67,036 matches
-
o pîrghie" cu ajutorul căreia s-ar fi putut induce schimbări în estul Europei. Din nefericire pentru el, nu-și dădea seama că membrii Congresului erau mai dornici să finanțeze arme pentru a distruge comunismul din sud-estul Asiei decît să adopte arme economice prin care să influențeze politica țărilor comuniste din estul Europei. Pe la sfîrșitul anului 1966, Johnson dusese deja cam 400.000 de ostași americani în Vietnam. Și totuși, victoria nu se întrezărea. Secretarul Apărării, McNamara, a apelat la experți în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acasă 1258. După încă o săptămînă, România și-a afișat iar independența. Ceaușescu a participat la o întrunire a țărilor Pactului de la Varșovia, ce s-a desfășurat la Sofia, în Bulgaria, pentru a discuta despre un tratat de neproliferare a armelor nucleare. El s-a declarat împotriva acestui tratat, întrucît nu oferea garanții pentru nefolosirea armelor nucleare împotriva țărilor denuclearizate 1259. Refuzul său de a ajunge la un compromis a determinat, în cele din urmă, Pactul de la Varșovia, să emită primul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la o întrunire a țărilor Pactului de la Varșovia, ce s-a desfășurat la Sofia, în Bulgaria, pentru a discuta despre un tratat de neproliferare a armelor nucleare. El s-a declarat împotriva acestui tratat, întrucît nu oferea garanții pentru nefolosirea armelor nucleare împotriva țărilor denuclearizate 1259. Refuzul său de a ajunge la un compromis a determinat, în cele din urmă, Pactul de la Varșovia, să emită primul comunicat fără ca acesta să fi fost votat în unanimitate.1260 Încăpățînarea lui Ceaușescu era o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dorea să negocieze cu sovieticii o gamă largă de subiecte. Oricum, evenimentele survenite într-o anumită direcție aveau să afecteze tratativele în cealaltă. Pe 18 decembrie 1968, Kissinger le spusese sovieticilor că noul președinte este dispus să discute despre reducerea armelor strategice un obiectiv sovietic pentru a primi, în schimb, ajutor în privința rezolvării problemelor din Estul Mijlociu și sud-estul Asiei 1301. La două luni după învestirea sa, Nixon l-a rugat pe premierul sovietic Alexei Kosîghin să-l ajute să pună
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
punînd astfel capăt politicii americane "pentru cele două Chine". Oricum, Administrația își concentrase atenția asupra relațiilor sovieto-americane și a întrunirii la nivel înalt de la Moscova, cu mult înainte de a se isca agitația pricinuită de China. Progresele Tratativelor de Reducere a Armelor Strategice au constituit un impuls și pentru alte negocieri, mai ales cele privind vînzarea de cereale Uniunii Sovietice. În 1972, Uniunea Sovietică se confrunta cu pierderi dezastruoase în privința cerealelor, fapt pe care Occidentul nu-l cunoștea. Era imperios necesar pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Președintele spera ca întîlnirea sa cu Brejnev să ducă la un acord comercial sovieto-american, care să prevadă și acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru exporturile sovietice 1494. Punctul culminant al întrunirii a fost semnarea acordului SALT (de Reducere a Armelor Strategice), pe 29 mai1495. Deși realizările acestei întrevederi se consideră a fi acordul SALT și Declarația Principiilor de Bază, prin care ambele țări se obligau să facă tot posibilul pentru a evita confruntările militare, întîlnirea s-a remarcat și printr-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
statul Washington a început o luptă împotriva Casei Albe care avea, în curînd, să estompeze distincția dintre relațiile SUA cu Uniunea Sovietică și cele cu statele aflate sub influență sovietică. Congresul și Moscova Întrunirea de la Moscova, "Tratatul de reducere a armelor strategice" (SALT) și negocierile comerciale ce au decurs de aici i-au incitat pe congresmenii și senatorii conservatori precum un steag roșu. Și nimeni nu era mai supărat din cauza acestor negocieri decît "Scoop" Jackson. Acesta era împotriva destinderii sovieto-americane și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu va crește în mod semnificativ, reînnoirea Clauzei pentru România pentru 1983 va fi serios periclitată"2160. Declarația lui Reagan trebuia luată în serios de către conducerea de la București. Era vorba despre un președinte care folosea fără nici o reținere comerțul ca armă în politica externă, indiferent de prevederile și implicațiile Legii administrării exporturilor, din 1979. Reagan anulase embargoul pentru vînzările de cereale impus de Carter împotriva Moscovei, în aprilie 1981, dar reinstituise sancțiuni comerciale împotriva Uniunii Sovietice, cu doar șase luni mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și a convocat un miting pro-guvernamental în București, pentru a doua zi2563. Pe 