67,638 matches
-
demersul explicativ, chiar dacă acestea contrazic ipoteza sau ipotezele de lucru; 6.faptele izolate să fie privite în relație cu întregul și cu contextul în care s-au produs; 7.un demers explicativ, odată elaborat, să nu fie reluat în alte contexte decît după ce este analizat în prealabil - faptele de natură psihologică, socială sau educativă nu sînt inerte, ci se află într-o permanentă dinamică, într-o continuă metamorfoză. 4.2.4. Interpretarea este încununarea cercetării Indiferent dacă interpretarea însoțește o altă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
importanței unui fapt izolat (fapt crucial, revelatoriu) în precizarea concluziilor legate de un fenomen educațional. Numai prin intrepretare putem accede la identificarea motivației actelor de conduită și a cauzelor fenomenelor educaționale. Doar interpretînd putem stabili semnificația corectă a faptelor în funcție de contextul acestora, raportate la caracteristicile și structura fenomenelor investigate. Numai apelînd la demersul interpretativ avem acces la validarea faptelor acumulate în funcție de condițiile metodologice în care s-a desfășurat investigația respectivă, prilej cu care verificăm și metodologia cu care am operat. În
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nu doar în cercetarea educației, ci și în cea aparținînd sociologiei, antropologiei culturale sau istoriei recente. Aceasta este o metodă de tip genetic, longitudinal, care încearcă să explice structura de personalitate a unei persoane prin însuși procesul genezei acesteia, în contextul sociocultural în care s a petrecut respectiva geneză. În funcție de complexitatea și intențiile cercetării, ea apelează la biografii scrise sau la interviu - este vorba despre interviuri de dimensiuni considerabile, construite multidimensional, pentru care sînt necesare adesea mai multe ședințe de intervievare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a unei cercetări educaționale se suprapun în mare măsură cu secțiunile raportului de cercetare, principala formă de prezentare a informațiilor rezultate dintr-un demers de investigare a unei realități: -selectarea/prezentarea temei, a subiectului cercetării sau definirea problemei; -studiu asupra contextului teoretic al problemei de cercetare; -stabilirea obiectivelor și a ipotezelor cercetării; -alegerea designului de cercetare; -realizarea cercetării; -analiza datelor colectate în contextul cercetării; -interpretarea rezultatelor în raport cu literatura de specialitate; -elaborarea concluziilor și a implicațiilor rezultatelor pentru practica și/sau cercetarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
un demers de investigare a unei realități: -selectarea/prezentarea temei, a subiectului cercetării sau definirea problemei; -studiu asupra contextului teoretic al problemei de cercetare; -stabilirea obiectivelor și a ipotezelor cercetării; -alegerea designului de cercetare; -realizarea cercetării; -analiza datelor colectate în contextul cercetării; -interpretarea rezultatelor în raport cu literatura de specialitate; -elaborarea concluziilor și a implicațiilor rezultatelor pentru practica și/sau cercetarea educațională. Acest capitol descrie în manieră succintă structura unui raport de cercetare, cu precizarea că formatul și conținutul său sînt flexibile, permițînd
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cercetarea educațională. Acest capitol descrie în manieră succintă structura unui raport de cercetare, cu precizarea că formatul și conținutul său sînt flexibile, permițînd adaptări în funcție de metodologia pentru care se optează și în raport cu publicul-țintă. Raportul de cercetare poate fi prezentat în contexte diverse, iar beneficiarii informațiilor se caracterizează prin nivele diferite de cunoaștere în domeniu sau de familiarizare cu problema studiată. Informațiile incluse în raport, dar și limbajul utilizat în prezentarea acestora trebuie adaptate la contextul de utilizare. Vom prezenta secțiunile unui
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de cercetare poate fi prezentat în contexte diverse, iar beneficiarii informațiilor se caracterizează prin nivele diferite de cunoaștere în domeniu sau de familiarizare cu problema studiată. Informațiile incluse în raport, dar și limbajul utilizat în prezentarea acestora trebuie adaptate la contextul de utilizare. Vom prezenta secțiunile unui raport de cercetare în formatul familiar specialiștilor din domeniul științelor educației, specific și realizării lucrărilor de licență și de disertație, cu trimiteri la alternative de prezentare în contexte non-academice. 5.1. Definirea problemei Alegerea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în prezentarea acestora trebuie adaptate la contextul de utilizare. Vom prezenta secțiunile unui raport de cercetare în formatul familiar specialiștilor din domeniul științelor educației, specific și realizării lucrărilor de licență și de disertație, cu trimiteri la alternative de prezentare în contexte non-academice. 5.1. Definirea problemei Alegerea problemei ce urmează a fi studiată constituie cea mai dificilă dintre etapele de realizare a unei cercetări, mai ales pentru debutanții în domeniu. Descrierea problemei centrale cu claritate și concizie, dar și într-o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
