68,406 matches
-
editat buletinul "Hai la drum!". În perioada postbelică, prima organizație de turism pe baze economico-sociale, a fost Turismul Popular (1948-1950), care apoi devine Federația de Turism Alpin. În 1957 se constituie Asociația Turiștilor din România, iar în 1968 Biroul de Turism pentru Tineret (BTT). Asociațiile de turism existente, au fost dizolvate la 11 iunie 1948, iar patrimoniul acestora a trecut la Oficiul Național de Turism (ONT). România a fost singura țară din blocul sovietic ce a dizolvat asociațiile și organizațiile de
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
perioada postbelică, prima organizație de turism pe baze economico-sociale, a fost Turismul Popular (1948-1950), care apoi devine Federația de Turism Alpin. În 1957 se constituie Asociația Turiștilor din România, iar în 1968 Biroul de Turism pentru Tineret (BTT). Asociațiile de turism existente, au fost dizolvate la 11 iunie 1948, iar patrimoniul acestora a trecut la Oficiul Național de Turism (ONT). România a fost singura țară din blocul sovietic ce a dizolvat asociațiile și organizațiile de turism. În 1971, se înființează Ministerul
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
de Turism Alpin. În 1957 se constituie Asociația Turiștilor din România, iar în 1968 Biroul de Turism pentru Tineret (BTT). Asociațiile de turism existente, au fost dizolvate la 11 iunie 1948, iar patrimoniul acestora a trecut la Oficiul Național de Turism (ONT). România a fost singura țară din blocul sovietic ce a dizolvat asociațiile și organizațiile de turism. În 1971, se înființează Ministerul Turismului și Sporturilor, for de conducere, îndrumare și coordonare organizatorică, căruia îi sunt subordonate oficiile județene de turism
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
pentru Tineret (BTT). Asociațiile de turism existente, au fost dizolvate la 11 iunie 1948, iar patrimoniul acestora a trecut la Oficiul Național de Turism (ONT). România a fost singura țară din blocul sovietic ce a dizolvat asociațiile și organizațiile de turism. În 1971, se înființează Ministerul Turismului și Sporturilor, for de conducere, îndrumare și coordonare organizatorică, căruia îi sunt subordonate oficiile județene de turism. Pe lângă modernizarea și transformarea vechilor stațiuni balneoclimaterice, apar și altele noi ca Mangalia Nord, Năvodari, Voineasa, Costinești
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
existente, au fost dizolvate la 11 iunie 1948, iar patrimoniul acestora a trecut la Oficiul Național de Turism (ONT). România a fost singura țară din blocul sovietic ce a dizolvat asociațiile și organizațiile de turism. În 1971, se înființează Ministerul Turismului și Sporturilor, for de conducere, îndrumare și coordonare organizatorică, căruia îi sunt subordonate oficiile județene de turism. Pe lângă modernizarea și transformarea vechilor stațiuni balneoclimaterice, apar și altele noi ca Mangalia Nord, Năvodari, Voineasa, Costinești, Bâlea Lac, Durău, Piatra Arsă. Între
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Turism (ONT). România a fost singura țară din blocul sovietic ce a dizolvat asociațiile și organizațiile de turism. În 1971, se înființează Ministerul Turismului și Sporturilor, for de conducere, îndrumare și coordonare organizatorică, căruia îi sunt subordonate oficiile județene de turism. Pe lângă modernizarea și transformarea vechilor stațiuni balneoclimaterice, apar și altele noi ca Mangalia Nord, Năvodari, Voineasa, Costinești, Bâlea Lac, Durău, Piatra Arsă. Între anii 1976-1980, direcțiile prioritare de dezvoltare a turismului s-au orientat spre valorificarea stațiunilor montane, dezvoltarea stațiunilor
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
coordonare organizatorică, căruia îi sunt subordonate oficiile județene de turism. Pe lângă modernizarea și transformarea vechilor stațiuni balneoclimaterice, apar și altele noi ca Mangalia Nord, Năvodari, Voineasa, Costinești, Bâlea Lac, Durău, Piatra Arsă. Între anii 1976-1980, direcțiile prioritare de dezvoltare a turismului s-au orientat spre valorificarea stațiunilor montane, dezvoltarea stațiunilor balneoclimaterice și modernizarea stațiunilor de pe litoral. Sunt amenajate mijloace moderne de transport pe cablu: telecabine, telescaune, teleschiuri. În 1982, turismul din România cuprindea peste 155000 de locuri pe litoral, peste 38000
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Durău, Piatra Arsă. Între anii 1976-1980, direcțiile prioritare de dezvoltare a turismului s-au orientat spre valorificarea stațiunilor montane, dezvoltarea stațiunilor balneoclimaterice și modernizarea stațiunilor de pe litoral. Sunt amenajate mijloace moderne de transport pe cablu: telecabine, telescaune, teleschiuri. În 1982, turismul din România cuprindea peste 155000 de locuri pe litoral, peste 38000 de locuri în stațiunile montane, aproape 45000 de locuri în stațiunile balneoclimaterice și aproximativ 20000 în cabane și alte forme de găzduire. După 1990, s-a instalat o tendință
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
peste 155000 de locuri pe litoral, peste 38000 de locuri în stațiunile montane, aproape 45000 de locuri în stațiunile balneoclimaterice și aproximativ 20000 în cabane și alte forme de găzduire. După 1990, s-a instalat o tendință descrescătoare în dezvoltarea turismului în România și reducerea dramatică a numărului turiștilor, datorită calității tot mai scăzute a serviciilor turistice și deteriorării sensibile a condițiilor de viață pentru majoritatea românilor. Acestea au determinat petrecerea vacanțelor în străinătate de către cei cu posibilități financiare mai ridicate
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
destinațiile preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală și pentru castelele aflate acolo, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au devenit niște importante puncte de atracție pentru turiști. De curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului și tradițiilor. Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. Alte atracții turistice importante din România sunt cele