21 decembrie, în centrul orașului s-au adunat o mulțime de demonstranți care scandau sloganuri prodemocratice. Ceaușescu a chemat armata, care a început să tragă focuri de armă. Pe străzile principale din centrul orașului au apărut tancuri. Demonstranții au rămas, însă, fermi pe poziție și curajul lor a fost evocat de agențiile de presă din Iugoslavia, Cehoslovacia, Franța și Uniunea Sovietică. Pe data de 21, Departamentul de Stat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reducă și ceea ce mai rămăsese din legăturile româno-americane2566. Faptul că Ceaușescu instituise stare de urgență în toată țara nu îi speria pe demonstranți. Mai multe unități ale armatei române au refuzat să respecte ordinele și s-au alăturat demonstranților, întorcînd armele împotriva Securității. Întrucît Bucureștiul devenise un adevărat haos, Departamentul de Stat a ordonat evacuarea din Ambasada Statelor Unite a personalului care nu era absolut necesar 2567. Acesta a făcut, de asemenea, și o serie de recomandări de călătorie, sfătuindu-i pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a redus în intensitate. Forțele Securității își pierduseră motivația politică; Ceaușescu nu se putea întoarce la putere. Unii membri ai Securității au continuat să lupte, temîndu-se ca în caz contrar să nu fie uciși de revoluționari. Alții și-au depus armele și s-au strecurat în mulțime, sperînd să treacă în anonimat. Cînd luptele s-au mai domolit, Statele Unite s-au pregătit să trimită României ajutoarele promise 2577. La cîteva zile după aceea, secretarul de stat Baker și-a clarificat în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
America intenționa să folosească această putere pentru a asigura victoria democrației și răspîndirea capitalismului în toată lumea. Răspîndirea comunismului în Europa de Est și China au determinat, însă, Statele Unite să privească lumea în condițiile principiului bipolarității. În acel moment, comerțul a devenit o armă. Prin obsesia ei de a distruge comunismul, America a tulburat adeseori apele într-atît încît nu se mai vedea clar care este inamicul. Între 1948 și 1958, "corelațiile" au jucat un rol foarte important în politica externă americană. În acea perioadă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
export. Departamentul Apărării era și mai strict; acesta și-a menținut pînă în ziua de azi un veto asupra exportului multor articole considerate posibile amenințări la securitatea națională a Americii. Spre deosebire de acesta, Departamentul de Stat privea comerțul ca pe o armă prin care America își putea spori influența pe plan mondial, cu excepția situației în care Statele Unite erau în război. Acesta a susținut mai puține restricții decît Departamentele Comerțului și Apărării. Departamentul de Stat s-a opus, de asemenea, și amendamentelor care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de H. Freeman Matthews lui Richard McKinzie, 7 iunie 1973, p. 34, Biblioteca HST). 682FRUS, 1952-1954, II, 325-326 683Pentru detalii vezi FRUS, 1952-1954, II, 491-534. 684FRUS, 1952-1954, II, 587 685Ibidem, p. 580 686Ibidem, p. 581. Importanța pe care o dobîndiseră armele atomice marca o schimbare majoră față de politica anterioară, chiar și față de cea formulată de ultimul document din seria CSN 153 (Raportul Reformulare a politicii fundamentale de securitate națională, 10 iunie 1953, 14 p., CSN 153/1, cutia 5, asistent special
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Drumul mnemonic spre națiune / 19 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ / 43 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual / 45 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" / 55 Capitolul 2. Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă / 59 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale / 59 2.2. Analiza documentelor sociale și critica "sociologiei de fotoliu" / 63 Capitolul 3
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Costin și finalmente ratificată de Cantemir, avea să își testeze veleitățile politice peste Carpați, în Transilvania. Aici, departe de a fi doar o concepție istorică, doctrina latinității limbii române și a descendenței romane a românilor avea să fie mobilizată ca armă intelectuală în lupta politică pentru emanciparea socială a "națiunii" române. Cel care a preluat-o și dezvoltat-o în acest sens a fost episcopul unit Inocențiu Micu-Klein, influențat de scrierile lui Dimitrie Cantemir (al cărui Hronic l-a cumpărat în jurul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
discursul școlar între 1948 și 1999. Pluralizarea discursivă în discursul școlar despre trecut a contribuit la instituirea unei "piețe a memoriei" în care diferite versiuni asupra trecutului rivalizează în vederea dobândirii de credibilitate publică. 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică de transmitere de cunoștințe factuale, literatura didactică, cu atât mai mult manualul de istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de socializare formală a tinerilor în sistemul axiologic cauționat de autoritățile statale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