să includă o secțiune introductivă redusă ca dimensiune, care să ilustreze relevanța problemei pentru cercetarea educațională și relațiile acesteia cu alte teme de interes. Acest paragraf este plasat chiar la începutul raportului de cercetare și este un preambul la analiza contextului teoretic al temei de cercetare. Se recomandă reformularea problemei la finalul secțiunii destinate prezentării cadrului teoretic, în termeni nuanțați și cu posibile implicații. Pentru a redacta cît mai convingător această secțiune, puteți trece în revistă următoarele recomandări (Mason și Bramble
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în revistă următoarele recomandări (Mason și Bramble, 1997; Krathwohl, 1998; Gall, Gall și Borg, 2007): -Primele fraze ale raportului de cercetare trebuie să convingă cititorul că problema studiată este importantă și de actualitate. -Problema centrală a cercetării trebuie raportată la contextul educațional/de cercetare specific momentului în care s-a realizat studiul. -Tema cercetării trebuie să fie clar delimitată, iar prezentarea sa trebuie să evite ambiguitatea și generalitatea. Problemele de cercetare complexe pot constitui semne ale bunelor intenții ale cercetătorului, dar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de realizare a studiului. -Prezentarea problemei trebuie să asigure un echilibru între generalități și detalii. Această secțiune a raportului nu include toate informațiile privind demersul de cercetare, dar nici nu expediază date importante în înțelegerea particularităților temei. 5.2. Prezentarea contextului teoretic al problemei cercetării Un raport de cercetare trebuie să includă o sinteză a principalelor contribuții teoretice în domeniu, cu accent pe problema vizată. Una dintre erorile frecvente în redactarea raportului de cercetare este slaba conectare a suportului teoretic cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
considerații critice și puncte de vedere personale asupra materialului citat, ilustrînd preocuparea pentru fenomenul studiat. -Identificați erorile din studiile anterioare și explicați modul în care cercetarea prezentată le evită. De asemenea, specificați ce element de noutate aduce cercetarea dumneavoastră în contextul discutat. -Încheiați această secțiune a raportului prin redefinirea problemei, evidențiind relațiile între concepte și suportul explicativ al demersului. 5.3. Obiectivele și ipotezele cercetării Acestea pot fi prezentate într-o secțiune distinctă a raportului de cercetare sau pot fi inserate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cercetării). Obiectivele și ipotezele enunțate trebuie s. conducă spre modul de rezolvare sau investigare a problemei circumscrise în secțiunile anterioare. Obiectivele cercetării trebuie să acopere strict acțiunile întreprinse de cercetător pentru studierea problemei, fără a include generalități fără semnificație în contextul studiului. Ipotezele cercetării pot fi formulate în modalități diferite, în funcție de nivelul de cunoaștere și investigare a problemei (Krathwohl, 1998): -Dacă literatura de specialitate este săracă în informații privind tema cercetării, iar scopul acesteia este mai degrabă exploratoriu decît explicativ, se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
variabile. Redactarea acestei secțiuni poate fi ușurată prin respectarea următoarelor recomandări: -Dacă studiul este descriptiv și încercați mai degrabă să surprindeți fapte decît să căutați explicații, formulați ipotezele ca interogații. -Indicați importanța răspunsurilor la întrebările pe care le adresați în contextul studiului. -Prezentați succint ce alte piste, obiective și ipoteze au fost excluse și explicați decizia de a vă orienta spre anumite fațete ale problemei. 5.4. Prezentarea metodologiei de cercetare Această secțiune a raportului traduce în activități și opțiuni concrete
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
strict necesare pentru înțelegerea rezultatelor. Descrierea designului cercetării îi conferă acesteia credibilitate, permițînd analiza și discutarea onestă a rezultatelor. Designul cercetării se referă în mod concret la: - prezentarea și definirea variabilelor (inclusiv a modului în care au fost operaționalizate în contextul cercetării); -descrierea eșantionului/lotului de cercetare (caracteristici demografice, echivalență în cazul grupurilor experimentale și de control etc.); -prezentarea instrumentelor de cercetare și a procedurii de investigare (inclusiv informații privind validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare pentru care s-a optat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
creații care atinge, s-ar putea spune, caracterul totalizant și neetichetabil al vieții. Sentimentul de cuprindere nu vine neapărat din explorarea pe o largă suprafață a decorurilor, mediilor și experiențelor care intră în vederea romancierului (Bucureștiul văzut în diverse secvențe și contexte temporale, interioarele, Constanța de dinaintea intrării României în primul război modial, Germania tulbure a anilor ’20, casa părinților, mediile politice, aristocratice, burgheze, familiale, studențești, adolescentine, perioada de ocupație a nemților, cele câteva tulburări erotice ale naratorului), cât din intensitatea surprinderii lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
