67,138 matches
-
locul teatral era arhitectural și deschis. La greci, teatrul era din marmură, biserica servea drept decor în Evul Mediu, Commedia dell'arte își înălța stâlpii pentru scenă în piața publică sau le sprijinea de un palat, teatrul elisabetan era sub cerul liber. Dar, mai târziu, teatrul a devenit un spațiu închis iar scena a devenit această "cutie cu iluzii" a teatrului de tip italian, plină de decoruri artificiale. După părerea lui Craig, dacă vrem să-i redăm teatrului măreția trecută, este
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lumină, acțiune fizică a luminii care trezește senzația de cald sau de frig." În scopul de a-l incita pe actor să inventeze un limbaj corporal, Artaud a scris două pantomime, Piatra filosofală (La Pierre philosophale) și Nu mai există cer (Il n'y a plus de firmament), unde se mulțumește să dea un argument și să propună câteva indicații scenice. Balinezii, pe care Artaud îi descoperă la Paris unde vin să se producă în 1931, și al căror elogiu îl
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
unor împărați asirieni, trimițându-ne unii altora prin poștă saci cu urechi omenești, cu nasuri sau cu nări corect decupate, ci de cea, mult mai teribilă și necesară, pe care lucrurile o pot exercita asupra noastră. Nu suntem liberi. Iar cerul ne mai poate cădea încă în cap. Și teatrul este făcut ca să ne învețe mai întâi acest lucru." Artaud va șovăi mereu între acești doi poli ai cruzimii, concepția grand-guignolesque, sălbatică, ce face sâmgele să curgă, care mutilează, care torturează
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Artaud va șovăi mereu între acești doi poli ai cruzimii, concepția grand-guignolesque, sălbatică, ce face sâmgele să curgă, care mutilează, care torturează corpul, și cruzimea metafizică ce rănește sufletul. Cele două pantomime ale sale, Piatra filosofală și Nu mai există cer, ilustrează aceste două tendințe ale cruzimii care coexistă în teoria lui. O asemenea concepție despre teatru atrage după sine repunerea în discuție a jocului tradițional al actorului, care nu trebuie să recite un text învățat, ci să improvizeze. Dullin, maestrul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
unea pe noi același sân nenorocos, În pântecele mamei mele războaie intestine Stau, la a noastră despărțire, fatală origine. Ea apăru, știi bine, din leagănul de prunc, Ne va urma probabil până și în mormânt. S-ar zice că și cerul, printr-o funestă hotărâre, Pentru incestul părinților noștri a voit pedepsire, Iar prin sângele nostru a vrut să scoată la lumină Tot ceea ce ură nesfârșită și dragoste dezbină." (n.tr.) 58 Agnition în orig. (lat. agnitio), termen folosit de Corneille
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
2-3; Nora Iuga, Poezia metalică, LCF, 1997, 19; Aurelian Titu Dumitrescu, Un suprarealist mistic, VR, 1998, 4-5; Gheorghe Grigurcu, Sociabilitate și solitudine, RL, 2000, 25; Aura Christi, Războinicul și jobenul galben, CNT, 2000, 44; Constantin Abăluță, Moartea și înălțarea la cer a hamsterului, „Ziarul de duminică”, 2002, 7; Octavian Soviany, Viața ca un miracol, LCF, 2002, 8; Vasile Pruteanu, „Camera de subsol sau Răscumpărarea”, ATN, 2002, 2; Aura Christi, Valeriu Mircea Popa. Un „scandal literar”, CNT, 2002, 12; Al. Cistelecan, Doi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
Să nu se lucreze decât cu aparate cu a căror funcționare este clară. Este interzis lucrul la instalațiile care nu sunt prevăzute în lucrările practice. 3. Să se ceară ajutorul cadrului didactic în toate cazurile când prevederile lucrării practice o cer sau atunci când apar orice fel de complicații în timpul lucrării. 4. Să se păstreze ordinea la punctul de lucru. Atenție la utilizarea instrumentelor ascuțite, obiectelor de sticlă, etc. Lichidele vărsate pe podea sau pe masa de lucru trebuie șterse imediat cu
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
