67,036 matches
-
lor. Cu toate acestea, Statele Unite au demarat efectiv un program amplu de reînarmare. În august 1981, Reagan a anunțat că Statele Unite vor dezvolta un arsenal de bombe cu neutroni. Sistemul de rachete MX, care Încălca prevederile Tratatelor de Reducere a Armelor Strategice (START), a fost anunțat În noiembrie 1982 și urmat după cinci luni de Inițiativa de Apărare Strategică („Războiul Stelelor”) - care a determinat un protest sovietic, pe motiv că SUA Încălca Tratatul privind Rachetele Antibalistice din 1972. Ajutorul militar oficial
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și sprijinul secret pentru Afganistan și America Centrală au fost sporite sistematic. În 1985, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 6%, o creștere fără precedent pe timp de pace8. Reagan avertizase Încă din septembrie 1981 că lipsa unui acord verificabil asupra armelor nucleare Însemna, În practică, o cursă a Înarmării pe care Statele Unite aveau s-o câștige. și așa a și fost. Cu timpul, acumularea de armament a ajuns să fie considerată stratagema abil ticluită prin care americanii au falimentat și, În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Explozia de la Celiabinsk-40 nu a fost recunoscută oficial decenii la rând, deși s-a produs la doar câțiva kilometri de un oraș mare - același unde, În 1979, sute de oameni au murit În urma contaminării cu antrax de la o fabrică de arme biologice amplasată În centrul orașului. Problemele de la reactoarele nucleare sovietice le erau bine cunoscute celor din interiorul sistemului: două rapoarte separate ale KGB din 1982 și 1984 semnalau echipamentul „defectuos” (furnizat de Iugoslavia) și deficiențele serioase ale reactoarelor 3 și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1986, după o Întâlnire surprinzător de fructuoasă „la nivel Înalt” cu Reagan la Geneva (prima dintr-o serie fără precedent de cinci asemenea Întrevederi), Gorbaciov a acceptat ca „sistemele cu poziție avansată” ale Statelor Unite să fie excluse din convorbirile asupra armelor strategice În schimbul Începerii negocierilor. A urmat un al doilea summit, În octombrie 1986, la Reykjavik, unde Reagan și Gorbaciov, deși nu au ajuns la un acord privind dezarmarea nucleară, au pus bazele succeselor viitoare. Până la sfârșitul anului 1987, șevardnadze și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
astfel implicit că nu puteau câștiga un război nuclear În Europa) și reprezenta prologul unui tratat și mai important, semnat În 1990, care limita strict prezența și activitatea forțelor convenționale pe continentul european. Privite de la Washington, concesiile lui Gorbaciov În privința armelor nucleare păreau o victorie pentru Reagan și, prin urmare, conform calculului de sumă zero folosit de strategii Răzoiului Rece, un eșec pentru Moscova. Dar pentru Gorbaciov, a cărui prioritate era politica internă, crearea unui climat internațional mai stabil reprezenta o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se considera, mai presus de orice, un om de stat european, cu priorități europene. Efortul său de a stopa cursa Înarmărilor și acumularea de armament nuclear era strâns legat de o nouă abordare a rolului Uniunii Sovietice ca putere europeană. „Armele”, declara el În 1987, „ar trebui reduse la un nivel strict necesar nevoilor de apărare. A sosit timpul ca ambele alianțe militare să-și modifice conceptele strategice și să le alinieze mai mult obiectivelor defensive. Fiecare apartament din «casa europeană
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care și evenimentele din Tiananmen, transmise pe posturile de televiziune chiar În ziua alegerilor poloneze -, protestatarii din 1989 au evitat deliberat violența. Revoluția poloneză nu a fost singura care se „autolimita”. După decenii de violență În care au avut monopolul armelor și gloanțelor, regimurile comuniste reușiseră să-și convingă cetățenii că este imprudent și impropriu să recurgi la forță. Cum poliția a spart capete În Praga și Berlin până În ultima clipă a vechiului regim, slovacii nu erau singura „Opinie Publică Împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
