68,361 matches
-
(în ebraică - גדי איזנקוט, născut la 19 mai1960 la Tverya) este un general israelian, cu gradul de general locotenent, Șeful Statului Major al armatei israeliene, începând din 15 februarie 2015 El l-a înlocuit pe generalul Beni Gantz, al cărui adjunct a fost începând din ianuarie 2013. În tinerețe a urcat în ierarhia brigăzii Golani, ajungând în anii 1997-1998 comandantul acesteia. Gadi Eizenkot s-
Gadi Eizenkot () [Corola-website/Science/333346_a_334675]
-
unde și-a pierdut doi din cei mai buni prieteni, si la cucerirea orașelor An-Nabatiye și Djezzin și a aeroportului internațional Beirut. După un an s-a întors la vatră, ca după trei luni să revină în serviciul permanent al armatei. La propunerea comandantului școlii de ofițeri ai bazei de antrenament 1, generalul Ilan Biran, Eizenkot a devenit comandant al companiei de cădeți ai cursului. În anii 1984-1985 a comandat compania de luptă antitanc a brigăzii Golani, conducandu-și luptătorii în
Gadi Eizenkot () [Corola-website/Science/333346_a_334675]
-
misiunea cu o lună înainte de termen, în urma unei dispute cu comandantul brigăzii, generalul Tzvi Poleg, pentru a nu preda comandă unității în timpul permisiei. În continuare a fost trimis la perfecționare la Colegiul militar pentru ofițeri superiori ai forțelor integrate ale armatei,iar în anii 1986-1987 a servit ca ofițer de informații al brigăzii, iar după terminarea cursului de comandanți de regiment, a fost numit comandant al regimentuui 13 „Ghideon”, apoi fiind promovat în funcția de comandant adjunct al brigăzii Golani. În
Gadi Eizenkot () [Corola-website/Science/333346_a_334675]
-
în lupte din sudul Libanului, în care au ucis circa 40 de luptători ai Hezbollah. În cursul anilor el a obținut licența în istorie la Universitatea Țel Aviv, iar mai târziu a terminat titlul de master la Colegiul militar al Armatei Statelor Unite de la Carlisle, Pennsylvania. În 1999 Eizenkot a fost înaintat la gradul de general de brigadă și a fost ales ca secretar militar al primului ministru și ministrului apărării Ehud Barak, păstrând această funcție și în timpul guvernului Ariel Sharon. În timpul
Gadi Eizenkot () [Corola-website/Science/333346_a_334675]
-
păstrând această funcție și în timpul guvernului Ariel Sharon. În timpul guvernului Barak a luat parte la negocierile cu Siria. Ulterior a comandat Divizia 355 și Divizia Iudeea și Samaria. În iunie 2005 a fost promovat șef al serviciului de operații al armatei. După ce generalul major Udi Adam a demisionat în octombrie 2006, în urma criticilor la adresa modului în care și-a exercitat funcția în timpul Războiului din Liban din 2006, Eizenkot l-a înlocuit la comanda Frontului de Nord. La 11 iulie 2011 el
Gadi Eizenkot () [Corola-website/Science/333346_a_334675]
-
Nicolae Lugojanu cavaler de Caransebeș (în germană: Nikolaus Logoschan von Karánsebes, n. 16 decembrie 1854, Caransebeș - d. 27 martie 1927, Sibiu) a fost un militar și inventator român. A fost inițial general în Armata Comună a Austro-Ungariei, în care a avansat până la gradul de general de brigadă, ulterior a trecut în Armata Română, în care a fost înălțat la rangul de general de divizie. Nicolae a fost fiul grănicerului și învățătorului Dimitrie Lugojanu și
Nicolae Lugojanu de Caransebeș () [Corola-website/Science/333349_a_334678]
-
