67,638 matches
-
unor indicatori de monitorizare și de performanță care să permită măsurarea și evaluarea impactului. Monitorizarea și evaluarea sunt activități care disciplinează și permit modificarea intervențiilor sociale (instituționale sau comunitare) în concordanță cu schimbările de la nivelul problemei vizate și/sau al contextului. Dezvoltarea este abordată, în același timp, prin strategii, planuri de acțiune, programe și proiecte care sunt structurate pe mai multe dimensiuni: global, sectorial sau punctual; național, regional, județean sau local; instituțional sau comunitar. Astfel, strategiile/planurile/programele/proiectele de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
desfășurate la nivel central în perioada 2002-2004, deci e neacoperit. Acesta se referă la reducerea numărului de locuințe ce oferă condiții de locuit inumane, degradante. Pe de altă parte, cinci subobiective PNAinc au fost considerate priorități naționale, mai ales în contextul integrării europene, fiind vizate, prin comparație cu celelalte subobiective, de un număr relativ mare atât de instituții, cât și de analize, strategii sau planuri de acțiune, programe sau proiecte. Aceste subobiective se referă la: 1) creșterea oportunităților de ocupare; 2
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nouă (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 370). Teza ocultismului instituțiilor, ai cărei germeni îi întâlnim la Radu Rosetti, a primit o formă elaborată în scrierile lui Dobrogeanu-Gherea. Ea conceptualizează situația paradoxală, ilicită a statutului țărănimii învoite, ce determină funcțiile statului democratic, în contextul în care, „neputând fi împlinite pe cale directă și francă de către acesta, să fie împlinite pe cale indirectă, ocultă, de niște organe sociale a căror menire ar fi cu totul alta”. Băncile populare, Casa rurală, obștile sătești se „încarcă” cu atribuții formativ-educative
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societăți. Celor care au astfel de temeri li se poate sugera că procesele descrise în această carte au avut loc în mii de sate din toată Europa de Est. Punctul forte al acestui gen de studiu este capacitatea de a respecta integritatea contextului local, fără de care oamenii și istoriile lor idiosincratice devin simple eșantioane, statistici și „populații”. Deși subiectul acestei cărți a fost într-un fel fixat chiar de comunitatea celor din Aurel Vlaicu, preocupați - ca majoritatea locuitorilor din mediul rural după 1990
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
produse în economie, INSSE a schimbat metodologia de culegere a acestor date de două ori în intervalul 1989-2003. Diferențe majore de culegere a datelor au intervenit la prima schimbare, în 1995, dat fiind faptul că metodologia anterioară nu mai răspundea contextului social și economic de la mijlocul anilor ’90. A doua schimbare este mai degrabă o perfecționare a metodologiei decât o schimbare propriu-zisă. Dată fiind diferența metodologică INSSE nu a prezentat comparații oficiale pe întreaga perioadă și, prin urmare, și comparațiile din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
guvern și din instituțiile centrale fiind dealtfel plasați militari activi sau în rezervă totuși adoptarea măsurilor îndreptate împotriva populației evreiești din România în perioada premergătoare declanșării operațiunii "Barbarossa" s-a datorat îndeosebi prezenței la putere a Mișcării Legionare precum și a contextului internațional existent la acea dată (hegemonia Germaniei național-socialiste pe continentul european). În acest sens este suficient să amintim de exemplu faptul că majoritatea actelor normative referitoare la românizare au fost adoptate în perioada septembrie 1940-ianuarie 1941 la inițiativa Mișcării Legionare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vom menționa doar că opiniile acreditate de Alex Mihai Stoenescu sunt contrazise categoric atât de studiile și lucrările publicate recent, cât și de documentele provenite deopotrivă din arhivele germane și române, îndeosebi de cele incluse în prezentul volum. În acest context, referindu-ne strict la citatul anterior, nu putem să nu remarcăm faptul că Alex Mihai Stoenescu atribuie Armatei a 11-a germane intenția exterminării evreilor din zona sa operativă, deși în lucrarea excepțională consacrată activității Einsatzgruppe D istoricul german Andrej
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
aflată sub comanda Standartenführerului (colonelului) SS Otto Ohlendorf 12. În al doilea rând Alex Mihai Stoenescu mistifică cu bună știință conținutul ordinului emis de Ion Antonescu la 21 iunie 1941 la care ne vom referi pe larg într-un alt context întrucât ordinul în cauză nu se limita doar la îndepărtarea "evreilor comuniști sau simpatizanți din zonele de front" așa cum susține Alex Mihai Stoenescu ci avea în vedere deportarea în lagărul de la Târgu Jiu a întregii populații evreiești valide dintre Siret
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1; Vezi documentul nr. 28. 29 Vezi pe larg în Jean Ancel, Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, pp. 315-316; Radu Ioanid, Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944, pp. 125-126. 30 Pentru contextul intern și internațional în care România a fost nevoită să accepte ultimatumurile sovietice vezi pe larg Florin Constantiniu, Între Hitler și Stalin. România și pactul Ribbentrop-Molotov, București, 1991, pp. 92-96; Valeriu-Florin Dobrinescu, Ion Constantin, Basarabia în anii celui de al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
