69,339 matches
-
publicului. S-a acomodat repede cu viața în Olanda și a îndrăgit țara. A fost prezentă la festivitățile oficiale și ceremonii, a vizitat locurile din piață de unde făcea achiziții și era pe placul publicului, lucru care l-a iritat pe soțul ei. A învățat să picteze și a făcut excursii la țară. Cu toate acestea, ura șederea ei acolo din cauza relației cu Louis: cuplul a trăit în părți diferite ale palatului și se evitau reciproc cu fiecare ocazie. Hortense s-a
Hortense de Beauharnais () [Corola-website/Science/321284_a_322613]
-
comandantul trupelor britanice pe insulă. Bentinck a stabilit o constituție și l-a privat pe Ferdinand de orice putere. Regele și-a petrecut următorii ani vânând și făcându-și apariția la Palermo numai când era necesară prezența sa. În 1812, soțul Mariei Isabella a fost numit regent. Francesco s-a ciocnit de aristocrația insulei, care s-a opus noilor taxe pentru a finanța războiul împotriva Franței, susținând un grad ridicat de autonomie. Lipsită de influență, regina Maria Carolina a fost exilată
Maria Isabela a Spaniei () [Corola-website/Science/321277_a_322606]
-
23 septembrie 1816), Maria Amalia (5 februarie 1818) și Carolina Ferdinanda (29 februarie 1820). Maria Isabella, care încă trăia în Parlermo, tânjea după o viață mai interesantă pe continent și în cele din urmă s-a întors la Napoli cu soțul ei în iulie 1820. Socrul ei, regele Ferdinand, era acum complet subordonat Austriei; un austriac, contele Nugent, era comandantul-șef al armatei. Pentru următorii patru ani socrul ei a domnit ca un monarh absolut, neacordând reforme constituționale. În această perioadă
Maria Isabela a Spaniei () [Corola-website/Science/321277_a_322606]
-
perioadă, Maria Isabella a avut încă doi copii născuți la Napoli: Teresa Cristina la 14 martie 1822 și Louis, Contele de Aquila la 19 iulie 1824. Regele Ferdinand I al celor Două Sicilii a murit la 4 ianuarie 1825 și soțul Mariei Isabella a devenit noul rege. Francisc I, la vârsta de 47 de ani, era un bărbat gras, bine-intenționat, simplu în gusturile sale și mai interesant de agricultură decât de politică. De la început, Francisc I s-a comportat foarte diferit
Maria Isabela a Spaniei () [Corola-website/Science/321277_a_322606]
-
an mai înainte. Supragreutatea cauzată de multiplele sarcini au distrus trăsăturile regulate ale reginei. Maria Isabella a fost frivolă, copiăroasă și cu inima bună. Îi plăceau: teatrul, balurile și festivitățile publice. Simplă și generoasă, ea a fost mai populară decât soțul ei. Cuplul regal a trăit înconjurat de soldați, mereu temându-se de o revoluție. Securitate acestora a fost garantată de către trupele austriece staționate în Neapole, dar plata lor a fost o povară grea pentru vistieria statului și principalul motiv pentru
Maria Isabela a Spaniei () [Corola-website/Science/321277_a_322606]
-
Paola, Conte de Trapani. Însoțitoarea constantă a reginei a fost cea de-a doua fiică, Maria Christina, care era la fel de cochetă ca mama ei. Maria Christina avea deja peste 20 de ani și părinții erau dornici să-i găsească un soț regal. Oportunitatea a venit când fratele Mariei Isabella, Ferdinand al VII-lea al Spaniei a rămas văduv în mai 1829. Fiica cea mare a Mariei Isabell, Infanta Luisa Carlota, a aranjat repede o căsătorie între sora ei și unchiul lor
Maria Isabela a Spaniei () [Corola-website/Science/321277_a_322606]
-