deplângea În fața publicului local faptul că Occidentul nu apreciază rolul eroic al celor din Europa Centrală În căderea comunismului: „Această dragoste neîmpărtășită trebuie să ia sfârșit pentru că noi am fost la datorie, am luptat fără să tragem un foc de armă și am câștigat pentru ei al treilea război mondial”. Versiunea amară a lui Antall, deși măgulitoare pentru auditoriu, ocolește adevărul cel mai important despre evenimentele din 1989: mulțimea, intelectualii și liderii sindicali din Est au „câștigat al treilea război mondial
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
micile diferențe. Diferențele religioase atât de des invocate sunt la fel de derutante. Distincția dintre croații catolici și sârbii ortodocși, de exemplu, contase mai mult În secolele anterioare - sau În al doilea război mondial, când ustașii din Zagreb au folosit catolicismul ca armă Împotriva sârbilor și a evreilor deopotrivă 2. În anii ’90, practicile religioase erau pe cale de dispariție În orașele iugoslave care se dezvoltau rapid; numai la țară mai exista o legătură Între sentimentul religios și cel național. Mulți bosniaci evident musulmani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fi menținută, pacea trebuia mai Întâi să existe, iar voința și mijloacele de a pacifica teritoriul lipseau. Cum se Întâmplase cândva cu războiul civil din Spania, poziția aparent neutră a comunității internaționale favoriza În practică agresorul: embargoul la livrările de arme aplicat Iugoslaviei nu i-a stânjenit cu nimic pe sârbi, care puteau apela la solida industrie de armament a fostei federații, dar i-a defavorizat drastic pe musulmanii din Bosnia și acest lucru explică o mare parte din pierderile lor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
musulmani Înspăimântați. Srebrenica era „protejată” oficial nu doar de mandatul ONU, ci și de un contingent de menținere a păcii format din 400 de soldați olandezi Înarmați. Dar când oamenii lui Mladiæ au intrat În oraș, batalionul olandez a depus armele și a stat deoparte În timp ce trupele sârbe triau comunitatea musulmană, selectându-i pe bărbați. A două zi, după ce Mladiæ și-a dat „cuvântul de ofițer” că oamenilor nu li se va face nici un rău, soldații lui i-au dus pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și a drumului pe care aceste țări Îl aveau de urmat. Adevărata problemă consta În modul În care erau folosite resursele. Economiile statelor comuniste erau Într-adevăr deformate și ineficiente, Însă includeau active vaste și potențial rentabile: energie, resurse minerale, arme, proprietăți imobiliare, mijloace de comunicare În masă, rețele de transport și multe altele. Mai mult decât atât, În societățile postsovietice singurii oameni care știau cum să conducă un laborator, o fermă sau o fabrică, care aveau experiență În comerțul exterior
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Süddeutsche Zeitung. În orice moment din secolul precedent, o inițiativă intelectuală de o asemenea anvergură, În ziare atât de importante și cu semnături de un asemenea calibru ar fi fost un eveniment public major: un manifest și o chemare la arme care ar fi zguduit comunitatea politică și culturală. Dar inițiativa Habermas-Derrida, deși articula sentimente Împărtășite de mulți europeni, a trecut practic neobservată. Nu a devenit o știre În sine și nu a fost citată de simpatizanți. Nimeni nu i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