educația, are loc pe două axe: a) verticală - între generațiile succesive dintr-o comunitate, și atunci este vorba despre educația propriu-zisă, a copiilor și a tinerilor, și b) orizontală - între persoane și comunități culturale indiferent de vîrstă, acest al doilea context fiind cel care se referă la educația adulților sau la deschiderea către educația interculturală. Ca fenomen antropologic complex, educația este un proces asemănător cu alte procese, cum ar fi munca, jocul, schimbul economic, sacrul, cotidianul, personalitatea etc. Această complexitate evidentă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
prin metode cum ar fi observația și ancheta. Ea poate fi însă realizată și prin metode experimentale, alegerea aparținînd cercetătorului. Exemplele de mai sus încearcă să argumenteze caracterul dinamic al metodelor, tehnicilor și instrumentelor utilizate în cercetarea pedagogică. În acest context, clasificările servesc doar unor scopuri didactice, de organizare în formă inteligibilă a informațiilor. 3.3. Metode de cercetare istorică Metoda istorică se referă la studiul sistematic al unor evenimente din trecut și este amintită în lucrările de metodologie a cercetării
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Christensen, 2004). Reguli de utilizare a metodei istorice (Best, 1977; McMillan, 1992; Gall, Gall și Borg, 2007): -Conceptele și termenii trebuie utilizați în manieră consecventă și specifică. Definirea ambiguă a conceptelor și sintagmelor conduce la diminuarea relevanței metodei istorice; în contextul cercetării istorice, este deosebit de important ca investigatorul să specifice nu doar sensul unui concept, ci și contextul în care acesta a fost vehiculat. În raport cu perioade și spații geografice diferite, un anumit concept poate fi înțeles diferit. -Co ocurența unor evenimente
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
-Conceptele și termenii trebuie utilizați în manieră consecventă și specifică. Definirea ambiguă a conceptelor și sintagmelor conduce la diminuarea relevanței metodei istorice; în contextul cercetării istorice, este deosebit de important ca investigatorul să specifice nu doar sensul unui concept, ci și contextul în care acesta a fost vehiculat. În raport cu perioade și spații geografice diferite, un anumit concept poate fi înțeles diferit. -Co ocurența unor evenimente sau fenomene nu conduce în mod necesar la relații de tip cauzal. Ca și în alte tipuri
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
-Co ocurența unor evenimente sau fenomene nu conduce în mod necesar la relații de tip cauzal. Ca și în alte tipuri de cercetare, trebuie evitată capcana interpretărilor de tip cauzal: dacă două evenimente sau fenomene se asociază într-un anumit context, între ele se pot stabili și alte relații decît cele de tipul cauză-efect. -În cercetarea istorică, faptele și inferențele nu trebuie confundate. Un exemplu concludent poate fi interpretarea inadecvată a unui fapt educațional: un articol legislativ poate menționa că învățămîntul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
educațional”; „Imaginea instituției educaționale în mass-media începutului de secol XXI”. 3.4. Metode descriptive 3.4.1. Metode centrate pe analiza conduitei: observația, studiul de caz Observația este o metodă de culegere a datelor, comună aproape tuturor științelor, care în context educațional permite studiul comportamentului spontan al subiecților, care se produce fie în mediul natural al acestora, fie în condiții de laborator. Putem distinge mai multe tipuri de observație, în funcție de cel puțin trei criterii (McMillan, 1992): a)observația se poate realiza
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
unor fragmente de activități în mediul natural al subiecților. De asemenea, observația naturalistă nu exclude eșantionarea, alegerea intervalelor de timp și a spațiilor în care se va desfășura cercetarea, impunîndu-se în același timp formarea observatorilor. În spațiul educațional, observația în context natural este frecvent utilizată nu doar în demersurile de cercetare, ci și în cadrul programelor de formare inițială și continuă a cadrelor didactice. „Notițele de teren” rezultate în urma observațiilor la clasă sînt din ce în ce mai frecvent invocate ca surse de date calitative în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
forma unui set de întrebări deschise care să orienteze activitatea cercetătorului (Gail, Mills și Airasian, 2006): -Care este obiectul observației (grup de persoane, indivizi, situație etc.)? -Ce se întîmplă pe parcursul observației? Ce spune și ce face fiecare participant? -Care este contextul în care se desfășoară evenimentele? -Care este implicarea fiecărui participant în activitatea observată? Cine este rezervat? Cine manifestă interes? -Cum este organizat grupul? Ce valori, atitudini, credințe etc. transpar din comportamentele participanților? -Ce interacțiuni par neobișnuite sau semnificative? -Cum se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
