67,638 matches
-
Press Limited, Londra, 2000, p. 21. 187 Debora L. Silverman, Art nouveau in fin-de-sičcle France: politics, psychology, and style, Berkeley, University of California Press, 1989. 188 A se vedea capitolul "Bizantinism și decadență", în Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Curtea Veche, București, 2011. 189 Adriana Șotropa, Visuri și himere, p. 111. 190 Tudor Octavian, Un artist al Casei Regale - Ottilia Michail-Oteteleșanu, Monitorul Oficial R.A. București, 2008, pp. 35-36. 191 Adevărul literar și artistic, seria III
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ou les suites de la piété filiale, Le miracle de roses Lohengrin, Fils de Parsifal, Salomé, Pan et le Syrinx, Persée et Andromede, Les deux pigeons, Paris, Mercure de France. 535 Am analizat această povestire în volumul Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Curtea Veche, București, 2011. 536 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa, Anul VI, nr. 1377, Duminecă 4 iunie 1922, p. 7. 537 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa Anul VI nr. 1377, duminică, 4
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În comportamente adictive, dependente și conduite deviante, mai ales Într o societate ce prin fenomenele și procesele caracteristice ne accelerează existența. Încercăm prin această lucrare să răspundem, dintr-o perspectivă psihosocială, nevoii de definire și Înțelegere a individului uman În contextul mediului turbulent macro și micro economic raportat la cerințele europene și mondiale. De asemenea, studiile și datele prezentate se situează la confluența mai multor domenii științifice și aplicative cum ar fi: psihologia, sociologia, economia, managementul, tehnica. Comportamentul consumatorului este creionat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
psihosociale ce influențează și impulsionează comportamentul de consumator Într-o societate a hiperconsumului. Integrarea În Uniunea Europeană ne oferă provocări și oportunități pentru toate domeniile de consum. Cum le vom accesa? Suntem pregătiți să le accesăm? Cum vom evolua În acest context? sunt Întrebări la care Încercăm să răspundem. CAPITOLUL I. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI - GLOBALIZARE ȘI PERCEPȚIE SOCIALĂ 1.1. Globalizarea și impactul ei asupra consumatorului Societatea contemporană este supusă unor transformări dinamice continue, unui proces complex de schimbare care se extinde la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
transformări dinamice continue, unui proces complex de schimbare care se extinde la toate nivelurile vieții sociale, economice, politice etc. Schimbarea și efectele pe care le generează reprezintă o provocare pentru găsirea unor soluții interdisciplinare, multivizionare și flexibile În aplicarea la contexte economice și sociale specifice. O Întrepătrundere a domeniului tehnic cu cel al analizei psihologice, sociologice și interculturale este absolut necesară În Înțelegerea și optimizarea relației dintre consumator și industria producătoare de bunuri de consum. Globalizarea este un concept utilizat inițial
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de consum. Psihologia consumatorului este studiul modului În care oamenii relaționează cu produse și servicii pe care aleg să le utilizeze. Marien Friestad (2001, 28) afirmă că psihologia consumatorului reprezintă studiul tuturor răspunsurilor comportamentale și psihologice care se produc În contextul asumării de către individ a rolului de consumator. În cadrul acestei arii a psihologiei se urmărește, deasemenea, descrierea, explicarea și realizarea unor predicții cu privire la reacțiile consumatorului la informații și experiențe legate de produse și servicii. Aceași idee a rolului fundamental al implicării
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Învățare, personalitate și atitudine, iar cele de natură sociologică sunt generate de familie, grup de apartenență, grup de referință, clasă socială, subcultură, cultură. Demersul investigativ teoretic pe care Îl elaborăm Își propune să analizeze categoriile-de factori psihologici și sociologici În contextul stilului de viață pe care consumatorul Îl dezvoltă. O limită a acestor concepții este abordarea problematicii din perspectiva comportamentului și stimulului. Din perspectiva umanistă, psihologia consumatorului studiază modul În care procesele, fenomenele și funcțiile psihice se reflectă În atitudinile și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
-se și Îmbogățindu-se inclusiv cu metodologii de culegere a conținutului reprezentărilor sociale. În viziunea lui S. Moscovici reprezentările sociale sunt fenomene, procese reale În legătură cu un anumit mod de cunoaștere și comunicare. A. Neculau plasează conceptul de reprezentare socială În contextul gândirii sociale ce contribuie prin cunoașterea senzorială și cunoașterea rațională, dar și prin luarea În considerare a raporturilor sociale și a contextului social, la construirea realității sociale (A. Neculau, 2000, apud Caluschi, Mariana, 2001, p. 157). În consens cu A
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
