6,731 matches
-
regimul juridic al contravențiilor, excepție invocată de Ion Iordache în Dosarul nr. 8.676/197/2008 al Judecătoriei Brașov. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 9 iulie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Marieta Safta --------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214078_a_215407]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 7 ianuarie 2008 Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193966_a_195295]
-
și procurorilor, excepție ridicată de Iacob Deac în Dosarul nr. 2.728/85/2007 al Tribunalului Sibiu Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 4 decembrie 2007. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193966_a_195295]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 850 din 11 decembrie 2007 Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantin - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent șef Pe rol se află soluționarea excepției de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193390_a_194719]
-
excepție ridicată de Isac Constantin în Dosarul nr. 409/3/2007 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 27 noiembrie 2007. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent șef, Doina Suliman -----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193390_a_194719]
-
trimite la fenomene sau subiecte care trebuie teoretizate; așadar, termenul semnalizează că ceva este neclar sau insuficient teoretizat. În sens negativ, termenul este adesea un semnificant vid, indicînd că demersul teoretic mai concret este necesar, dar evitat. O asemenea utilizare vidă a discursului este un semn de teoretizare superficială, ce evită gîndirea și analiza profundă, ce înlocuiește analiza teoretică cu o formă fără fond. Este însă, pe de altă parte, un semn cert că există ceva nou, care trebuie înțeles și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Lanterna magică (în colaborare cu Traian Lalescu), București, 1941; Muzica sferelor, București, 1943; Cântecul mulțimii, pref. Ion Pas, București, 1944; Caiet de vacanță, Râmnicu Vâlcea, 1945; Analiza cuvântului dor, Valle Hermoso, 1951; Servindo á Poesia, Rio de Janeiro, 1953; Poesia, vida e morte de Azarías H. Pallais, Rio de Janeiro, 1956; Dois Guatemaltecos, Rio de Janeiro, 1957; Don Sal, Rio de Janeiro, 1960; Bucareste-Estaçăo Norte, Rio de Janeiro, 1961; Cortina de ferro sobre Cuba, pref. Salvador de Madariaga, Rio de Janeiro
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
Kogălniceanu fusese făcută și ea se datora în mare măsură tocmai studiilor pe care tatăl său avusese grijă să i le asigure. La zece ani Mihail Kogălniceanu a avut șansa de a-l avea ca îndrumător pe călugărul maramureșean Gherman Vida, ce aparținea Școlii Ardelene, apropiat al lui Gheorghe Șincai, care avusese cu el un manuscris al Hronicii lui Șincai. Mihail Kogălniceanu vorbește mai târziu cu o deosebită prețuire despre nemuritorul Șincai ceea ce demonstrează clar influența bătrânului Vida asupra formării sale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
călugărul maramureșean Gherman Vida, ce aparținea Școlii Ardelene, apropiat al lui Gheorghe Șincai, care avusese cu el un manuscris al Hronicii lui Șincai. Mihail Kogălniceanu vorbește mai târziu cu o deosebită prețuire despre nemuritorul Șincai ceea ce demonstrează clar influența bătrânului Vida asupra formării sale intelectuale. Tot în cadrul primei etape a studiilor, el a dobândit cunoștințe cu caracter general, în pensionul lui Victor Cuenim. Mai târziu a urmat institutul de la Miroslava. Încă din 1833 el începe strângerea cronicilor. Studiile făcute în străinătate
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
vom mișca sufletele slăvindu-l.../ Și chiar și tu îți vei urni sufletul / slăvindu-l ca pe străini" (Elegia a doua "Getica", Nichita Stănescu). 141Luiza Bratu, op. cit., p. 123. 142 Ibidem, p. 123. 143"unicul demers este acela de a vida o scenă pentru ca în spațiul creat mesajul să poată suna nestingherit". Ion Pop, Poezia unei generații, p. 250. 144Luiza Bratu, op. cit., p. 132. 145 Dicționarul general al literaturii române, p. 296. 146Dumitru Micu, art. cit., p. 54. Autorul, vorbind despre
