67,078 matches
-
însuși cu solii, pe care i-a obligat să negocieze în schimb cu guvernatorul Novgorodului. Țarul a cerut ca emisarii suedezi să-l trateze pe guvernator ca pe „fratele regelui lor”, dar Juusten a refuzat. Guvernatorul a ordonat apoi un atac asupra soliei suedeze și să li se ea hainele și banii, apoi să fie privați de hrană și de apă și să fie plimbați dezbrăcați pe străzi. Deși suedezii trebuia să fie mutați și la Moscova, din fericire pentru ei
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
de a rezolva problema lor. Până în noiembrie, forțele lituaniene ce se deplasau spre nord cuceriseră Dünaburg iar o forță polono-suedeză a cucerit orașul și castelul Wenden la începutul lui 1578. Forțele rusești nu au reușit să recucerească orașul în februarie, atacul lor fiind urmat de o ofensivă suedeză îndreptată spre Pernau (Pärnu), Dorpat și Novgorod printre altele. În septembrie, Ivan a răspuns trimițând o armată de 18.000 de oameni, care au recucerit Oberpahlen (Põltsamaa) de la Suedia și s-au îndreptat
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
și bine organizată, care a înlocuit datoriile feudale ale nobililor. Similar, el a îmbunătățit un sistem de artilerie deja eficient și a recrutat cazaci. Bathory a strâns 56.000 de soldați, dintre care 30.000 din Lituania, pentru primul său atac asupra Rusiei la Polotsk, parte a unei . Cu rezervele lui Ivan de la Pskov și Novgorod blocate păzind o posibilă invazie suedeză, orașul a căzut la 30 august 1579. Bathory a numit apoi un aliat apropiat, membru al curții sale, Jan
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
război chiar de principalul ei artizan, generalul Averescu, care arăta că: Operația de la Flămânda s-a desfășurat între 23 septembrie - 6 octombrie 1916. Planul inițial prevăzând trecerea la sud de Dunăre a unui număr de 6 divizii și executarea unui atac concentric cu acestea și forțele din Dobrogea, în vederea respingerii forțelor bulgaro-germane. După construirea unui pod la Flămânda și trecerea la sud de Dunăre a două divizii în data de 1 octombrie 1916, operația a fost anulată în ziua următoare, din cauza
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
rus Andrei Medardovici Zaioncikovski și trupele sale au sosit în grabă pentru a întări frontul aliat româno-rus, în încercarea de oprire a armatei lui Mackensen mai înainte ca acestea să cucerească calea ferată București - Constanța. Au urmat lupte grele, cu atacuri și contraatacuri viguroase până pe 21 septembrie. În Dobrogea, generalul Mackensen a lansat o nouă ofensivă pe 20 octombrie, după o lună de pregătiri atente, și trupele amestecate de sub comanda sa au reușit să le învingă pe cele ruse. Rușii au
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
conetabil al Franței (1538-1567). François l-a însoțit pe regele Henric al II-lea la granița cu Germania și a fost prezent la capturarea orașelor Damvillers și Ivoy în 1552. A luat parte la eroica rezistență a orașului Thérouanne împotriva atacului trupelor lui Carol Quintul. În cele din urmă cade prizonier la 30 mai 1553. La întoarcerea din captivitate este făcut cavaler al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și i se asigură guvernarea Parisului și a Île-de-France (1556). A luat parte
François de Montmorency () [Corola-website/Science/335886_a_337215]
-
un oraș de coastă situat mai spre nord. Așezarea, cu o populație de circa 10000 locuitori, a fost cucerită după o luptă violentă cu armata șeicului local. Orașul a fost jefuit și incendiat. Portughezii au fost ajutați în cursul acestui atac de un inamic al celor din Mombasa, sultanul din Melinde. În aceeași lună, o caravelă din flota lui Almeida, condusă de Joăo Homere, a cucerit insula Zanzibar în numele Portugaliei. În 25 martie 1505, Francisco de Almeida a fost numit Vicerege
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]
-
Almeida îi aștepta la o anumită depărtare de plajă. Cum căpitanul navei amiral, Diogo d'Unhos, dusese bărcile cu care veniseră, la locul de aprovizionare cu apă, portughezii rămăseseră fără nici o posibilitate de retragere. Indigenii Khoikhoi au intuit oportunitatea unui atac, în timpul căruia, Almeida și 64 dintre oamenii săi au pierit. Trupul lui Almeida a fost recuperat în aceeași după amiază și îngropat pe țărm în apropierea actualului oraș Cape Town.