să-și însoțească fiica pentru nunta de la Madrid. Francisc I era afectat de gută și sănătatea sa era precară, dar Maria Isabella era nerăbdătoare să-și viziteze țara natală după douăzeci și șapte ani de absență. Ea și-a convins soțul să călătorească pentru mai mult timp în Spania. Fiul lor cel mai mare, Ferdinand, Duce de Calabria a fost lăsat regent în timpul absenței. Călătorind pe uscat, cuplul regal a plecat spre Spania la 28 septembrie 1829. Pe drum, ei l-
Maria Isabela a Spaniei () [Corola-website/Science/321277_a_322606]
-
ani. Odată ajunși în Spania, căsătoria a fost celebrată la 25 ianuarie 1830. Pe drumul de întoarcere, ei s-au întâlnit din nou cu ducesa de Berry care le-a prezentat pe fiul ei, Ducele de Bordeaux. Maria Isabella și soțul ei au mers la Paris, unde l-au întâlnit pe regele Carol al X-lea al Franței. Regele și regina au ajuns la Napoli la 30 iulie. După întoarcerea lor, starea de sănătate a regelui s-a deteriorat rapid. A
Maria Isabela a Spaniei () [Corola-website/Science/321277_a_322606]
-
au întâlnit pe regele Carol al X-lea al Franței. Regele și regina au ajuns la Napoli la 30 iulie. După întoarcerea lor, starea de sănătate a regelui s-a deteriorat rapid. A murit la 8 noiembrie 1830. După decesul soțului ei, fiul cel mare al Mariei Isabella, Ferdinand al II-lea a devenit rege. Ferdinand în vârstă de doar 20 de ani, timid și liniștit, a fost mai energic decât tatăl și bunicul său și și-a luat în serios
Maria Isabela a Spaniei () [Corola-website/Science/321277_a_322606]
-
pe Ferdinand al II-lea.. La 21 noiembrie 1832 Ferdinand s-a căsătorit cu Maria Christina de Savoia, cu care Maria Isabella s-a înțeles bine. Noua regină i-a împăcat pe mamă și fiu. Regina-mamă era preocupată să găsească soți pentru fiicele ei. În 1832, fiica ei Maria Amalia în vârstă de 14 ani s-a căsătorit cu infantele Sebastian al Spaniei, care era văr primar cu Maria Isabella. A patra căsătorie spaniolă a avut loc după decesul ei, în
Maria Isabela a Spaniei () [Corola-website/Science/321277_a_322606]
-
narațiunii și care pleacă din orașul San Diego într-o călătorie spre Singapore. Micul lor fiu, Wat, moare la puțin timp după plecarea lui John, ceea ce o face pe soția lui să-și piardă mințile. Acest eveniment îi dă ocazia soțului verișoarei ei, Len Burker, de a o sechestra în așteptarea decesului unchiului ei, un bogătaș din Wyoming care îi lasă prin testament imensa sa avere. Dar Len Burker este prins în scandalul afacerilor dubioase pe care le desfășoară în San
Doamna Branican () [Corola-website/Science/321318_a_322647]
-
scandalul afacerilor dubioase pe care le desfășoară în San Diego și este obligat să părăsească America. Printr-un miracol, rațiunea doamnei Branican revine, iar biata femeie află că au trecut mai bine de trei ani de la plecarea pe mare a soțului ei, fără a se mai primi vreo veste de la el. Moartea accidentală a unchiului ei o pune în posesia unei averi fabuloase, pe care doamna Branican o folosește pentru a ajuta familiile nevoiașe, a înființa un orfelinat și pentru a
Doamna Branican () [Corola-website/Science/321318_a_322647]
-
Moartea accidentală a unchiului ei o pune în posesia unei averi fabuloase, pe care doamna Branican o folosește pentru a ajuta familiile nevoiașe, a înființa un orfelinat și pentru a sponsoriza o serie de expediții menite să dea de urma soțului ei dispărut. Expedițiile se dovedesc în cele din urmă a avea succes, una dintre ele găsind pe o insulă urme ale naufragiului vasului căpitanului John. Acolo sunt regăsite cadavrele unei părți a echipajului, restul reușind să plece înapoi pe mare