n. 16 decembrie 1854, Caransebeș - d. 27 martie 1927, Sibiu) a fost un militar și inventator român. A fost inițial general în Armata Comună a Austro-Ungariei, în care a avansat până la gradul de general de brigadă, ulterior a trecut în Armata Română, în care a fost înălțat la rangul de general de divizie. Nicolae a fost fiul grănicerului și învățătorului Dimitrie Lugojanu și soției sale Iconia. Studiile și le-a urmat la școală normală matematică din Caransebeș și la cea militată
Nicolae Lugojanu de Caransebeș () [Corola-website/Science/333349_a_334678]
-
căpitan de clasa I în regimentul k.u.k. de artilerie „Erzherzog Albrecht” nr. 5 pe 1 mai 1894, a avansat în 1902 la gradul de maior al regimentului nr. 36 la Sibiu. A fost colonel major în corpul de armată nr. VII și comandant al regimentului de artilerie nr. 19 la Oradea începând cu anul 1907. În același post a fost numit colonel la 18 august 1914. Deja la începutul războiului a avut prilejul să se distinge, fiind decorat cu
Nicolae Lugojanu de Caransebeș () [Corola-website/Science/333349_a_334678]
-
merit militar "Signum Laudis" la banda roșie. Lugojanul a avansat general de brigadă (Generalmajor) cu rang de la 1 noiembrie 1917 și nobilat la 14 februarie 1918 (diploma de la 1 aprilie a anului) cu predicatul „Cavaler de Caransebeș”. Încadrându-se în armata română în ianuarie 1919, a fost înălțat la gradul de general de divizie. Înrudit fiind cu preotul Gheorghe Buru, ceremonialul catedralei caransebeșene, el își petrecea concediul, an de an, în Caransebeș. Aci își întâlnea prietenii din copilărie și camarazii de
Nicolae Lugojanu de Caransebeș () [Corola-website/Science/333349_a_334678]
-
s-au prăbușit. În Carpați au avut loc mai multe alunecări de pamânt. Unda seismică a afectat și Cetatea Neamț, unde zidurile groase s-au prăbușit. Nu doar teritoriile românești au fost afectate. La Niș, un oraș sârb în care armata otomană era cantonață, cetățile de pe Dunăre s-au prăbușit parțial, iar în Nicopole patru moschei s-au prăbușit.
Cutremurul din 1738 (România) () [Corola-website/Science/333376_a_334705]
-
de multe ori și la 11 iunie 1444 și-a numit nepoata că stareța, succedându-i sorei Paola. Eufemiei i-au fost atribuite evenimente supranaturale sau chiar minuni și mai târziu a fost beatificata. Când Veneția a fost ocupată de armatele lui Napoleon, mănăstirea a fost închisă și a devenit o "casă de corecție" care a adăpostit mai multe sute de persoane. A fost transformată apoi într-un depozit de tutun, iar din anii '60 ai secolului al XX-lea a
Biserica Sfânta Cruce (Giudecca) () [Corola-website/Science/333372_a_334701]
-
ianuarie 1942. În toamna anului 1944 este admis la Facultatea de Construcții pe care o termină, în pofida lipsurilor materiale de după război, în anul 1949. Este încadrat în Comandamentul Aviației Militare în funcția de Șef proiect de Studii și Proiectări al Armatei, începând cu anul 1949. În anul 1953 este avansat la gradul de maior, iar peste 3 ani, ca urmare a rezultatelor obținute în proiectarea și executarera unor obiective militare aviatice, este avansat la gradul de Locotenent Colonel inginer. După desființarea
Gheorghe Știrbu () [Corola-website/Science/333375_a_334704]
-
în prezent este expusă în Muzeul Luvru. În prezent, este posibilă admirarea unei copii în refectoriu care atârnă în locul pentru care a fost creat inițial tabloul. Mănăstirea a fost atât de importantă încât, în 1799, în timp ce Romă era ocupată de către Armata Revoluționară Franceză, Conclavul papal care l-a ales pe Papă Pius al VII-lea a fost convocat acolo. Cardinalii s-au întâlnit în "chorum nocturnis" (sau corul nocturn), unde este încă expusă celebra pictură pe pânză "Sfanțul Gheorghe ucigând balaurul