străină (după familiaritatea iluzorie din timpul Războiului Rece). Religiozitatea ferventă a americanilor (ilustrată de președintele În funcție, readus pe calea cea bună la maturitate) era incomprehensibilă pentru europenii creștini, dacă nu și pentru cei musulmani, mai cucernici. Slăbiciunea americanilor pentru arme personale (categorie care nu exclude puștile semiautomate cu accesorii multiple) făcea ca viața În SUA să pară riscantă și anarhică, iar recursul frecvent la pedeapsa capitală era pentru cei mai mulți observatori europeni un semn că America e complet străină de civilizația
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bombă pe acoperiș? Să cheme un hârțogar de la Bruxelles? Legitimitatea depinde de capacitate: de exemplu, statul belgian dezarticulat și ultrafederal a fost pus sub semnul Întrebării fiindcă părea uneori incapabil să Își protejeze cetățenii. și, deși capacitatea statului Începe cu armele, ea nu se sfârșește aici, nici măcar astăzi. Câtă vreme statul (și nu o entitate transstatală) este cel care plătește pensiile, acordă ajutoare de șomaj și asigură educația copiilor, el va continua să dețină monopolul unui anumit tip de legitimitate politică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
curățată de „minciunile” sovietice, dar totodată și de influențe străine moștenirii rusești, Îndeosebi de cele ale „sioniștilor”. În numai câțiva ani, Pamiat și-a extins aria preocupărilor la politica naționalistă, folosind istoria neglijată și „ultragiată” a Rusiei ca pe o armă Împotriva provocărilor externe și a intrușilor „cosmopoliți”. Politica amintirilor neonorate - chiar dacă ele diferă În detaliu sau chiar se contrazic - era ultimul liant dintre fosta matrice sovietică și posesiunile ei imperiale. Toate aceste țări aveau resentimente față de subaprecierea de către comunitatea internațională
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tentativa de asasinare a Margaretei Thatcher 497 Armata Roșie; campania de bombardare 30; eliberarea Auschwitzului 185; execuții pentru lașitate 161; exterminări În masă 31-32; ocupații postbelice de către Î 136; puterea postbelică 119; rolul În Înfrângerea lui Hitler 63; violări 34 arme balistice 231 arme nucleare; atitudinea Europei de Vest față de amplasarea Î 541; balistice 231; britanice - vezi Marea Britanie; Campania pentru Dezarmare Nucleară (CDN) 237; franceze 232; Germania de Vest 253; Institutul pentru Arme Atomice de la Aldermaston 238; negocierile dintre Gorbaciov și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a Margaretei Thatcher 497 Armata Roșie; campania de bombardare 30; eliberarea Auschwitzului 185; execuții pentru lașitate 161; exterminări În masă 31-32; ocupații postbelice de către Î 136; puterea postbelică 119; rolul În Înfrângerea lui Hitler 63; violări 34 arme balistice 231 arme nucleare; atitudinea Europei de Vest față de amplasarea Î 541; balistice 231; britanice - vezi Marea Britanie; Campania pentru Dezarmare Nucleară (CDN) 237; franceze 232; Germania de Vest 253; Institutul pentru Arme Atomice de la Aldermaston 238; negocierile dintre Gorbaciov și Reagan 550; nuclearizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rolul În Înfrângerea lui Hitler 63; violări 34 arme balistice 231 arme nucleare; atitudinea Europei de Vest față de amplasarea Î 541; balistice 231; britanice - vezi Marea Britanie; Campania pentru Dezarmare Nucleară (CDN) 237; franceze 232; Germania de Vest 253; Institutul pentru Arme Atomice de la Aldermaston 238; negocierile dintre Gorbaciov și Reagan 550; nuclearizarea Europei 231-232; Statele Unite - vezi Statele Unite; Tratatul asupra Forțelor Nucleare cu Rază Medie de Acțiune 550; Tratatul de Neproliferare Nucleară 408; Tratatul pentru Interzicerea Testelor Nucleare 237; Tratatul privind Rachetele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