procese reale În legătură cu un anumit mod de cunoaștere și comunicare. A. Neculau plasează conceptul de reprezentare socială În contextul gândirii sociale ce contribuie prin cunoașterea senzorială și cunoașterea rațională, dar și prin luarea În considerare a raporturilor sociale și a contextului social, la construirea realității sociale (A. Neculau, 2000, apud Caluschi, Mariana, 2001, p. 157). În consens cu A. Neculau alt psihosociolog român, D. Cristea (2000, p. 55 - 57), pe aceeași coordonată a aprecierii contribuției reprezentării sociale la construirea realității sociale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ci latura lăuntrică, propriu zis psihică. 3) Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă. Atitudinea oscilează Între cei doi poli, În calitatea ei de reacție afectivă: plăcere neplăcere, pozitiv negativ, agreabil dezagreabil. In acest context se situează reacțiile afective: frustrarea, privarea, contrarierea și satisfacția. În calitatea ei de reacție afectivă. O situație specială este lipsa de claritate a scopului care este Însoțită uneori de anxietate. Aceste stări, la rândul lor, dau naștere la astfel de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin educație, prin experiența personală, putând fi supuse schimbării În timp. Copilul nu se naște cu atitudini gata formate față de persoane sau obiecte. Atitudinile se dobândesc În procesul de cunoaștere. Atitudinile sunt Învățate prin interacțiunea cu obiectele sociale și În contextul unor evenimente sau situații sociale. In ele se reflectă ca Într-o oglindă viața individului, precum și experiența lui anterioară. Fiind Învățate, atitudinile manifestă aceleași proprietăți, ca latență și prag, ca și alte reacții Învățate, putând fi supuse unor schimbări ulterioare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reușesc: maximizează talebtele individuale Înnăscute ale angajaților În relațiile cu clienții. Ei știu că folosirea resurselor umane este singurul domeniu În care Îmbunătățirile semnificative pot duce spre o sursă nelimitată de avantaje pe piața muncii” (2002, p. 15). În acest context autorii apreciază că marile companii știu cum sp păstreze carea dreaptă În labirintul concurenței globale pentru a crea un sistem de relații cu clienții În continuă dezvoltare. Acest fapt, subliniază autorii (pe baza studierii În ultimii cincizeci de ani a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
impune anumite norme. Cunoașterea acestor axiome, ne dă posibilitatea să Înțelegem mai bine diversitatea de comportament a consumatorilor, care de multe ori au atitudini și iau decizii diferite În condiții identice. Literatura de specialitate recunoaște unanim interacțiunea personalității individului, a contextului social și cultural, a apartenenței grupale și profesionale În conturarea stilului de viață. Vom Încerca, În cele ce urmează, să delimităm modalitățile În care fiecare din acești factori contribuie la personalizarea și definirea unui anumit stil de viață. Personalitatea, consideră
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și specialiști pentru a rezolva În favoarea lor și a educației conflictul. Celelalte două antinomii amintite la Început generează atitudini și comportamente specifice subscrise celor două tipuri generale, posibil de cunoscut și de avut În vedere În delimitarea tendințelor generate În contextele socio economice și culturale date, manifeste În modă, motivație, decizie de cumpărare, etc. Atât fenomenul personalizării cât și cel al formalizării distinctive atenționează managerii În necesitatea promovării strategiilor primare ale creativității: pluralitatea perspectivelor și a privirilor potențiale, contrafactualitatea, provocarea, depășirea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
descoperit și valorizat În ultimii ani de manageri, conducători de companii ca un atribut al inteligenței sociale, pe care trebuie să-l posede cei ce sunt În contact direct cu clienții și doresc să obțină succesul și performanța. În acest context, Karl Albrecht (2007) dă o definiție simplă a inteligenței sociale, considerând-o „abilitatea de a te Înțelege bine cu alții și de a-i face să coopereze cu tine.” Pe baza experienței și studiilor analizate privind inteligența socială practică, autorul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care au autoritate asupra lor există riscul de a fi dezaprobați pentru intervenția lor. În funcție de situație, această intervenție poate fi etichetată ca impolitețe, sfidare (Fontana D., 1988, p.289). Dar dacă vom considera afirmarea de sine ca având valoare În contextul potrivit și ca fiind un aspect important al independenței, Încrederii În sine, stimei de sine și al eficienței sociale, atunci copiii trebuie să fie Îndrumați cum să dezvolte afirmarea de sine și cum să decidă când este momentul potrivit de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
din partea celorlalți Păstrarea unei imagini pozitive despre sine Lupta contra depresiei Înfruntarea celorlalți Nu contează eșecul, importantă este afirmarea Pentru o definire mai exactă a asertivității trebuie păstrați În vedere trei factori: descrierea comportamentului verbal și nonverbal, intenția subiectului și contextul social În care se manifestă comportamentul. Asertivitatea nu trebuie Înțeleasă ca transformarea unei persoane timide Într-o persoană permanent agresivă, egocentrică, ci posibilitatea de a stabili contacte sociale satisfăcătoare (C. Cungi, 1999). Asertivitatea se opune agresivității, dar și comportamentului pasiv
