67,638 matches
-
E.; Preda, M.; Dan, A., 2004, „Surse ale excluziunii sociale în România”, Revista de Asistență Socială, nr. 3-4. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1993, Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1995, Politici Sociale. România în context european, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1996, Social Policy: Romania in the European Context, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1997, Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 2000, Situația femeii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nr. 3-4. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1993, Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1995, Politici Sociale. România în context european, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1996, Social Policy: Romania in the European Context, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1997, Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 2000, Situația femeii în România, Editura Expert, București. Perspective ale dezvoltării sistemului de servicii de asistență socială Daniel Arpinte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
serie de servicii specializate de asistență socială, în special în domeniul protecției copilului; prin Legea nr. 416/2001 a fost asigurată funcționalitatea sistemului de ajutor social și au fost formate câteva generații de asistenți sociali cu studii superioare. În acest context, legea-cadru stabilește elementele fundamentale pentru înscrierea procesului de reformă a serviciilor orientat către dezvoltarea componentei preventive, dar și eficientizarea funcționării segmentului serviciilor specializate. La nivel central, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei este desemnat ca fiind autoritatea care elaborează politica de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
orientate către atenuarea efectelor, ignorându-se cauza problemei. Lipsit de o rețea de servicii primare, sistemul național de asistență socială nu-și poate propune mai mult decât abordarea punctuală și parțială a unor probleme aflate în stare critică. În acest context, programul de guvernare 2004-2008 aduce în discuție redefinirea rolului statului în procesul de reconstrucție instituțională a sistemului de servicii de asistență socială și transferul parțial al responsabilității furnizării serviciilor către sectorul nonguvernamental. Astfel, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de proiecte. Mai mult, cu excepția câtorva DDSSF, nu există baze de date cu furnizorii privați de servicii și nu există încă mijloacele tehnice și personal specializat pentru crearea acesteia, în majoritatea județelor fiind imposibilă monitorizarea și coordonarea activității furnizorilor nonguvernamentali. Contextul structural al sectorului public de servicii și impactul așteptat al noilor măsuri de reformă Transferul unui volum mare servicii presupune o restructurare profundă a instituțiilor județene furnizoare de servicii intrate deja într-un proces de unificare, ceea ce ar fi permis
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nivelul consiliilor locale. Succesul programului a fost parțial, având în vedere că majoritatea consiliilor locale au limitat activitățile la simple proceduri birocratice. Posibilitatea înființării unor servicii specializate, așa cum prevedea legislația adoptată în 1997, a fost ignorată de consiliile locale în contextul avalanșei de obligații financiare în domeniul protecției sociale preluate de bugetele locale. Coordonarea furnizorilor de servicii Lipsa unor rezultate sustenabile a programelor de suport a fost cauzată în mare măsură, de intervențiile în care autoritățile locale au avut un rol
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au fost menționate ca principale categorii în dificultate în cazul a 19 județe de către reprezentanții DDFSS (Baza de date ICCV, 2004), însă de numai 7,1% din reprezentanții consiliilor locale din mediul urban (baza de date CASPIS, 2004). În acest context, derularea centralizată a unor programe de dezvoltare a serviciilor de asistență socială este supusă unui grad înalt de risc dat de neconcordanța dintre nevoia reală sau cea percepută la nivelul unității de implementare și scopurile și obiectivele unității de management
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Iași. Zamfir, Cătălin (coord.), 1999, Politici sociale în România: 1990-1998, Editura Expert, București. Zamfir, Elena (coord.); Dan, Adrian-Nicolae; Preda, Marian, 2004, Surse ale excluziunii sociale în România, raport de cercetare. Zamfir, Elena; Zamfir, Cătălin (coord.), 1996, Politici sociale: România în context european, Editura Alternative, București. *** 2004, Program de guvernare 2005-2008, HYPERLINK "http://www.guv.ro" www.guv.ro. Implicarea serviciilor de sănătate în dezvoltarea socială Cristina Doboș Studiul de față accentuează importanța existenței unui capital uman sănătos în dezvoltarea socială și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivel european. Investițiile s-au făcut cu precădere în continuare în sectorul spitalicesc, ducând la menținerea polarizării în oferta unor