la adăpost, după ce au închis, după obicei, gura peșterii, s-au dus cu toții în fundul ei, la locul vrăjilor. Acolo, la lumina torțelor din rășină de brad, sub chipurile zugrăvite cu roșu, însemnînd viață, ale cerbului din pădure, ale păsării de pe cer și ale peștelui din apă, alături de desenul palmei lui, ca semn al puterii ce avea, a furat pe peretele afumat marginile palmei Ucenicului său cel vrednic, și isteț, cu degetele rășchirate. Marginile au fost însemnate cu negru de fum, răzuit
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
vrednice femei daruri: semințe, lapte și pâine pe care le-a împărțit la fiecare din chipurile de lut ars ale Mumelor. A început cu Muma Ploii, care poartă pe poalele fustei dungile lăsate de picăturile de apă care cad din cer. A hrănit apoi Muma Rodniciei, cea borțoasă, care are grijă de rodnicia câmpului, a vitelor și femeilor satului. Nu a uitat nici pe Muma Morților, adică a Moșilor și Strămoșilor, subțire ca un fus, cu îmbrăcăminte împodobită cu tot felul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Vraciul trebuie să le țină tovărășie când mănâncă și cărora trebuie să împartă darurile primite în așa fel încît nimic să nu rămână nefolosit, pentru a nu supăra nici Mumele, nici femeile cele darnice. *** Când au ieșit din Casa Mumelor, cerul tocmai începuse a se înnora în partea dinspre Soare-Apune. Nici nu ajunsese bine la câmpul lui din lunca pârâului, că se și iviră pe sub norii groși și negri șerpii fulgerelor și răzbătură până la el bubuiturile înfundate ale tunetelor. Pesemne că
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
partea aceea, către izvoarele Obârșiei, o adevărată rupere de nori, o ploaie ca un potop. Tocmai se gândea cum să-și întărească coverga de adăpost, cu ceva tulpini de cânepă sălbatică, tare și plăcut mirositoare, când își dă seama că cerul se și luminează și norii cei bogați în ploaie se îndepărtează către miazăzi. Ploaia îi ocolește. Se vede că Muma Ploii e tare supărată pe ei și nu le vrea binele, cu toate darurile pe care tocmai le-a primit
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Viața românească”, „Tribuna”, „Familia”, „Vatra”, „Orizont”, „România literară”. Un prim volum de reportaje, Întâmplări din viață și sport, alcătuit de Z. în colaborare, îi apare în 1958. Următoarele trei cărți, tot de reportaje - Cal bătrân cu chingă roșie, Pământul, marea, cerul și oamenii (ambele din 1974) și Semnul delfinului (1976) -, își extrag substanța din viața de toate zilele pe marile șantiere, în uzine, fabrici, în Insula Mare a Brăilei etc. După tiparul ideologic al epocii, Z. investighează mediile muncitorești, se arată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
povestiri din Epihia în stil valah (2003) imaginea unei Americi neconvenționale, „mărturisind” despre „desțărare” și despre experiențe dure sau grotești. SCRIERI: Întâmplări din viață și din sport (în colaborare), București, 1958; Cal bătrân cu chingă roșie, București, 1974; Pământul, marea, cerul și oamenii, București, 1974; Semnul delfinului, București, 1976; Ademenirea, Cluj-Napoca, 1983; Casa cu ochii scoși, I-II, Cluj-Napoca, 1993-1994; Muntele de foc, Cluj-Napoca, 1993; Celor morți fără lumină, Cluj-Napoca, 1994; Anotimpurile unei țigănci, pref. Dinu Bălan, Lugoj, 2003; Epihia în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
Vântul șoptea și se tânguia deasupra capului meu, iar picioarele mele făceau zgomot la fiecare pas sunând ca bătăile unei inimi. Ajunsesem aproximativ la locul propus, miam ridicat privirea, sperând să zăresc luminița, dar n-am văzut decât petice de cer cenușiu printre copacii deși. Am înaintat și crrranciii...abia ce călcasem pe ceva ce a sunat înfiorător, un iz de carne în descompunere îmi inundă nările, lăstărișul fâsâi în stânga mea, urmat de o usturime a brațului meu unde își avea
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
reflexia semnului tău de naștere. Acum tu intri în scenă, mi-a zis fără prea multe explicații deși mi-aș fi dorit să am ocazia de ai pune măcar câteva întrebări. Mi-a dat drumul și a ridicat ochii spre cer. Nu mai știu nimic.. M-am trezit aici într-o lume rece... moartă. Sunt singură.. Doar eu am mai rămas... Ce am făcut?!