134 Boemia, demonstrația din Plzeò 171 Boemia-Moravia, Partidul Comunist din 137 Bohlen, Charles 109-110, 147 Bohley, Bärbel 564, 584 boli În perioada postbelică 35 Bolkestein, Frits 662, 699 Böll, Heinrich 194 bolșevism 107 bomba atomică; programul atomic 119 - vezi și arme nucleare Bonner, Elena 528 Borowski, Tadeusz 190 Bosnia-Herțegovina 583; acțiunea Europei de Vest 623; acțiunea Națiunilor Unite 622-623; acțiunea Statelor Unite 618, 623; croați și musulmani 614-618; economia (după 1995) 619; efectele războaielor 624; epurare etnică 616-619; etnicități 610; Înalt reprezentant
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
populației În perioada postbelică 306-307; strategia Statelor Unite 295; transformările (din anii ’90) 583; turismul sexual 695; vânzarea proprietății publice 628; vezi și Uniunea Sovietică Europa de Vest; acțiuni În Bosnia 623; amintiri chinuitoare 731-747, 752-757; antipatia față de Uniunea Europeană 667; atitudinea față de amplasarea armelor nucleare În Î 541; atitudinea față de comunism 193; autoritatea statală asupra moralei și relațiilor personale 346-350; autorități provizorii 73; baby boom 307-308, 323-325; calitatea bunurilor 355-356; cenzura 347; cheltuieli pentru apărare 670; cheltuieli sociale 492; comunismul 141-142, 515; credințe politice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
radicali 387-388; țintă 144; vizita lui Gorbaciov 562; vot măsluit 561 Germania de Vest; acceptarea În cadrul Națiunilor Unite 459; acorduri diplomatice cu Estul 458-459; aderarea la CEE 281-282; aderarea la NATO 229; afacerea Spiegel 384; afaceri interne 251; americanizarea 154; arme nucleare 253; Blocul Expulzaților și Dezmoșteniților 250; Bundesrat 246; Bundestag 246; cenzura filmelor 251-252; comerțul internațional 302; consumerismul 256; corporatism de facto 247; demonstrația de la Berlin Împotriva șahului Iranului 387; descentralizarea puterii 246-247; Deutsche Mark 143; ecologiști 453; efectul relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
informatori 48 infracțiuni postbelice 48 Ingrao, Pietro 197 Inițiativa de Apărare Strategică („Războiul Stelelor”) 542-543 inițiative artistice și culturale 350-356 instabilitate valutară 417-418 Institutul Național Italian pentru Orfani de Război 336 Institutul Național pentru Asistență Socială (INAS) 240 Institutul pentru Arme Atomice de la Aldermaston 238 Institutul pentru Reconstrucție Industrială (IRI) 240, 510 insuficiență a hranei 34-35, 92 intelectuali; caracteristici 189-190; cei mai influenți 189-190; decesul 714-715; declinul 634; flatarea de către comuniști 191; În Europa de Est 190; În Europa de Vest 189-190; În Franța 199-205
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
617 Karamanlis, Konstantinos 465, 468-469, 481 Kardeli, Eduard 142 Kazin, Alfred 737 Kefauver, Estes 112 Kennan, George 33, 63, 93-94, 99, 109-112, 121, 124, 127, 151 Kennedy, Jacqueline 355 Kennedy, John F. 231, 234-237, 355; criza cubaneză 236; vânzarea de arme nucleare americane Marii Britanii 270 Kéthly, Anna 135 Keynes, Maynard 80, 95, 110, 117, 332-333, 493 Kiesinger, Kurt-Georg 385-387, 456, 738 Kis, János 577 Kissinger, Henry 455, 460, 462, 670 Kiszczak, Czes³aw 556-557 KÎrghîzstan 600 Kjærsgaard, Pia 678-679 Klaus, Václav 568-569
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Uniunea Sovietică; absorbția statelor baltice 42; acordul privind granițele Poloniei 457-458, 460; acțiuni care au condus la crearea imperiului 163; acțiuni care au condus la Războiul Rece 129-150; ajutor pentru sionism - vezi ajutor sovietic pentru sionism; alegerile (1989) 550; amplasarea armelor nucleare În Ucraina 541; aspirații teritoriale 105-107; bisericile 172; boicotarea Jocurilor Olimpice (1984) 541; bomba atomică 231; căderea comunismului În statele-satelit 554-575; capacitate nucleară 230-231; catastrofa reactorului nuclear de la Cernobîl 547-548; cheltuieli militare 543; „Clubul Perestroika” 549; colapsul 536-580, 589-601; colectivizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]