67,547 matches
-
trecut "Cheța"; în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea este situată pe râul Mureș, pe drumul național DN15 între Târgu Mureș și Turda. Sat românesc, a aparținut în trecut succesiv domeniului funciar al familiei nobiliare din localitatea învecinată Luncani, domeniului familiei nobiliare maghiare Apafi, respectiv familiei nobiliare Korda. În castelul familiei Apafi (ulterior cumpărat de familia Korda) s-au ținut în Evul Mediu mai multe ședințe ale Dietei transilvane. Castelul a fost
Chețani, Mureș () [Corola-website/Science/300573_a_301902]
-
plecare a lăsat propagator antiunionist pe aprigul preot protopop Popovici al Idicelului”". Între documentele cu valoare agricolă, toponimică, onomastică, juridică și statistică care se păstrează la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Mureș din Târgu Mureș sunt cele referitoare la cadastrul funciar. Pentru localitatea Idicel sunt cele inventariate în Colecția de evidență cadastrală sub cotele 2067 - 2081. Documentul inventariat la numărul 2067 are denumirea: „Descrierea hotarului comunității contribuitoare Idicel (Idecspataka)”, fiind redactat în limba română cu alfabet latin. Reproduc în continuare câteva
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Simion Bretin, Bretean Juon, Pilca Mihăilă, Jelieri Floria, Chertes Floria reprezentantul domnilor ce au fost până acuma scutit de la contribuțiune. Registrul din anul 1937, cu transformările proprietăților efectuate până în anul 1940, cuprinde următoarele elemente: număr curent, numărul parcelei din cartea funciară, numărul topografic al parcelei (în intravilan de la numărul 1 - 289, unde figurează casele, curțile și grădinile cu suprafețele respective în iugăre și stânjeni); numele și prenumele proprietarilor, domiciliul, numărul casei, în extravilan de la numărul topografic 290 - 4337; categorii de terenuri
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
era formată din satele Cârciumărești, Leurdenii de Jos, Leurdenii de Sus și Moara Mocanului, având în total 1272 de locuitori ce trăiau în 287 de case. În comună existau două biserici și o școală înființată în 1837, în timp ce principalii proprietari funciari erau Nic. Crețulescu și N. Gussi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, și comunele Budișteni și Ciulnița, precum și, în plasa Dâmbovița-Dealu a județului Dâmbovița, comuna Glâmbocata. Comuna Budișteni, compusă din satele Budișteanca, Glodu
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
Solonțu) și Câmpeni, cu 1717 locuitori care trăiau în 485 de case. În comună existau patru biserici ortodoxe, una catolică și o școală cu 9 elevi (dintre care o fată) deschisă în 1884 la Băhnășeni, iar cel mai mare proprietar funciar din comună era Vasile Lazu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa, în aceeași plasă, și comuna Băsăști, formată din satele Băsăști, Hăineala, Ludași, Timărești și Balcani, cu 1544 de locuitori ce trăiau în 453 de case
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
din plasa Siretul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Secuieni și Câmpeni, având în total 649 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 25 de elevi la Secuieni și o biserică, iar principalii proprietari funciari erau Ilie Conduratu, C. Frunzeanu, Gh. Livezeanu și Al. Lupașcu. La acea vreme, în zona de nord a teritoriului actual al comunei mai funcționa, în aceeași plasă, și comuna Berbenceni, formată din satele Berbenceni, Văleni, Gura Drumului, Fundenii Răzășești, Berbencenii
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
Bucșești, Cernu, Cornitu, Băieni, Turluianu și Lereni, cu 2015 locuitori. În comună erau patru biserici ortodoxe (două la Bucșești, câte una la Cornitu și Cernu) și o școală mixtă cu 16 elevi (dintre care 2 fete) la Bucșești, iar proprietari funciari erau col. Leonida Iarca, Gr. Săcară, D. Eftasiade, D. Dediu și Anica Moldovan. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Comănești a aceluiași județ. Comuna Bucșești era formată din satele Băieni, Bucșești, Cernu și Cornet și din cătunele Buda
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
se știe cum și din ce motive a predat acest document. În prezent actul se găsește la Arhivele generale ale statului și nu poate fi văzut decât cu autorizație specială. Anexăm acestui capitol de asemenea următoarele acte: - extras de carte funciară privind proprietatea locuitorilor satului Livadia, asupra muntelui Dealul Mare, situat în imediata vecinătate a localității Uricani, - Hotărârea judecătorească a Judescătoriei Hațeg din anul 2000, de reînfințare a Composesoratului. În timpul Imperiului Austro-Ungar, pe la sfârșitul secolului XIX satul Livadia aparținea din punct