Mănăstirea San Giorgio Maggiore () [Corola-website/Science/333383_a_334712]
-
curs fatidic ca și al Varșoviei celui de-Al Doilea Război Mondial. Începând cu anul 1945, în locul fostului oraș nu se mai găseau decât ruinele fumegânde ale trecerii unui război devastator, semn al răzbunării germanilor împotriva eroismului localnicilor și a armatei poloneze care au apărat Varșovia, la sfârșitul anului 1944, casă cu casă, de cotropirea Germaniei naziste. Ca răspuns, naziștii au ras din temelii orașul. Reconstrucția capitalei Poloniei a beneficiat de imaginile desprinse din picturile, foarte detaliate, ale lui Canaletto. Constructorii
Orașul vechi din Varșovia () [Corola-website/Science/333406_a_334735]
-
de Regie. A studiat la Școala Superioară de Teatru “Boris Șciukin”, Moscova, RSFS Rusă, URSS, la facultatea de actorie, apoi a făcut studii la Institutul de Teatru “Șota Rustaveli” din Tbilisi, RSS Georgiană, specializarea - regie. A fost regizor-rezident la Teatrul Armatei din Moscova, Rusia, conducător și regizor-șef al Teatrului - Ion Ungureanu. În anul 1990 a fondat Teatrul „Eugène Ionesco” din Chișinău. Iar patru ani mai târziu a organizat la Chișinău primul Festival Internațional de Teatru din Republica Moldova - Bienala Teatrului „Eugène
Petru Vutcărău () [Corola-website/Science/333416_a_334745]
-
a traversat o lungă perioadă de declin, atât economic, cât și spiritual, care s-a încheiat cu desființarea mănăstirii în 1775. Biserică a menținut o scurtă perioadă rolul de parohie, dar a fost închisă în 1808 în timpul ocupării orașului de către armatele franceze ale lui Napoleon, jurisdicția ei canonica fiind transferată bisericii Santa Maria del Rosario (denumită "popular" Gesuati). În timp ce clădirile mănăstirii au fost folosite ca locuințe, biserica a fost ocupată de un atelier de monetărie pentru rafinarea aurului. După restaurarea din
Biserica Sfântul Grigore din Veneția () [Corola-website/Science/333426_a_334755]
-
data de 17 septembrie 2010 prin Hollywood Records. Formația au lucrat din nou cu compozitorii și producătorii cu care au lucrat în trecut la albumul lor de debut "Kiss & Tell" ca duo-ul de la Rock Mafia, Tim James și Antonina Armato, și de asemenea Fefe Dobson, Toby Gad, SuperSpy. Noi contribuitori au fost Kevin Rudolf, Katy Perry, Jonas Jeberg, RedOne și alții. Albumul este compus din piese dance-pop. Selena gomez a spus că majoritatea cântecelor de pe acest album sunt dedicate faniilor
A Year Without Rain () [Corola-website/Science/333414_a_334743]
-
de jurnalism practic în Florida, SUA (1994) și cursuri de administrație publică în Olanda (2001). În tinerețe a jucat fotbal la nivel profesionist la Politehnica Chișinău si FC Rapid Cărpineni, după care și-a încheiat cariera sportivă și a urmat armata sovietică. În 1976-1989 a fost colaborator extern la ziarul “Tineretul Moldovei”. Între 1989-1991 a fost redactor-șef adjunct al ziarului capitalei “Curierul de seară”. În 1991-1993 a fost redactor-șef adjunct al ziarului parlamentului Republicii Moldova “Sfatul Țării”. Între 1991-1993 a
Valeriu Reniță () [Corola-website/Science/333407_a_334736]
-