Doamna Branican () [Corola-website/Science/321318_a_322647]
-
de indigeni. Singurii supraviețuitori în mâinile canibali, John Branican și Harry Felton, sunt ținuți de indigeni ani de zile în vederea unei răscumpărări. Felton reușește să evadeze și, înainte de a muri de epuizare, apucă să-i aducă doamnei Branican vești despre soțul ei. Acest impuls este suficient pentru energica femeie ca să organizeze o expediție prin Australia, căreia i se alătură curând și tânărul Godfrey (un băiat crescut la orfelinatul doamnei Branican din San Diego și care-i amintește femeii de fiul ei
Doamna Branican () [Corola-website/Science/321318_a_322647]
-
San Diego și care-i amintește femeii de fiul ei pierdut), precum și Len Burker și soția lui, exilați în Australia unde și-au continuat afacerile necurate. Burker vede în întâlnire oportunitatea de a termina definitiv cu doamna Branican și cu soțul ei, astfel încât fabuloasa avere să-i revină lui. După ce caravana înfruntă numeroase pericole prin deșerturile aride ale Australiei, este părăsită de Burker și de negri în mijlocul unei furtuni de nisip, fără resurse și fără banii de răscumpărare. Burker se folosește
Doamna Branican () [Corola-website/Science/321318_a_322647]
-
resurse și fără banii de răscumpărare. Burker se folosește de aceștia din urmă pentru a-l răscumpăra el însuși pe John Branican, în vederea uciderii sale, dar planurile îi sunt dejucate de Godfrey. În final, odată cu întâlnirea dintre doamna Branican și soțul ei, se dovedește că Godfrey este fiul lor, născut de doamna Branican la puțin timp după moartea lui Wat, pe când era cu mințile rătăcite. "Doamna Branican" este unul dintre romanele entuziaste și optimiste ale lui Jules Verne, amintind astfel de
Doamna Branican () [Corola-website/Science/321318_a_322647]
-
Jules Verne, amintind astfel de operele sale de început. Titlul original trebuia să fie "Lady Franklin", deoarece scriitorul francez dorea să dedice un omagiu tuturor femeilor și, în special, soției exploratorului britanic John Franklin, care și-a consacrat viața căutării soțului ei dispărut pe drumul ce ducea spre cucerirea Polului Nord. Lady Franklin (născută Jane Griffin) și-a folosit întreaga avere în această căutare, din păcate fără rezultat. Eroina romanului o constituie femeia, iar firul conducător îl reprezintă căutarea ei continuă. Femeia
Doamna Branican () [Corola-website/Science/321318_a_322647]
-
a lui Wat și sentimentele materne față de Godfrey), de soție fidelă (căutarea lui John), prietenă sinceră (soția lui Len Burker), dar mai ales de ființă dotată cu o voință de fier (anglo-saxonă), gata să facă orice pentru a găsi urmele soțului ei. Este una dintre rarele ocazii în care într-un roman vernian femeia ocupă rolul eroului, din acest punct de vedere cartea de față putân fi comparată cu "Ținutul blănurilor" (Paulina Barnett) și "Copiii căpitanului Grant" (Lady Glenarvan). Căutarea ființei
Doamna Branican () [Corola-website/Science/321318_a_322647]
-
Belmont. Belmont Jr. s-a înrolat în Armată Statelor Unite la vârsta de 65 de ani și a servit în Franța pe timpul Primului Război Mondial. În timp ce era detașat în Franța, soția sa a denumit noul mânz al fermei " Mân o' War" în onoarea soțului său. Totuși, familia Belmont decide să lichideze afacerea cu cai de curse. La târgul de animale tinere din Saratoga din 1918, Mân o' War a fost vândut la licitație pentru suma de 5.000 de dolari lui Samuel D. Riddle