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trebuie să spijine și să dezvolte relația de comunicare, să faciliteze curgerea liberă a informației, nedistorsionată, transmiterea argumentelor În mod clar, logic și cu siguranță de sine și să fie pregătit să asculte elevul și să răspundă adecvat. În acest context, Cândea & Cândea (1998,14) acordă un rol important comunicării suportive, și comunicării empatice. Ca strategie a asertivității sociale, comunicarea suportivă are ca scop crearea relației pozitive de comunicare, ca o condiție necesară a eficienței și eficacității sociale. O altă condiție
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și „magicieni” presupune formare și antrenament. Este o datorie a Învățamântului preuniversitar, universitar și postuniversitar să Își concentreze eforturile În pregătirea lor. VI. Sensibilitatea la probleme este o Însușire a gândirii creatoare pusă În evidență de creatologi. Ea devine, În contextul societății contemporane, o strategie primară a creativității. Prezența ei În comportamentul consumatorului este cerută de varietatea de servicii, oferte, reclame ce se constituie ca stimuli pentru satisfacerea nevoilor sau pentru crearea de noi trebuințe. Consumatorul trebuie să descopere care sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
monitorizare de sine se definește - În opinia lui P. Iluț (2001, 63-64) - prin măsura În care, În relație cu semenii, indivizii sunt centrați pe sine, Își exprimă gândurile, atitudinile, sentimentele proprii În orice situații, sau, dimpotrivă, sunt foarte sensibili la contexte, sunt preocupați intens de a se adapta la circumstanțele specifice, la opiniile și conduitele celorlalți, mai ales la cei de la care ar putea obține beneficii. În varianta extremă, aceștia din urmă ar putea fi ceea ce numim „cameleoni sociali”; ei sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la opiniile altora și cu o capacitate scăzută de adaptare. În schimb, indivizii cu Înaltă monitorizare de sine sunt atenți la propriile expresii verbale și nonverbale, precum și la ale celor cu care vin În contact. Se intersează de persoane, posibile contexte și evenimente pe care le-ar putea Întâlni, dezvoltă abilități actoricești În a se adapta situațiilor și a se face plăcute celorlalți. Sunt grijulii față de opiniile și alte manifestări ale semenilor, au o minte deschisă, sunt adaptabili și flexibili. Aceștia
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o fac. Oamenii interacționează mediat, prin intermediul semnelor și simbolurilor - concepție articulată sub numele de „interacționalism simbolic”. După C. Stephan și W. Stephan (1950) există câteva postulate ale acestei orientări: a) pentru a Înțelege un comportament trebuie să-l plasăm În context și În planul Înțelesului pe care evenimentul Îl are pentru individ; b) expresia „interacționalism simbolic” desemnează cele două fațete ale realității socioumane - oamenii interacționează pe baza simbolurilor și aceste simboluri Își au originea În interacțiuni; c) oamenii nu vehiculează mecanic
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
manifestă ca având un efect decisiv; ea se produce ca o ruptură creată de un eveniment ce pare a transforma În mod radical condițiile de existență. Instalarea crizei evidențiază imposibilitatea de a menține starea cunoscută, datorată, În general, amplorii transformării contextului și lipsei modalităților de adaptare, după cum precizează J. Barus-Michel, F. Giust Despairies și L. Ridel (1998/1997, 23). Dezvoltând aceeași opinie asupra definirii crizei, A. McConnell (2003, 393) identifică În sfera noțiunii un set particular de circumstanțe sociale ce desemnează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
p. 474). Așa cum reiese din această accepție, noțiunea de motiv este utilizată În psihologie, În general, ca un concept explicativ. După R. S. Peters (1973, p. 37), utilizarea motivului ca noțiune explicativă prezintă trei caracteristici: a) cuvântul este Întrebuințat În contexte În care conduita este pusă În problemă, când există o discrepanță Între așteptările obișnuite; b) motivul este utilizat pentru a se referi la o „rațiune directivă" și implică o dispoziție directivă a individului a cărei conduită este examinată; c) motivul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ierarhizării motivelor (A. Maslow, 1970); teoria lui MqGuire teoria motivelor psihologice (D. Hankins, R.J. Best, K. Concy,1989); teoria câmpului psihologic a lui K. Lewin (1935); teoria disonanței cognitive a lui L. Festinger (1957). Considerăm că este utilă În acest context, pentru Înțelegerea comportamentului consumatorului, prezentarea modelului explicativ al lui A. Maslow. Psihologul realizează o clasificare a trebuințelor motivaționale În câteva categorii mari (inițial În cinci, În ultimile variante ale teoriei opt), aranjate Într-o ierarhie după criteriul puterii lor. Cele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]