servicii de calitate. O parte a populației din marile orașe beneficiază de servicii spitalicești de o calitate ridicată (în context național), pe când cea mai mare parte a populației rurale nu beneficiază decât (în cel mai fericit caz) de asistență primară, în condiții minime de dotare a dispensarelor. În condițiile unei populații sărace sau izolate din punctul de vedere al drumurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comunist. Nemulțumirile și așteptările populației erau însă difuze și nu erau legate de un mod sau altul de funcționare, ci de calitatea evident proastă a serviciilor medicale, iar nemulțumirile medicilor legate de salariile reduse și condițiile dificile de muncă în contextul lipsei de materiale sanitare, dotări și utilități. Trecerea la noua schemă financiară a creat, în opinia mea, un nou mamut administrativ consumator anual de resurse financiare suplimentare importante - mă refer la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (incluzând aici și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
susținute de două tabere: suporterii pieței libere pentru funcționarea sistemului de sănătate și suporteri ai planificări guvernamentale (Vlădescu, 2004). După opinia mea, trecerea la noul sistem s-a făcut fără o analiză foarte clară a implicațiilor diverselor modele europene în contextul românesc și a presupus mai degrabă unele preferințe ale funcționarilor și oficialilor din guvernul de atunci pentru sistemul de tip german al asigurărilor. De fapt, România nici nu avea pregătiți în perioada imediat următoare momentului ’89 prea mulți specialiști în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eficiente de sănătate publică/prevenire. Disparitățile financiare dintre regiunile bogate și cele sărace explică deficiențele de investiție în zonele sărace. Nu a existat nici o politică eficientă de atragere prin stimulente financiare serioase a personalului medical în zonele rurale. În acest context, trebuie avute în vedere pentru viitor o serie de politici eficiente care să țintească printr-o implicare financiară crescută rezolvarea principalelor puncte slabe ale stării de sănătate în România: îmbolnăvirile cu TBC, îngrijirea mai eficientă a mamei și a nou-născutului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și management sanitar. Sisteme de sănătate, Editura CPSS (Centrul pentru politici și servicii de sănătate), București. Vlădescu, Cristian; Dragomireșteanu, Aurora; Enăchescu, Dan, 2001, Politici de alocare a resurselor și de planificare a personalului medical în sistemele de sănătate. România în context internațional, Editura CPSS, București. Vlădescu, Cristian; Stănescu, Alin, 2004, „Asigurarea accesului nediscriminatoriu la servicii de sănătate”, material (nepublicat) pentru raportul de cercetare cu tema Polarizarea accesului la serviciile de sănătate și de educație ca sursă a sărăcirii în viitor, ICCV
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
România, Centrul pentru politici și servicii de sănătate. *** 2003, Health and care in an enlarged Europe, European Foundation for the Improvement of living and Working Conditions *** 2004, Raportul dezvoltării umane, PNUD. Politica educațională ca sursă a dezvoltării sociale. România în context european Laura Stoica Domeniul educației este abordat în acest capitol din perspectiva rolului pe care politica educațională îl are în susținerea dezvoltării: acela de sursă indispensabilă și, implicit, parte esențială a procesului de dezvoltare socială și economică. „Educația este cea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a deveni cea mai dinamică și mai competitivă economie bazată pe cunoaștere, capabilă de o creștere economică durabilă, cu locuri de muncă mai multe și mai bune și cu o coeziune socială mai mare” (Comisia Europeană, 2001). Rolul educației în contextul mai larg definit la Lisabona este de a susține o dezvoltare durabilă prin dezvoltarea capitalului uman, iar politicile de acces la educație sunt menite, pe de o parte, să reducă excluziunea socială și sărăcia și, pe de altă parte, să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și formarea sunt considerate la nivel european ca domenii capitale pentru reducerea sărăciei și dezvoltarea socială. Declarația Uniunii Europene privind politica de dezvoltare (2000) identifică promovarea accesului la serviciile fundamentale, precum educația, ca un domeniu prioritar. Priorități în educație În contextul politicii comunitare de reducere a sărăciei, Comisia Europeană a stabilit la nivelul UE trei domenii prioritare în educație: învățământul de bază, în special educația primară și instruirea cadrelor didactice; formarea unor abilități practice, pentru muncă; învățământul superior, în special la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de înscriere pe niveluri de învățământ are un trend descrescător la nivelul învățământului secundar (liceal și tehnic-profesional) din 1990, când se înregistra o rată totală de 90,7%, în 1999, când era de numai 69,4% (PNUD, 2000). În acest context, un set de măsuri care să vizeze segmentul de populație cu rate reduse de frecventare a unei forme de învățământ secundar ar crește șansele de acces la educație și, ulterior, pe piața muncii al acestora; c) orientarea școlară mai accentuată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