(n. 1849, Istanbul - d. 1922, Istanbul) a fost un general otoman de la începutul secolului al XX-lea, fiu al lui Ibrahim Sărim Pasă. A fost comandant al Corpului VI Armata al Imperiului Otoman (în turcă: "6 ncı Kolordu" "sau" "Altıncı Kolordu"), mare unitate a Armatei Otomane, constituită la începutul secolului al XX-lea, pe timpul procesului de reformare a armatei Imperiului Otoman. În timpul Primului Război Mondial a comandat Corpul VI Armata în cursul
Mustafa Hilmi Pașa () [Corola-website/Science/333417_a_334746]
-
1922, Istanbul) a fost un general otoman de la începutul secolului al XX-lea, fiu al lui Ibrahim Sărim Pasă. A fost comandant al Corpului VI Armata al Imperiului Otoman (în turcă: "6 ncı Kolordu" "sau" "Altıncı Kolordu"), mare unitate a Armatei Otomane, constituită la începutul secolului al XX-lea, pe timpul procesului de reformare a armatei Imperiului Otoman. În timpul Primului Război Mondial a comandat Corpul VI Armata în cursul acțiunilor militare din România, în perioada octombrie 1916 - februarie 1918, fiind comandantul otoman cu cel
Mustafa Hilmi Pașa () [Corola-website/Science/333417_a_334746]
-
al lui Ibrahim Sărim Pasă. A fost comandant al Corpului VI Armata al Imperiului Otoman (în turcă: "6 ncı Kolordu" "sau" "Altıncı Kolordu"), mare unitate a Armatei Otomane, constituită la începutul secolului al XX-lea, pe timpul procesului de reformare a armatei Imperiului Otoman. În timpul Primului Război Mondial a comandat Corpul VI Armata în cursul acțiunilor militare din România, în perioada octombrie 1916 - februarie 1918, fiind comandantul otoman cu cel mai mare rang. Pe timpul Războiului de Independență al Turciei a luptat împotriva forțelor franceze
Mustafa Hilmi Pașa () [Corola-website/Science/333417_a_334746]
-
Corpului VI Armata al Imperiului Otoman (în turcă: "6 ncı Kolordu" "sau" "Altıncı Kolordu"), mare unitate a Armatei Otomane, constituită la începutul secolului al XX-lea, pe timpul procesului de reformare a armatei Imperiului Otoman. În timpul Primului Război Mondial a comandat Corpul VI Armata în cursul acțiunilor militare din România, în perioada octombrie 1916 - februarie 1918, fiind comandantul otoman cu cel mai mare rang. Pe timpul Războiului de Independență al Turciei a luptat împotriva forțelor franceze la Alep. A murit în 1922 la Istanbul.
Mustafa Hilmi Pașa () [Corola-website/Science/333417_a_334746]
-
În o armată de anglo-saxoni de Wessex, din regatul lui Alfred cel Mare, a învins marea armată a vikingilor danezi condusă de Guthrum la 6-12 mai 878. Sursele primare localizează bătălia la "Ethandun" sau "Ethandune" și, până la un consens academic, locul bătăliei este
Bătălia de la Edington () [Corola-website/Science/334524_a_335853]
-
În o armată de anglo-saxoni de Wessex, din regatul lui Alfred cel Mare, a învins marea armată a vikingilor danezi condusă de Guthrum la 6-12 mai 878. Sursele primare localizează bătălia la "Ethandun" sau "Ethandune" și, până la un consens academic, locul bătăliei este identificat cu Edington, în Wiltshire. Bătălia a fost cunoscută și sub numele de Bătălia
Bătălia de la Edington () [Corola-website/Science/334524_a_335853]
-
cu o forță combinată de vikingi și de Cornwhistii la Hingston Down, în Cornwall. Raidurile au continuat și cu fiecare an au devenit tot mai multe și mai intense. În 865/866 a escaladat în continuare sosirea vikingilor,a căror armate cuprindeau intre 500-1000 de oameni, care se aflau sub conducerea fraților Ivar fara Oase, Ubbe și Halfdan Ragnarsson. Ceea ce a făcut această armată diferita de cele de dinainte a fost intenția. Sosirea sa a început "o nouă etapă, cea a
Bătălia de la Edington () [Corola-website/Science/334524_a_335853]