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pe care ne-o pune fiecăruia în față, cu somația de a ne privi și judeca. Este, apoi, o pledoarie în favoarea demnității umane, a verticalității morale, individuale și colective; și un avertisment privind pericolul permanent al agresiunii absurdului în viața vidată de normalitate. Ștefan Oprea ("Cronica", anul XXVI, nr. 29, 1-15 noiembrie 1991) Constantin Popa despre... Constantin Popa Și despre "Regulamentul de bloc" s-au spus "unele" și "altele"; parte din punctele de vedere respective apropiindu-se, cu multă prudență, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Subom (deși, dacă ar fi să alegem, personajle sale sînt mai degrabă subdecît supraoameni), ci cu un fel de reprezentare umană la limita reprezentabilului, ale cărei calități sînt mai degrabă didactice: iată un om absurd - suspendat În marginea universului newtonian, vidat de „suflet”, incapabil de „idee”, posesor al unei „perfecțiuni” transformate În povară - eternitatea (știm asta de la povestea lui Cain). Lipsit de origine, omul beckettian se preface că pornește În căutarea ei, din inerție mai mult, mișcările sale fiind aproape exclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o clasificare, permițîndu-se a se depista rapid și cu cel mai mic procent de erori astfel de simptome, la un atît de mare tip de tulburări. Nosologul a avut întotdeauna o slăbiciune pentru clasificare, ceea ce implică ierarhizarea. E adevărat că "vidă" chiar, această ierarhie este utilă pentru a ști în ce etapă a tulburării se află pacientul. "Ușor, mediu, sever, în refacere parțială sau refacere completă" pot părea precizări fără importanță, dar au utilitatea lor în comportarea medicului. Putem, de asemenea
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
morală, o deprimare sufletească apăsătoare ce imobilizează persoana. Tot aici sunt incluse grija, ca formă de neliniște, de frământare sufletească și morală, precum și plictiseala, care este o formă activă de tristețe, o existență inertă, goală, lipsită de sens, o conștiință vidă care caută ceva, fără să știe Însă precis ce vrea. dă Deprecierea, reprezentând forma care se opune, În planul sentimentelor morale, orgoliului, așa cum decepția se opune, În același sens, mândriei. Deprecierea este generată de neîncrederea În sine, de sentimentul propriei
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și pe parcursul lecturii versurilor, încât pare că le va opri undeva de-a lungul tubului digestiv. Din succesiunea neutrală și lentă a enunțurilor (de regulă absolut albe, metaforic vorbind), se încheagă în orice caz tablouri tulburătoare dintr-o existență aproape vidă, aproape nulă, cum spuneam, ca propensiune spre vreunul dintre misteriile ontologice sau spre transcendentul salvator; mai mult chiar, pusă între paranteze. Actantul consumă și se lasă consumat de o serie de gesturi lente, meticuloase în felul lor, dar fără niciun
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
-se, astfel, simbolic într-o lume care își conservă halucinant și își re-substanțializează mereu propriii demoni, ascetul nu poate evada decât într-un sine de esență dostoievskiană. Desfășoară, prin urmare, confesiuni cu un evident subtext metafizic, ca în Feofan. Mulțimea vidă, Feofan. Înălțare sau Feofan. Clopotnița. Sunt, acestea, mici tratate despre esență și iluminare, despre iluzoriu și plăcere, despre a fi și a poseda, în care demonia cărnii este raportată direct la multiplicitate, solitudinea și asceza la setea de nemurire, iar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
inclusiv al unui sine aproape pierdut, risipit în cioburile unor oglinzi sparte sau ascuns în spatele unor ochelari fumurii -metafore ale deghizării, ale iluzoriului și deformării) bate un frison al zădărniciei, al alunecării cu o lentoare agonică spre neant, spre Mulțimea vidă. Spectaculos este însă modul în care (și prin poezie) se poate încerca, până la final, separarea identității de alteritate paradigmă a universului însuși, în care există doar "trupuri și fețe ce seamănă ca două picături de apă cu ale noastre și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
-se în picioare/ și sprijinindu-se de cârje"), fie pe reculul căutat nu atât ca răspuns în fața agresiunii universului însemnat, ca de obicei, în culoarea apocalipsei, cât ca reacție autoimună. De altfel, în special în ultimul ciclu al cărții, Mulțimea vidă, se înmulțesc vocabulele care detaliază simptomatologia actantului din cea mai recentă carte a lui Nichita Danilov: oboseala din ce în ce mai mare, începutul de inerție, convertirea în automat, melancolia înseriată ("Simt coborând în mine o oboseală plăcută/ picioarele mi se fac ca de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