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]
-
repartizate operațiunii au fost cinci corpuri aeriene, cu un efectiv de 1.100 de aparate de zbor. Operațiunea a fost lansată pe 3 iunie 1940. Serviciile de informații britanice au reușit să îi avertizeze la timp pe francezi cu privire la iminența atacului, iar rezultatele operațiunii germane au fost departe de ceea ce dorise "Oberkommando der Luftwaffe". Din fericire pentru "Luftwaffe", eșecul operațiunii nu a influențat în final înfrângerea definitivă a Franței, dată fiind starea de slăbiciunea a forțelor sale terestre și aeriene franceze
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
plan cu numele de cod was "Aufmarschanweisung N°1, Fall Gelb" (Instrucțiunile de desfășurare a trupelor No. 1, Cazul galben). Planul prevedea o operațiune limitată în timpul căreia Luxemburgul și Olanda trebuiau ocupate pentru asigurarea unei baze de plecare pentru viitoarele atacuri împotriva Franței. Era de fapt o reeditarea a planului Schlieffen din timpul primei conflagrații mondiale, care dusese la impasul de pe frontul de vest și în final la pierderea războiului de către germani. Acest plan a fost respins de Adolf Hitler și
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
germani. Acest plan a fost respins de Adolf Hitler și, la finalul aceluiași an, șeful Statului Major al Grupului de Armate A, Erich von Manstein, i-a reținut atenția lui Hitler cu o nouă versiune a planului. Aceasta prevedea un atac impetuos prin Ardeni. Acest atac urma să fie realizat de majoritatea unităților mecanizate și de tancuri (Divizii Panzer), care și-ar fi croit drum până la malurile Canalului Mânecii). Pentru mascarea atacului principal urma să fie declanșată o operațiune de diversiune în
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
respins de Adolf Hitler și, la finalul aceluiași an, șeful Statului Major al Grupului de Armate A, Erich von Manstein, i-a reținut atenția lui Hitler cu o nouă versiune a planului. Aceasta prevedea un atac impetuos prin Ardeni. Acest atac urma să fie realizat de majoritatea unităților mecanizate și de tancuri (Divizii Panzer), care și-ar fi croit drum până la malurile Canalului Mânecii). Pentru mascarea atacului principal urma să fie declanșată o operațiune de diversiune în Belgia și Olanda, prin care
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
Hitler cu o nouă versiune a planului. Aceasta prevedea un atac impetuos prin Ardeni. Acest atac urma să fie realizat de majoritatea unităților mecanizate și de tancuri (Divizii Panzer), care și-ar fi croit drum până la malurile Canalului Mânecii). Pentru mascarea atacului principal urma să fie declanșată o operațiune de diversiune în Belgia și Olanda, prin care forțele aliate trebuiau să fie atrase într-o capcană. Versiunea revizuită a "Unternehmen Gelb" (Operațiunea Galben), cunoscut și ca Planul Manstein, a fost lansată cu
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
Franței. Ca urmare, francezii mai dispuneau doar de unități formate din soldați slab instruiți și înarmați care să facă față restului armatei germane. "Luftwaffe" a jucat un rol de primă importanță în subminarea operațiunilor aliate în această primă fază a atacului. Participarea "Luftwaffe" a avut o importanță capitală în special în timpul luptelor de la Sedan, după câștigarea căreia germanii au avut calea deschisă pentru victorie. La începutul lunii iunie, asediul trupelor de la Dunkerque a luat sfârșit, iar pe 3 iunie a început
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
Participarea "Luftwaffe" a avut o importanță capitală în special în timpul luptelor de la Sedan, după câștigarea căreia germanii au avut calea deschisă pentru victorie. La începutul lunii iunie, asediul trupelor de la Dunkerque a luat sfârșit, iar pe 3 iunie a început atacul pentru cucerirea restului teritoriului francez - operațiunea cu numele de cod "Fall Rot" (Cazul Roșu). Pentru asigurarea succesului și în această fază a războiului, era necesară asigurarea superiorității aeriene în aceeași măsură ca în timpul derulării Operațiunii Galben. Hugo Sperrle planificase de
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
francez - operațiunea cu numele de cod "Fall Rot" (Cazul Roșu). Pentru asigurarea succesului și în această fază a războiului, era necesară asigurarea superiorității aeriene în aceeași măsură ca în timpul derulării Operațiunii Galben. Hugo Sperrle planificase de mai multă vreme un atac împotriva Parisului și, pe 22 mai, el a ordonat "Fliegerkorps II" și "V" (Corpurile Aeriene II și V), "Kampfgeschwader 77" (Grupul de bombardament 77) și "Kampfgeschwader 28" din cadrul "Fliegerdivision" (Grupul de bombardament 28 - Divizia aeriană I) să atace Parisul. Operațiunea
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