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
reînființeze prin hotărâre judecătorească, la Tribunal, composesoratul (după noile legi apărute după 1989), sătenii nu se grăbesc să-și extragă de la oficiile de carte fundoală extrasele familiare. În lucrare sunt anexate cele două acte în acest sens: • extrasul de carte funciară general al composesoratului, • sentința tribunalului Hațeg de reînfințare după 1989 a composesoratului. Nu mai au loc hore - jocurile la „crâșma" din sat sau la căminul cultural. Obiceiurile de sărbători (Crăciun, Paște, etc.) aproape au dispărut ori s-au schimbat în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Între anii 1926-1928 a fost primar al comunei Livadia.În deceniile 20-30 ( și chiar până la colectivizare ) la el veneau țăranii ca să le întocmească acte testamentare, mergea cu ei la notariatul din Petroșani unde era Cadastru și le căuta în Cartea Funciară, deoarece cunoștea datele topografice și fiind vorbitor de limba maghiară putea traduce din foaia cadastrală în românește. Apoi era un foarte bun orator manifestat la adunările cu sătenii (atât înainte cât și după colectivizare), nu lua nimeni cuvântul înaintea lui
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
s-a dovedit a fi un rege eficace pentru Anglia. În anul 1086 a fost realizat un mare recensământ - numit "Domesday Book" - al terenurilor și al populației din Anglia, prin care s-a ținut o evidență precisă a tuturor proprietăților funciare, fiind menționate suprafața fiecărui domeniu, animalele, inventarul agricol, venitul, numărul, situația juridică și obigațiile țăranilor dependenți, îndatoririle vasalilor etc. La moartea lui William I, în 1087, fiul său, William Rufus, a devenit William al II-lea, cel de-al doilea
Wilhelm Cuceritorul () [Corola-website/Science/300742_a_302071]
-
ca proprietari ai moșiei Casotta pe frații Alexandru și Procopie, moștenitori ai lui Athanasie Casotta (Gazoti). În actul de ipotecă nr. 45/27 iunie 1883 prin care Procopie Casotta garanta cu moșia Casotta un împrumut de la Prima Societate de Credit Funciar Român, acesta figurează ca unic proprietar al moșiei, moștenită de la tatăl său, Athanasie, și cumpărată parțial de la fratele său, Alexandru, prin actul de vânzare-cumpărare nr. 332/1883. Proprietarul inițial al „Conacului Procopie Cașota” a fost Procopie Casotta (1852 - 21 septembrie
Casota, Buzău () [Corola-website/Science/300801_a_302130]
-
găsi și printre cei 1 228 de delegați care au semnat actul Unirii de la Alba Iulia. Făurirea României Mari, reforma agrară din 1922 au adus la prosperitatea populației care pe lângă agricultură au inventat ocupații noi pentru a-și extinde proprietatea funciara, « luid-o pe dinaintea satelor vecine » după cum arăta revista "Sociologie Românească" condusă de Dumitrie Gusti. Perioada celui de-al doilea război mondial, anul ocupației hortiste, a frânat dezvoltarea socio-economica a comunei, a dus la secerarea multor vieți omenești, la sărăcirea populației, iar
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
cultivarea de plante prășitoare pe terenuri cu pante accentuate, crearea de drumuri pe pășuni și fânețe pe linia de cea mai mare pantă, în dorința de a scurta distanțele. Toate acestea se datorează și fărâmițării terenurilor după aplicarea Legii Fondului Funciar și au ca efect o degradare accentuată a solurilor. În cazul pășunilor, pășunatul excesiv pe terenurile în pantă a provocat modificarea profilului de sol și a proprietăților fizice în orizontul superior prin eroziune și tasare. În zonă au fost executate
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
efect o degradare accentuată a solurilor. În cazul pășunilor, pășunatul excesiv pe terenurile în pantă a provocat modificarea profilului de sol și a proprietăților fizice în orizontul superior prin eroziune și tasare. În zonă au fost executate lucrări de îmbunătățiri funciare (sisteme de irigație, lucrări de drenaj, terasare și combaterea eroziunii solului), dar în prezent sistemele de lucrări nu funcționează fiind afectate de alunecări de teren, ceea ce duce în continuare la degradarea solului. Ca o concluzie generală a celor expuse, activitățile
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Stoicance, toți născuți în Șona unde au revenit căutând să ridice la nivel superior învățământul școlar prin instruirea copiilor din satul lor natal. În anul 1950 a s-a făcut colectivizarea agricolă în satul Șona, prin aceasta naționalizându-se proprietățile funciare ale proprietarilor locali, care au devenit angajați ai CAP. Ceea ce a produs, totuși, o creștere a nivelului de trai, a fost electrificarea satului în anul 1953.