participant în activitatea observată? Cine este rezervat? Cine manifestă interes? -Cum este organizat grupul? Ce valori, atitudini, credințe etc. transpar din comportamentele participanților? -Ce interacțiuni par neobișnuite sau semnificative? -Cum se încheie activitatea? Acestea sînt direcții orientative de observare în contexte educaționale naturale și implică atît notițe neutre, narative, cît și note reflective. Este indicat ca cercetătorul să înregistreze în mod distinct firul narativ al activității observate și reflecțiile personale, subiective. Observația comportamentului uman într-un cadru natural este dificil de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Există cel puțin trei modele de analiză a datelor unui studiu de caz, frecvent citate în articolele care includ cercetări calitative: -raportarea permanentă la cadrul teoretic, la cele mai relevante idei din literatura de specialitate și analiza datelor în acest context; -elaborarea unei structuri-cadru de organizare și prezentare a datelor relevante; -așa-numita tehnică de comparare a modelelor (pattern matching): un model predictiv elaborat înainte de debutul studiului se compară cu modelul rezultat din analiza datelor rezultate din studiu. În absența unui protocol
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de continuare au rolul întrebărilor de relansare, încercînd să obțină profunzimea dorită a răspunsurilor și continuarea dialogului. De obicei, întrebările principale sînt coerent elaborate în acest moment de proiectare a ghidului de interviu, în timp ce formularea întrebărilor de relansare ține de contextul dialogului intervievator intervievat, de spontaneitatea și experiența celui care conduce interviul. Cu toate acestea, se pot gîndi relansări, formule de sondare sau de completare care să poată fi utilizate în timpul realizării interviurilor. -Alegerea modalităților de înregistrare a interviurilor se realizează
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
studiile clinice sau biografice, pe cînd celelalte tipuri de analiză de conținut permit stabilirea de structuri comune în investigații calitative mai ample. Interviul de grup focalizat sau interviul cu focus-grup va fi distinct prezentat, deoarece este preferat interviului individual în contextul unor teme și direcții de cercetare educațională, fiind frecvent abordat ca tehnică a anchetei. În ultimii ani, tehnica interviului focalizat este adesea utilizată și în realizarea studiilor de piață/de marketing, bucurîndu-se de un real succes și în afara sferei cercetării
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ale interviului, imediat după prezentarea datelor amintite mai sus și are ca scop prezentarea participanților, relevarea punctelor comune și asigurarea unui confort în discuție. -Introducerea temei de discuție oferă participanților posibilitatea de a reflecta asupra valorificării experiențelor anterioare relevante în contextul dat. -Întrebările de tranziție încurajează discuția și permit contactul participanților cu opinia celorlalți referitoare la tema interviului. Întrebările-cheie constituie punctul central al interviului, iar asupra lor se direcționează eforturile de analiză. În mod obișnuit, există între 2 și 5 asemenea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
realizarea unui „clasament” al subiecților, fiind valorizată posibilitatea de comparare interindividuală. Testele criteriale presupun raportarea rezultatelor unui subiect la un nivel prestabilit al performanței în domeniul de interes. Scorurile obținute de un subiect sînt interpretate în raport cu un criteriu, nu în contextul rezultatelor grupului de referință. Distribuția scorurilor la testele criteriale este asimetrică, rezultatele concentrîndu-se la polul negativ. -În funcție de rigurozitatea procedurilor de administrare și calculare a scorurilor, testele pot fi standardizate și nestandardizate. Testele standardizate au o procedură de administrare riguroasă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
experimentul conduce la o scădere a așa-numitei validități ecologice (Best, 1977; Havârneanu, 2000a). Din dorința de a controla cît mai bine variațiile variabilelor externe, cercetătorul poate transforma radical mediul de desfășurare a experimentului, făcînd astfel dificilă generalizarea rezultatelor în contexte sociale reale. Acest risc este mai accentuat în cazul experimentului de laborator decît în cele de teren. În literatura de specialitate, experimentul veritabil este diferențiat de pseudo experiment (Evans, 1985) și de cvasiexperiment (Best, 1977; McMillan, 1992; Thomas, 1998; Gliner
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
serios analizate pentru a fi elucidate, iar cele care nu se elimină în urma analizei să fie integrate în demersul explicativ, chiar dacă acestea contrazic ipoteza sau ipotezele de lucru; 6.faptele izolate să fie privite în relație cu întregul și cu contextul în care s-au produs; 7.un demers explicativ, odată elaborat, să nu fie reluat în alte contexte decît după ce este analizat în prealabil - faptele de natură psihologică, socială sau educativă nu sînt inerte, ci se află într-o permanentă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]