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
Chiar Biblia face referire de mai multe ori la acest circuit, în special în legătură cu potopul. Următorul citat este tradus din textul sanscrit al cărții indiene Manusmrti, carte cu o origine de cel puțin 2500-3000 de ani: “Apa se ridică la cer sub formă de vapori; din cer coboară sub formă de ploaie, din ploaie se nasc plantele, și din plante, animalele” (Manusmriti Cartea III, sloka 76). Nu se poate găsi un punct în care începe sau se termină ciclul natural al
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
multe ori la acest circuit, în special în legătură cu potopul. Următorul citat este tradus din textul sanscrit al cărții indiene Manusmrti, carte cu o origine de cel puțin 2500-3000 de ani: “Apa se ridică la cer sub formă de vapori; din cer coboară sub formă de ploaie, din ploaie se nasc plantele, și din plante, animalele” (Manusmriti Cartea III, sloka 76). Nu se poate găsi un punct în care începe sau se termină ciclul natural al apei. Moleculele de apă se mișcă
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
oferire, de exemplificare și ilustrare. Putem presupune că existau rituri pentru transformarea morților În „strămoși” (ca În Africa). Chiar și astronomia devine parte esențială a cultului. Monumentele megalitice erau În același timp morminte comune, marcare ancestrală a teritoriului, observatoare a cerului și anotimpurilor. Dacă aceste mari case ale morților aveau partea interioară ascunsă (Încăperi În care aveau acces doar câteva persoane, locuri retrase și reprezentări „vizibile” numai pentru defuncți), ele aveau, În general, anticamere, locuri de adunare și esplanade exterioare deschise
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
stăpânesc: Raxe "Ra" este „soarele”, Shuxe "Shu" este „golul”, adică atmosfera, Nunxe "Nun" este „apa” primordială, Iahxe "Iah" este „luna”. În alte cazuri Însă, identificarea este mijlocită de un nume mai puțin explicit (cel puțin pentru noi): Nutxe "Nut" este „cerul” (mereu cerul), Gebxe "Geb" este „pământul” (mereu pământul) și așa mai departe. Alți zei sunt legați de structurile sociale ale țării, mai ales cele ale cetăților și ale provinciilor (nome după cum au fost denumite, cu un cuvânt grecesc, provinciile Egiptului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ra" este „soarele”, Shuxe "Shu" este „golul”, adică atmosfera, Nunxe "Nun" este „apa” primordială, Iahxe "Iah" este „luna”. În alte cazuri Însă, identificarea este mijlocită de un nume mai puțin explicit (cel puțin pentru noi): Nutxe "Nut" este „cerul” (mereu cerul), Gebxe "Geb" este „pământul” (mereu pământul) și așa mai departe. Alți zei sunt legați de structurile sociale ale țării, mai ales cele ale cetăților și ale provinciilor (nome după cum au fost denumite, cu un cuvânt grecesc, provinciile Egiptului), care caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
atât despre reprezentări ale divinității, cât mai ales despre figurări care trebuie să descrie calitățile zeului prin intermediul Însușirilor care sunt atribuite animalelor respective: Khnum, cel care fertilizează, arată „ca” un berbec; Anubis, zeul cimitirelor este „ca” un șacal; Horus, zeul cerului, arată „ca” un șoim. La fel, sfinxul, care Îl reprezintă pe suveran, spune despre el că este „ca” un leu (animal regal prin excelență). Ajungem astfel la un ultim grup de zei: suveranii 1. Așa cum, În gândirea egipteană, un zeu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
subteran multiplu - și, În antichitate, plin de ofrande - unde se află un tumul care Îl domină și care a suferit modificări În timpul construcției, până când a ajuns să aibă aspectul unei scări imense Îngustate spre vârf: invitație de a urca spre cer sau aluzie la tumulul primordial pe care a apărut, la Începutul timpurilor, soarele. În zonele libere se află construcțiile care trebuie să conțină atributele regalității, cele destinate cultului defunctului și al regelui, o curte interioară dedicată În Întregime structurilor ce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care le vom găsi În epoca mai târzie (sau În alt ambient), structura panteonului egiptean se manifestă deja Într-un mod complet organizat după criteriile pe care l-am descris În paginile introductive. Există zei ai orașelor, ai soarelui, ai cerului, ai stelelor, ai pământului, ai lunii - Într-un cuvânt, ai elementelor naturii. Această lume divină a piramidelor dezvăluie, În racursí și ascunsă În spatele funcției rituale funerare, o vitalitate complexă. În ceea ce-i privește pe zei, În unele aluzii fugare se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la originea lumii actuale și din el, prin unirea cu el Însuși, se naște prima pereche de zei, Shuxe "Shu" („golul”) și Tefnutxe "Tefnut" care, la rândul lor, Îi generează pe zeul Gebxe "Geb" („pământul”) și pe zeița Nutxe "Nut" („cerul”). Soarexe "Soare", aer, un element despre care nu se știe cu siguranță ce este (Tefnut), pământ, cer: este scenariul În care se integrează fiii perechii Geb și Nut, fii care sunt, la rândul lor, două perechi: Osirisxe "Osiris" și Isisxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și de a se manifesta ale divinităților. În perspectiva funerară care Îi condiționează pe toți, o importanță aparte au divinitățile solare și cele din grupul osiric. Celor dintâi le este Încredințat destinul postum al regelui, care trebuie să urce la cer ca stea sau ca membru, cu diferite funcții, al echipajului bărcii În care, după credința egipteană, soarele traversează cerul. Dar, deși se subliniază În mai multe rânduri că destinul ultim al regelui este În cer, În timp ce destinul omului de rând
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]