II și V), "Kampfgeschwader 77" (Grupul de bombardament 77) și "Kampfgeschwader 28" din cadrul "Fliegerdivision" (Grupul de bombardament 28 - Divizia aeriană I) să atace Parisul. Operațiunea a fost împiedicată de vremea nefavorabilă. Totuși, Sperrle a ținut să își continue planurile de atac și a ordonat chiar a doua zi, 23 mai, lui Otto Hoffmann von Waldau și Helmuth von Hoffman, "Gruppenkommandeur" (comandați de grup) din cadrul Grupului de bombardament 28 să conceapă o operațiune cu numele de cod "Paula". Obiectivele operațiunii erau vaste
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
singur motor. Toate aceste avioane și fabricile aeronautice din zonă trebuiau distruse. Germanii dispuneau de informații militare detaliate cu privire la amplasarea bateriilor antiaeriene și a instalațiilor de la sol. Operațiunea urma să fie executată pe 30 mai, dar la fel ca și atacul de pe 22 mai, a fost împiedicată de vremea proastă. Operațiunea a fost compromisă în cele din urmă de lucrul în echipă de slabă calitate și de încrederea excesivă în „invulnerabilitatea” "mașinii „Enigma”". Serviciile de informații britanice, care reușiseră să decripteze
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
fost compromisă în cele din urmă de lucrul în echipă de slabă calitate și de încrederea excesivă în „invulnerabilitatea” "mașinii „Enigma”". Serviciile de informații britanice, care reușiseră să decripteze codul militar german (Ultra), i-au avertizat pe francezi cu privire la iminența atacului. Pe 30 mai, contrainformațiile britanice au interceptat un mesaj trimis de Grauert prin care acesta discuta despre pregătirile pentru atac ordonate corpul său aerian. Traficul dintre comandanții germani interceptat de britanici a conținut numeroase informații despre atac. "Oberst" Johann-Volkmar Fisser
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
Enigma”". Serviciile de informații britanice, care reușiseră să decripteze codul militar german (Ultra), i-au avertizat pe francezi cu privire la iminența atacului. Pe 30 mai, contrainformațiile britanice au interceptat un mesaj trimis de Grauert prin care acesta discuta despre pregătirile pentru atac ordonate corpul său aerian. Traficul dintre comandanții germani interceptat de britanici a conținut numeroase informații despre atac. "Oberst" Johann-Volkmar Fisser primise ordine pe care le considera incomplete și cerea lămuriri. El a pomenit în corespondența sa de „Paris”. Sperrle a
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
francezi cu privire la iminența atacului. Pe 30 mai, contrainformațiile britanice au interceptat un mesaj trimis de Grauert prin care acesta discuta despre pregătirile pentru atac ordonate corpul său aerian. Traficul dintre comandanții germani interceptat de britanici a conținut numeroase informații despre atac. "Oberst" Johann-Volkmar Fisser primise ordine pe care le considera incomplete și cerea lămuriri. El a pomenit în corespondența sa de „Paris”. Sperrle a scos grupul aerian la lui Fisser din dispozitivul de luptă inițial aprobat. Toate aceste informații obținute de
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
britanici și transmise francezilor, împreună cu informațiile obținute de serviciile franceze de spionaj au creat aliaților o imagine destul de corectă asupra intențiilor germanilor. Unități din Flotele aeriene 2 și 3 ("Luftflotte 2" și "Luftflotte 3") au fost repartizate pentru această operațiune. Atacurile urmau să fie executate de Grupurile de bombardament ("Kampfgeschwader") KG 1, KG 2, KG 3, KG 4, KG 54 și KG 55, escortate de Grupurile de vânătoare ("Jagdgeschwader") JG 2, JG 26, JG 27, JG 53 și Grupurile de distrugătoare
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
din Corpul Aerian IX ("IX. Fliegerdivision"), iar JG 2 și JG 27 din Corpul Aerian VIII ("VIII. Fliegerkorps"). "Jagdfliegerführer 3" a împrumutat JG 53 pentru executarea operațiunii. Stab. și I./KG 2 si-a mutat baza la Trier-Euren în vederea executării atacului. I./ KG 2 opera de la Wengerohr, iar III./ KG 2 a fost mutat la Kirchenburg. Stab. KG 55 opera de la Schwabisch. I., II., III./ KG 55 își avea baza la Reims, Heilbronn și respectiv Eutingen. KG 3 își avea bazele
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
acest grup aerian a fost mutat la baze din Franța, ale căror locații nu sunt cunoscute . KG 4 își avea subunitățile plasate la Gütersloh, Fassberg și Delmenhorst. Este posibil ca anumite unități ale KG 3 să fi fost mutate în vederea atacului la baze din apropiere de Lille. KG 1 își avea bazele la Giessen, Kirtorf și Ettinghausen. Este de asemenea posibil ca anumite unități ale aKG 1 să fi fost mutate pe unele aeroporturi franceze capturare până pe 3 iunie, cel mai
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
de Chasse de Nuit",), E.C.M.J. 1/16, E.C.N. 1/13, 2/13, 3/13 și 4/13 dotate cu avioane Potez 631. Aceste Grupuri aveau în total 240 de avioane. Dintre acestea, doar 120 au fost implicate în luptele împotriva atacului german. Pe 3 iunie, unitățile franceze au fost trecute în condiții de alarmă de luptă cu o oră înainte ca bombardierele germane să decoleze, dar datorită unei proaste organizări, numai o parte a escadrilelor franceze au recepționat semnalul de decolare
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]