altele sunt delimitate în cadrul unui sens ca specializări sau

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în mai multe câmpuri lexicale în funcție de sensul actualizat: în contextele în care exprimă percepția fizică, face parte din câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție (vizuală sau mai generală); ca verb care exprimă procese cognitive, face parte din câmpul lexico-semantic al verbelor de apreciere personală, de intelect etc. 71 Vezi observația din Bidu-Vrănceanu (1988: 40): Unele sensuri sunt înregistrate prin cifre deosebite, altele sunt delimitate în cadrul unui sens ca specializări sau extinderi ale lui (delimitare marcată grafic diferit: Când apar asemenea deplasări

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cele trei tipuri de suprapuneri sunt denumite astfel: (i) intellectual and mental activity [activitate mentală și intelectuală]; (ii) reliability and assurance [încredere și siguranță]; (iii) witness [participare]. Între categoriile stabilite există interferențe, uneori nefiind foarte clar către care sens evoluează verbele de percepție. 75 Vezi aceeași observație și la Ibarretxe-Antuñano (1999: 64). 76 Vezi Viberg (1983: 127). Autorul menționează că, deși analiza realizată are în vedere cu mult mai multe limbi decât au fost analizate în orice studiu precedent, există anumite

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Oceania și America de Sud și de Nord sunt subreprezentate. 77 Ierarhia stabilită de Viberg prezintă un grad maxim de generalitate. Dispunerea ca atare în ierarhie nu înseamnă că, în orice limbă care distinge prin cuvinte separate cele cinci modalități de percepție, verbele corespunzătoare unui anumit tip de percepție vor parcurge spre dreapta toate treptele rămase; observația lui Viberg privește doar faptul că, în măsura în care există anumite procedee de lărgire a sensului aplicabile unor verbe de percepție, acestea pot avea loc doar dinspre stânga

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
distinge prin cuvinte separate cele cinci modalități de percepție, verbele corespunzătoare unui anumit tip de percepție vor parcurge spre dreapta toate treptele rămase; observația lui Viberg privește doar faptul că, în măsura în care există anumite procedee de lărgire a sensului aplicabile unor verbe de percepție, acestea pot avea loc doar dinspre stânga spre dreapta, cu sau fără acoperirea tuturor "pozițiilor" prezente în grafic. 78 Pentru aceeași observație, vezi și Labelle (1996: 84). 79 Această trăsătură este valabilă pentru toate verbele de percepție nointențională

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sensului aplicabile unor verbe de percepție, acestea pot avea loc doar dinspre stânga spre dreapta, cu sau fără acoperirea tuturor "pozițiilor" prezente în grafic. 78 Pentru aceeași observație, vezi și Labelle (1996: 84). 79 Această trăsătură este valabilă pentru toate verbele de percepție nointențională a vedea, a auzi, a simți. Folosind o terminologie puțin diferită, Givón (2001: 155) remarcă, pentru engleză, că verbele menționate au proprietatea de a exprima tipuri diferite de percepție - percepția senzorială directă (engl. direct sensory perception), în

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în grafic. 78 Pentru aceeași observație, vezi și Labelle (1996: 84). 79 Această trăsătură este valabilă pentru toate verbele de percepție nointențională a vedea, a auzi, a simți. Folosind o terminologie puțin diferită, Givón (2001: 155) remarcă, pentru engleză, că verbele menționate au proprietatea de a exprima tipuri diferite de percepție - percepția senzorială directă (engl. direct sensory perception), în contextele (143 a, c, e), dar, frecvent, și inferențe cognitive sau percepții indirecte (engl. indirect perception), în contextele (143 b, d, f

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
s.v. concret, abstract. 83 În strânsă legătură cu aceste distincții, Labelle (1996: 85) a semnalat pentru franceză că tiparul [voir + que P] diferă semantic de tiparul [voir + infinitiv]. În primul tipar se exprimă doar percepții indirecte, spre deosebire de contextele în care verbul de percepție este urmat de un infinitiv, în care se exprimă percepții directe: "Si une phrase de type X a vu [ϕ NP VPinf] implique généralment la perception direct de ϕ, le type X a vu [ϕ que P] nʼimplique

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
à son air) Marie se disputer avec son fils. Aceeași situație este semnalată și pentru italiană de Rizzi (2003: 208). Într-un context cu infinitivul se exprimă percepția directă, la fel ca în construcțiile pseudo-relative: Vedo Gianni lavare la machina (verb de percepție + infinitiv), Vedo Gianni che lava la machina (verb de percepție + pseudo-relativă). Willems (1983: 148-149) formulează o observație mai puțin tranșantă în privința acestei relații semantice, precizând că structurile completive introduse prin que sunt neutre cu privire la opoziția direct-indirect (Je vois