local sau a unui decor etc.; d) motivații psihologice ca: distracția, pedanteria, curiozitatea, interesul, plăcerea estetică, volubilitatea, lipsa de ocupație, privirea mașinală, fascinația etc. Toate aceste teme reprezintă deci doar semne demarcative, mărci introductive ale descrierilor și constituie o tematică vidă determinată, în esență, de seria de postulate aparținînd autorului (veridicitate etc.) a căror funcție este înainte de toate să se evite un anumit "hiat" între descriere și narațiune, de a da conținut povestirii conferind verosimilitate rupturilor în text. Spre deosebire de Balzac, care
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
aici nevoia de revalorizare și resemantizare a mitului, emblematică pentru epistema contemporană în egală măsură analitică, critică, iconoclastă: Pas de sémiologie qui ne s'assume comme sémioclastie (spunea Roland Barthes à propos de această știință critică și critică a științei). Vidat de valoarea sa religioasă și metafizică, Mythosul se va opune progresiv Logosului pentru a nu mai semnifica decît "ceea ce nu poate exista cu adevărat". O dată cu laicizarea discursului mitic (nemaiînțeles ca adevăr, ci doar ca exemplu), logosul devine logica opusă poeticului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nu suntem noi, oamenii vii. Noi putem fi raționali și emoționali nu ca expresie a maniheismului naturii moarte, ci ca măsură a nelimitării propensiunilor noastre pornind de la etică în orice direcție. Aici Economia ne pierde în lumea ei rece și vidă de aserțiuni raționalizante. Inadecvările conceptualizării în Economie sau despre Economie (în timpul premodern, când activitatea prevala asupra gândirii raționale pe motivul subzistenței și supraviețuirii) au marcat și substanțieri ideatice și idealități substanțiale în care dualitatea a primat nu diferit de formulele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în fiecare dimineață”. B. recurge, deseori, la un astfel de inventar al materiilor, obiectelor și gesturilor banale, derizorii, ca într-o pagină de ziar, rezultatul fiind, cum s-a observat, o poezie „de pură notație”, „biografică, dar una care pare vidată de subiectivitate” (Gheorghe Crăciun). Instantaneele din realitate, simple, în registru „realist”, sunt contrapunctate, din loc în loc, prin versuri reflexive, vorbind cu autoironie despre „existența în alb și negru”. B. s-a afirmat, în paralel, printr-o suită de studii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
Ceea ce Hilbert făcuse pentru geometrie, alții au vrut să facă pentru aritmetică și pentru analiză. Chiar dacă ar fi reușit în totalitate, ar fi oare kantienii condamnați definitiv la tăcere? Poate că nu, deoarece, dacă reducem gândirea matematică la o formă vidă, e sigur că o mutilăm. Să admitem chiar că am fi stabilit că toate teoremele pot fi deduse prin procedee pur analitice, prin simple combinații logice ale unui număr finit de axiome și că aceste axiome nu sunt decât convenții
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
vidat. Vidul, prin definiție, nu are nimic în el - nici particule, nici lumină, nimic. De aceea, vidul ar trebui să nu posede nici un pic de energie. Însă, conform principiului lui Heisenberg, nu putem ști câtă energie există într-un volum vidat în orice moment de timp dat. Energia dintr-un volum minuscul de atmosferă vidată trebuie să fluctueze constant. Cum ar putea vidul, care nu are nimic în el, să posede energie? Răspunsul ne este dat de altă ecuație: faimoasa formulă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
unei etape "de erori trasă din premisele unei experienței bazate numai pe senzație, epoca de mult trecută"1, de care ține neapărat să se distanțeze: Și tristul decorum, si multul eben (pasărea dar, sigur și bustul) făceau atunci deficiențe silabele-prăpăstii, vida enunciație "never more"2 (italice în original). Soluția poescă oferă doar "sentimentul" unei realități transcendente - idee la care Barbu adera -, dar, care rămâne, atât pentru poetul american, ca și pentru protagonistul din "Corbul", în ultimă, instanța, inaccesibila: Iar sufletul meu
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]