profesională atât pentru persoanele de vârstă școlară, cât și pentru celelalte grupe de vârstă, precum și pe facilitarea transferului sau trecerii de la un nivel de educație la altul pentru toți cetățenii. De asemenea, politicile de acces la educație sunt gândite în contextul mai larg al politicii de reducere a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale. În acest context, asigurarea accesului la educație, așa cum este stipulat în documentele Uniunii Europene, asigură atât dobândirea abilităților de bază (de scriere, de citire, matematice), cât
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
transferului sau trecerii de la un nivel de educație la altul pentru toți cetățenii. De asemenea, politicile de acces la educație sunt gândite în contextul mai larg al politicii de reducere a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale. În acest context, asigurarea accesului la educație, așa cum este stipulat în documentele Uniunii Europene, asigură atât dobândirea abilităților de bază (de scriere, de citire, matematice), cât și o formare profesională care să faciliteze dezvoltarea personală și coeziunea socială. În ceea ce privește educația ca bază pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de scriere, de citire, matematice), cât și o formare profesională care să faciliteze dezvoltarea personală și coeziunea socială. În ceea ce privește educația ca bază pentru dezvoltarea socială, în cadrul politicilor educaționale europene standardele vizează accesul la abilități practice care să faciliteze dezvoltarea în contextul unei societăți axate pe cunoaștere, precum și la abilități care să permită integrarea socială a indivizilor. Principiile europene în acest domeniu stabilesc faptul că abilitățile de bază trebuiesc adaptate permanent standardului de dezvoltare economică și socială, precum și cerințelor societății tehnologice a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Ilie Prezentul studiu are în vedere problematica inegalităților de natură economică dintre indivizi, respectiv țări, ca și importanța perspectivei sociale a dezvoltării pentru evitarea perpetuării și accentuării celor dintâi. Prima parte abordează sumar balansul dintre economic și social, ca și contextul în care aspectele sociale s-au impus ca repere ale dezvoltării. O a doua parte punctează condițiile inegale sau contextele diferite în care are loc procesul globalizării. Provocările pe care inegalitățile contemporane le pun în calea reformării statului bunăstării fac
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a dezvoltării pentru evitarea perpetuării și accentuării celor dintâi. Prima parte abordează sumar balansul dintre economic și social, ca și contextul în care aspectele sociale s-au impus ca repere ale dezvoltării. O a doua parte punctează condițiile inegale sau contextele diferite în care are loc procesul globalizării. Provocările pe care inegalitățile contemporane le pun în calea reformării statului bunăstării fac obiectul unei a treia părți, pentru a încheia cu o sinteză a evoluției inegalităților în cazul țărilor în tranziție. Finalul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
venit ale populației românești în ultimii 15-20 de ani. O astfel de structurare își propune să atragă atenția asupra diferitelor paliere și aspecte importante din perspectiva inegalității și nu are drept scop abordarea relației dintre inegalitate și dezvoltare în aceste contexte. Capitolul nu este o trecere în revistă a teoriilor dezvoltării și nici nu încearcă să argumenteze primordialitatea vreuneia dintre cele două perspective ale dezvoltării. Între economic și social Inegalitatea este una dintre temele larg dezbătute în teoriile economice și cele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
creștere economică și dezvoltare, a dus activitatea actorilor de pe piață dincolo de granițele naționale, preocupările privind justețea distribuției au depășit și ele aceste granițe. O vreme, teoreticienii au văzut acest balans ca fiind similar celui dintre eficiență (economică) și echitate (socială). Contextul economico-social al ultimilor 25 de ani a apropiat mult cele două perspective, care, de altfel, n-au fost niciodată disjuncte, impunând pieței și intervenției statului atributele eficienței și ale echității deopotrivă. Ceea ce nu s-a schimbat prea mult în acești
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării a crescut până la a deveni de nedepășit prin forțe proprii într-un mediu concurențial. Dacă în spațiul național se vorbește despre excluziunea unor grupuri de indivizi din diferite domenii ale vieții sociale, dar mai ales de pe piața muncii, în context internațional există clasificări care grupează țările în funcție de diferiți indicatori ai bunăstării. În prezent, distanța dintre bogații și săracii lumii este atât de mare, încât necesită instrumente diferite de măsură a nivelului de trai. Ambiția de a face loc tuturor la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]