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
situație este semnalată și pentru italiană de Rizzi (2003: 208). Într-un context cu infinitivul se exprimă percepția directă, la fel ca în construcțiile pseudo-relative: Vedo Gianni lavare la machina (verb de percepție + infinitiv), Vedo Gianni che lava la machina (verb de percepție + pseudo-relativă). Willems (1983: 148-149) formulează o observație mai puțin tranșantă în privința acestei relații semantice, precizând că structurile completive introduse prin que sunt neutre cu privire la opoziția direct-indirect (Je vois que les dames se lèvent de table ' Văd [că doamnele

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Văd [că s-a întors târziu ieri-seară]' - constatare indirectă -, în opoziție cu structurile infinitivale, care exprimă neechivoc doar percepții directe. 84 Vezi schema din Enghels (2007: 19). 85 Relevantă în acest sens este tipologia stabilită de Dixon (1995: 176), unde verbele de percepție sunt denumite "verbe B-primare"85, exprimând stări sau acțiuni care se pot raporta la entități sau alte evenimente/acțiuni. În aceeași clasă de itemi B-primari Dixon include verbele dicendi, verbele de opinie și verbe ca like ' a plăcea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
târziu ieri-seară]' - constatare indirectă -, în opoziție cu structurile infinitivale, care exprimă neechivoc doar percepții directe. 84 Vezi schema din Enghels (2007: 19). 85 Relevantă în acest sens este tipologia stabilită de Dixon (1995: 176), unde verbele de percepție sunt denumite "verbe B-primare"85, exprimând stări sau acțiuni care se pot raporta la entități sau alte evenimente/acțiuni. În aceeași clasă de itemi B-primari Dixon include verbele dicendi, verbele de opinie și verbe ca like ' a plăcea', hate 'a urî'. Aceste verbe

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
acest sens este tipologia stabilită de Dixon (1995: 176), unde verbele de percepție sunt denumite "verbe B-primare"85, exprimând stări sau acțiuni care se pot raporta la entități sau alte evenimente/acțiuni. În aceeași clasă de itemi B-primari Dixon include verbele dicendi, verbele de opinie și verbe ca like ' a plăcea', hate 'a urî'. Aceste verbe permit ca obiectul direct să aibă atât realizări nominale, cât și realizări propoziționale. Unitățile din această clasă se opun celor denumite "verbe A-primare" care

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
este tipologia stabilită de Dixon (1995: 176), unde verbele de percepție sunt denumite "verbe B-primare"85, exprimând stări sau acțiuni care se pot raporta la entități sau alte evenimente/acțiuni. În aceeași clasă de itemi B-primari Dixon include verbele dicendi, verbele de opinie și verbe ca like ' a plăcea', hate 'a urî'. Aceste verbe permit ca obiectul direct să aibă atât realizări nominale, cât și realizări propoziționale. Unitățile din această clasă se opun celor denumite "verbe A-primare" care descriu acțiuni

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Dixon (1995: 176), unde verbele de percepție sunt denumite "verbe B-primare"85, exprimând stări sau acțiuni care se pot raporta la entități sau alte evenimente/acțiuni. În aceeași clasă de itemi B-primari Dixon include verbele dicendi, verbele de opinie și verbe ca like ' a plăcea', hate 'a urî'. Aceste verbe permit ca obiectul direct să aibă atât realizări nominale, cât și realizări propoziționale. Unitățile din această clasă se opun celor denumite "verbe A-primare" care descriu acțiuni sau stări care se

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbe B-primare"85, exprimând stări sau acțiuni care se pot raporta la entități sau alte evenimente/acțiuni. În aceeași clasă de itemi B-primari Dixon include verbele dicendi, verbele de opinie și verbe ca like ' a plăcea', hate 'a urî'. Aceste verbe permit ca obiectul direct să aibă atât realizări nominale, cât și realizări propoziționale. Unitățile din această clasă se opun celor denumite "verbe A-primare" care descriu acțiuni sau stări care se raportează doar la entități. În consecință, unica realizare a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
B-primari Dixon include verbele dicendi, verbele de opinie și verbe ca like ' a plăcea', hate 'a urî'. Aceste verbe permit ca obiectul direct să aibă atât realizări nominale, cât și realizări propoziționale. Unitățile din această clasă se opun celor denumite "verbe A-primare" care descriu acțiuni sau stări care se raportează doar la entități. În consecință, unica realizare a argumentului obiect direct al acestor verbe va fi GN. Dixon include aici verbe de mișcare ca stand 'a sta', put 'a pune

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]