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Herăstrău, Muzeul Satului, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie al României, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc și altele. De asemenea, în București se organizează, în fiecare an, Târgul de Turism al României. Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale, prin valoarea și originalitatea acestora, el reprezintă motivația principală a circulației turistice. Evaluarea corectă a componentelor
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc și altele. De asemenea, în București se organizează, în fiecare an, Târgul de Turism al României. Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale, prin valoarea și originalitatea acestora, el reprezintă motivația principală a circulației turistice. Evaluarea corectă a componentelor sale, analiza posibilităților de valorificare eficientă a acestora presupune elaborarea unui sistem național și categorial adecvat care să
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
a dezvoltării activității turistice. Atracția turistică este motivul fundamental și imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de turism. Din această perspectivă, potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor. se concentrează asupra peisajelor naturale și
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor. se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de muncă). După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de muncă). După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere. După estimările "", România ocupă
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de muncă). După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere. După estimările "", România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere. După estimările "", România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016. Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiții de 400
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016. Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro. În anul 2010, litoralul românesc a atras aproximativ 1,8 milioane de turiști, cu 15% mai puțini decât în 2009. Sunt numeroase agenții de turism din România și din alte țări
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro. În anul 2010, litoralul românesc a atras aproximativ 1,8 milioane de turiști, cu 15% mai puțini decât în 2009. Sunt numeroase agenții de turism din România și din alte țări care aduc turiști străini. Deasemenea turiști români și străini își pot face rezervări la hoteluri, moteluri, pensiuni și alte spații de cazare din țară și din alte țări direct pe siteurile specializate. În anul
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
bilete ajung la prnsionari, dar nu toți ajung în stațiuni. Doar 10% dintre turiști sunt cetățeni străini. Relieful - este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă. Principalele atracții ale reliefului sunt generate de: Relieful se constituie atât ca atracție turistică de sine stătătoare, stimulând practicarea drumeției, alpinismului, odihnei și recreerii, speoturismului cât și în suport pentru alte elemente de potențial. Clima - contribuie
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
unei zone turistice prin prezența următoarelor elemente de potențial turistic: Vegetația - reprezentată prin păduri, pajiști, arborete, prezintă o atracție turistică în sine prin parcuri naturale ca destinații de vacanță, parcuri dendrologice, rezervații științifice etc. Vegetația prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă, recreere, agrement. Fauna - prezintă din punct de vedere turistic o importanță: Rezervațiile naturale - prezintă importanță: România dispune de un bogat și valoros potențial antropic, rezultat al existenței și istoriei de peste două milenii a poporului român în acest spațiu
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
larga dezvoltare sub aspectul organizatoric, al cercetării si folosirii balneomedicael, iar baza naturala a fost modernizata, extinsa si diversificata. In prezent România dispune de circa 160 de stațiuni si localități balneare cu factori de cura. Existența acestora a favorizat dezvoltarea turismului balneoclimateric și valorificarea lor pentru tratarea unor game largi de afecțiuni. Factorii naturali de cură în turismul balnear sunt: Apele minerale și termominerale - volumul rezervelor, calitățile terapeutice, varietatea conținutului lor, acestea reprezintă principalul factor natural de cură din România, de
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
si diversificata. In prezent România dispune de circa 160 de stațiuni si localități balneare cu factori de cura. Existența acestora a favorizat dezvoltarea turismului balneoclimateric și valorificarea lor pentru tratarea unor game largi de afecțiuni. Factorii naturali de cură în turismul balnear sunt: Apele minerale și termominerale - volumul rezervelor, calitățile terapeutice, varietatea conținutului lor, acestea reprezintă principalul factor natural de cură din România, de care se leagă o parte importantă din activitatea balneoturistică a României. Apele minerale din România au un
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
predominant negativă are efecte benefice asupra organismului uman în principal de sedare, sporind astfel valoarea balneară a unei stațiuni. În România aeronizarea prezintă valori moderate, dar sunt zone unde acestea sunt mult mai ridicate (Băile Felix, Borsec, Moneasa, Băile Herculane). Turismul este dependent de mediul înconjurător, dezvoltarea societății predispune mediul înconjurător la două tipuri de degradări: Pentru protecția și conservarea mediului, în România este creat un cadru juridic solid, reflectat în sistemul de legi, hotărâri și alte acte normative care stabilesc
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
precum și răspunderile ce revin societăților, persoanelor fizice și organelor centrale și de control în acest domeniu. Zonele și stațiunile turistice beneficiază de priorități pentru ameliorarea și protecția mediului înconjurător prin măsuri și programe speciale, care vizează asigurarea ți încurajarea dezvoltării turismului. Când turismul și mediul înconjurător coexistă în armonie, mediul beneficiază de pe urma turismului facilitând conservarea și reabilitarea mediului. Valoarea potențialului turistic al României, caracterizata prin varietatea si armonia formelor de relief, diversitatea obiectivelor turistice naturale si antropice, precum si existenta unor resurse
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]