Man o' War () [Corola-website/Science/320503_a_321832]
-
care era cavaler la Withehall în acea perioadă, scrie: "regele și-a vândut sentimentele lui Sir George Villiers, pe care-l rostogolește și sărută ca pe o amantă". În 1615 episcopul John Oglander a scris "nu am văzut niciodată un soț atât de iubitor cu frumoasa lui soție, cum l-am văzut pe regele Iacob cu favoriții săi, în special cu ducele Buckingham". În 1622, ambasadorul venețian descrie cum regele Iacob "nu mânca, nu cina, nu putea sta o oră fără
George Villiers, Duce de Buckingham () [Corola-website/Science/320544_a_321873]
-
abdicat pentru a se căsători cu Wallis Simpson, o americancă divorțată de două ori, pe care nici Biserica din Anglia nici guvernele din Commonwealth n-au acceptat-o ca regină. Biserica nu recunoaște ca validă căsătoria unei femei divorțate atât timp cât soțul de care a divorțat încă trăiește. Ducele de York a devenit regele George al VI-lea iar Margaret, a doua în linia de succesiune la tronul britanic. Familia s-a mutat la Palatul Buckingham. Regele George a descris-o pe
Prințesa Margaret, Contesă de Snowdon () [Corola-website/Science/320542_a_321871]
-
se va căsători cu o tânără belgiană (Marie-Luce Jamagne), Margaret se decide să se căsătorească cu singurul fiu al avocatului Ronald Armstrong, fotograful Antony Armstrong-Jones. Cu acordul reginei, căsătoria are loc la 6 mai 1960 la Westminster Abbey. În 1961, soțul prințesei este numit Conte de Snowdon. Din căsătorie au rezultat doi copii: David, Viconte Linley în 1961 și Lady Sarah în 1964. Mariajul a fost aspru criticat în presă și la curte, cei doi fiind suspectați de a avea legături
Prințesa Margaret, Contesă de Snowdon () [Corola-website/Science/320542_a_321871]
-
fiul fratelui său Philippe. Leopold al II-lea a avut patru copii cu regina Marie Henriette: Leopold al II-lea a fost de asemenea tatăl a doi copii nelegitimi cu Blanche Delacroix, mai târziu adoptați în 1910 de al doilea soț al lui Delacroix, Antoine Durrieux: În 1876, Leopold al II-lea organizează o asociație internațională africană (AIA) ca un paravan pentru proiectul său privat pentru a exploata bogățiile din Africa Centrală (cauciuc și fildeș). În 1879, sub patronajul lui Leopold
Leopold al II-lea al Belgiei () [Corola-website/Science/320553_a_321882]
-
loc într-un spațiu privat din Statele Unite ale Americii. Anul trecut, pe vremea asta, actrița dădea naștere primilor copii, o fetiță și un băiat. Anul acesta, în februarie, micuții sărbătoresc împlinirea unui anișor de viață (Dol). Fericiții părinți, vedeta împreună cu soțul ei, un om de afaceri, au pregătit petrecerea aniversară la un hotel din Namsan, Seoul, pe data de 20, una mică, în familie, singura vedetă prezentă fiind actrița Jeon Ji Hyun. În imagini o vedem pe actriță radiind de fericire
Lee Young Ae () [Corola-website/Science/320588_a_321917]
-
aniversară la un hotel din Namsan, Seoul, pe data de 20, una mică, în familie, singura vedetă prezentă fiind actrița Jeon Ji Hyun. În imagini o vedem pe actriță radiind de fericire și frumusețe, îmbrăcată cu un tradițional hanbok, în timp ce soțul Jeong Yeong Ho poartă un costum negru, fără cravată. Cei mici, băiețelul în brațele mamei, iar fetița în brațele tatălui, sunt îmbrăcați cu haine tradiționale cu care sunt îmbrăcați copiii coreeni când împlinesc un anișor. Gemenii au primit toată atenția
Lee Young Ae () [Corola-website/Science/320588_a_321917]