N. Machivelli care vedea în religie un instrument al politicii de stat (religio instrumentum regni), manualele școlare de istorie națională pot fi concepute ca instrumenta regni. Pe aceeași linie de gândire, C. Ingrao (2009) consideră manualele de istorie ca fiind "arme de instrucție în masă", i.e., principalele vehicule ideologice prin care stocul sancționat oficial de cunoștințe despre trecut este transmis în procesul de socializare mnemonică a tinerelor generații. Datorită controlului statal atât asupra structurii, cât și asupra conținutului acestora, manualele încorporează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca vectori ai memoriei naționale Limbajul uman face proba plasticității sale expresive prin abundența metaforică prin care poate fi descris manualul de istorie. Privit prin prisma ideii machiavelliene, cartea școlară este un instrumentum regni, angajat de autoritățile statale ca o "armă de instrucție în masă". Schimbând unghiul de analiză cu câteva grade hermeneutice, manualul de istorie apare ca fiind un "vector al memoriei" care structurează modul colectiv de raportare la trecut (Wood, 1999). Tabloul poate fi completat prin conceptul lui P.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Stăpânirea" s-a asigurat ca această carte didactică să fie retipărită de 28 de ori! Exponent al pedagogiei supunerii, Catehismul lui Aaron, departe de conținutul contestatar al ordinii existente atât de manifest al lucrării Patria, patriotul și patriotismul, este o armă didactică de supunere în masă față de stăpânire pe cale educațională. Catehismul supunerii sociale se încheie prin detalierea datoriile fiecărui om către patria sa, aceasta din urmă fiind definită drept "locul sau țara aceea unde cineva s-a născut, unde trăiește, unde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rumânii se deșteptară; cunoscură trimiterea lui din ceriu, și alergară la glasul lui cel propăvăduitor de mântuință. El era eroul, era idolul lor, era viața și fericirea lor, era rumânul care făcea cât toți rumânii. Sub comanda lui, rumânii cu armele în mână dezvoltară o putere destoinică de a trage admirarea și lauda celorlalte nații; vrednică de numele și sângele ce-l purta în vinele lor și de drepturile ce dorea să dobândească, acestea era vremile cele eroice ale rumânilor. Geniul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai slăbită și mai vrednică de respectul și cinstea altor staturi ca în vremea aceasta. Ca să îngrădească, să întemeieze slobozenia și să asigureze țării fericire vecinică, croii proiectul acel mare de a uni pe toți rumânii într-o putere. Cu armele în mână înființă proiectul acest favorit al său și vrednic de un rumân mare ca dânsul; dar când era să întemeeze statul acest nou al rumânilor, se răpi din viață printr-o moarte hoțească. Sgomotul acel mare ce-l făcură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în mână înființă proiectul acest favorit al său și vrednic de un rumân mare ca dânsul; dar când era să întemeeze statul acest nou al rumânilor, se răpi din viață printr-o moarte hoțească. Sgomotul acel mare ce-l făcură armele rumânești pentru slava și fericirea țării, se liniști; țara rumânească iar căzu sub greutatea soartei mai dinainte; alt Mihaiu nu se mai născu pentru dânsa; în locul slavei de atunci, veni smerirea și umilirea, tot folosul a fost că turcii se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotice: bărbaților le este destinată o soartă armată, care poate culmina prin sacrificiul suprem întru neam și patrie; femeilor, în schimb, le este sortită misiunea biologică de a fi născătoare de patrioți, mume de eroi. Considerate improprii pentru fapte de arme, femeilor li se rezervă funcția socială de născătoare de jertfelnici. Odată ce sunt distribuite social în acest rol pe care se văd nevoite să îl joace într-o societate fățiș patriarhală, Bărnuțiu nu consideră oportună educația lor școlară. "Educarea feteloru s
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
e si paladiulu libertatii si nedependentiei nostre, si documentulu celu mai decontrovertibile, cumucà libertatea la Români e originaria si mai vechia decatu servbitutea" (ibidem). Doar printr-o astfel de istorie, centrată pe Marii Români și pe marile lor fapte de arme, "educatoriulu românu va desteptá [...] spiritulu celu eroicu alu stramosiloru, carii 'si apretiau tier'a, limb'a si libertatea mai multu decat vieti'a, cà nu e nimic'a mai nobile decatu a muri pentru patria" (Bărnuțiu, 1870, p. 183). Educația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]