Șona, Brașov () [Corola-website/Science/300971_a_302300]
-
În această perioadă precipitațiile sunt scăzute, alternând perioade lungi de secetă de 1-3 săptămâni cu averse de ploaie torențială. Pentru a compensa deficitul de apă în ultimii ani ai secolului XX au fost executate mari lucrări de irigații și îmbunătățiri funciare. Iernile sunt în general reci, uscate, influențate de vânturile aspre provenite din nordul Câmpiei Ruse, cum este crivățul. Temperatura medie anuală este în jurul valorilor de 10-11. Iulie este cea mai caniculară lună din an, cu temperaturi medii multianuale de 22-23
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
public (în satul Bordei Verde, zona Vintilești), alimentare cu apă potabilă, trei biserici ortodoxe și o casă de rugăciuni adventistă. Agricultura beneficiază de o infrastructură diversificată cuprinzând: sistem de irigații care acoperă toată suprafața agricolă a comunei, sistem de îmbunătățiri funciare și o bază de recepție și depozitare produse agricole aparținândS.C. Prutul S.A Galați. Principalele lipsuri în domeniul infrastructurii sunt reprezentate de: lipsa infrastructurii feroviare (cea mai apropiată gară este Gara Ianca fiind situată la 8 kilometri de satul
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
frământările și convulsiile prin care a trecut societatea românească, în general. La nivel local, cele mai importante evoluții din această perioadă au fost: desființarea cooperativelor agricole de producție și retrocedarea proprietăților agricole, degradarea infrastructurii agricole și a sistemului de îmbunătățiri funciare, apariția a noi forme de asociere agricolă și arendare, diminuarea activității industriale (extracția de petrol și gaze), îmbătrânirea populației, stagnare economică etc. Până în 1880 tinerii din comună au executat serviciul militar, de regulă, în cadrul "Companiei 3" din "Batalionul I" a
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
există două situri arheologice: Movila Barbă Lată și Movilele Gemene și este necesar a fi protejate pentru căa sunt morminte tumulare. Conform legislației în vigoare, dacă în perimetrul acestor movile se vor întreprinde lucrări de constucții și/sau de îmbunătățiri funciare care le pot afecta, Muzeul Brăilei trebuie informat din timp pentru a elibera terenul de sarcina istorică. Din consultările cu organele care asigură administrarea localității precum și din anchetele efectuate s-au desprins propuneri care vizează o mai buna funcționare a
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
raiul în iad, dar s-au obișnuit. Iadul a luat și el față umană și și-au dus viața înainte. Tinerii au luat drumul orașelor, zona s-a mecanizat și proiectele de la București au început să se materializeze în lucrările funciare de anvergură. Locul ăsta a avut totuși noroc, este așa izolat de căile principale de comunicație, ca transformările nu i-au schimbat fața, ci poate chiar au înnobilat-o. A apărut o frumusețe de lac in arcul padurii de la "Dig
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
Cizer și Boian. Turnul, cu diametrul de 10 m, era construit din piatră cu mortar. În jurul turnului s-au găsit țigle și fragmente ceramice. Cizer intră în documente, ca mai toate satele vechi din Transilvania, odată cu trecerea de la o stăpânire funciară bazată pe tradiția orală la una scrisă, care coincide cu intrarea de facto în administrația Regatului Ungar. În evul mediu, satele de la poalele Rezului și Meseșului au fost cuprinse în domeniul cetății Valcău, iar stăpânul cetății a fost și proprietarul
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
cel Mare. În perioada 1956-1968 a redevenit comună iar din 1968 și până în prezent, face parte din comuna Ștefan cel Mare. Prima biserică a fost construită din lemn înainte de 1772 cu cheltuiala Vornicului de Poartă Neculai Tiron care avea proprietăți funciare în sat și a fost reparată atât de către Ioniță Cuza (care o obținuse prin cumpărătură de la SaftaTiron, moștenitoarea tatălui său), cât și de fiul său, spătarul Gheorghe Cuza, de la care se păstrează un text scris în 1798 pe o ediție
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
în majoritatea lor, în gospodăriile populației, fiind dezvoltată în egală măsură atât cultură vegetală cât și creșterea animalelor. În prezent cât și în perspectiva de se dă o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Agricultură În structura fondului funciar al comunei, ponderea cea mai mare o reprezintă pădurile 56,04%, suprafața agricolă reprezentând doar 35,15% din suprafața totală. În cadrul suprafeței agricole, terenul arabil reprezintă 67,6%, pășunile și fânețele 32%, livezile 0,4 %. Culturile cu ponderea cea mai
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
comunele Moldovița și Vatra Moldoviței, la sud cu comuna Pojorîta, la sud - vest cu comuna Fundu Moldovei, iar înspre est-sud-est se mărginește cu municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei are o suprafață totală de 6786 ha, a carui repartiție în fondul funciar al comunei Sadova este următoarea: vegetația forestieră ocupă suprafața de 3974 ha (58,56% din teritoriu), iar terenul agricol, predominant fânețe și pășuni totalizează 2.575 ha (38,00 %), restul teritoriului fiind terenuri cu alte folosințe. Conform recensământului efectuat în
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]