În mediul Înconjurător. Comportamentele verbale, ca și cele nonverbale, sunt prezente atâta timp cât intenționalitatea, evidențiată prin anticiparea rezultatelor, poate fi demonstrată. Adică, nu toate vocalizările sau chiar vorbirea pot fi calificate drept comportament comunicațional intenționat. Această definiție situează comunicarea Într-un context social. Vorbirea, verbalizarea devine comunicare când există o dorință sau o intenție de a transmite un mesaj celuilalt. De aceea, aceste două arii, comunicare și deprinderi sociale, sunt strâns legate și interdependente. Din păcate pentru copiii cu autism ele reprezintă
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
cât și a celorlalți. Odată ce copilul poate să recunoască aceste aspecte auditive, o casetă video poate fi folosită ca un următor pas pentru a-l Învăța pe copil să Înțeleagă ce ar putea să semnifice aceste aspecte vocale În diferite contexte. Acest lucru va fi foarte util când Îl vom Învăța pe copil că este necesar să folosească multiple replici, aluzii pentru a Înțelege și a răspunde adecvat la aceste comportamente. De exemplu, un volum ridicat al vocii poate indica furie
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
pe copil că este necesar să folosească multiple replici, aluzii pentru a Înțelege și a răspunde adecvat la aceste comportamente. De exemplu, un volum ridicat al vocii poate indica furie, un avertisment În fața unui pericol, o atenționare etc. Aspecte ale contextului, mediul de desfășurare ca și expresiile emoționale sau limbajul corpului, toate trebuie luate În considerare pentru a interpreta corect un volum ridicat al vocii. Folosirea deprinderilor nonverbale de comunicare socială: strategii cum ar fi modelarea, jocul de rol, casetele audio
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
copil, aceste scenarii pot fi reprezentate vizual prin cuvinte scrise, imagini, simboluri etc. Aceste dialoguri scrise pot fi folosite atât În activitățile rutiniere, cât și În situații concepute special pentru a Îmbunătăți deprinderile de comunicare socială ale copilului Într-un context structurat. Angajarea În activități rutiniere cu alții: aceste activități au un grad Înalt de familiaritate și predictibilitate și au fost Învățate prin repetiție. Acestea pot include activități de bucătărie (a face ciocolată cu lapte, de ex.), de joc simbolic (urmând
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
copilului și a deprinderilor de autoobservare ale acestuia. D) Dezvoltarea/Îmbogățirea comunicării despre evenimentele trecute și viitoare Stabilirea rutinelor familiare și recurente: abilitatea unui copil de a se referi la evenimentele trecute și viitoare se manifestă mai Întâi Într-un context familiar, rutinier. Copilul se poate bizui pe sprijinul contextului imediat, familiar, Înalt predictibil pentru a-și reprezenta mental sau a-și aminti evenimente. Exemplu: este stabilită o rutină la ora de muzică: grupul cântă Întâi la instrumente și apoi face
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
Dezvoltarea/Îmbogățirea comunicării despre evenimentele trecute și viitoare Stabilirea rutinelor familiare și recurente: abilitatea unui copil de a se referi la evenimentele trecute și viitoare se manifestă mai Întâi Într-un context familiar, rutinier. Copilul se poate bizui pe sprijinul contextului imediat, familiar, Înalt predictibil pentru a-și reprezenta mental sau a-și aminti evenimente. Exemplu: este stabilită o rutină la ora de muzică: grupul cântă Întâi la instrumente și apoi face baloane de săpun. La sfârșit, profesoara Întreabă copiii: “Ce
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
să folosească informația contextuală pentru a determina prezența unei anumite emoții și a motivului pentru care ea a apărut. De exemplu, un copil traversează strada alergând fără să se uite, iar părintele strigă spre el “Oprește-te!”. Luând În considerare contextul, părintele este probabil speriat, mai degrabă, decât supărat, deoarece se teme ca i-ar putea fi accidentat copilul. Casete video cu diferite filme sau emisiuni TV pot fi de asemenea folosite cu succes În Învățarea acestor deprinderi de către copil. Exemplu
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
copilul cu autism a achiziționat unele deprinderi de limbaj verbal, asta nu Înseamnă Întotdeauna că el poate comunica eficient oricând și În orice situație. Sunt mulți factori care pot afecta În mod variat abilitatea copilului de a comunica eficient, inclusiv contextul sau mediul Înconjurător, stările de stres sau anxietate, partenerii de comunicare nefamiliari etc. Este important ca oricine comunică frecvent cu copilul să Înțeleagă atât punctele tari, cât și cele vulnerabile ale comunicării acestuia.
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
a raporturilor româno-americane. Piatra de încercare a relațiilor bilaterale s-a dovedit a fi atitudinea SUA față de participarea României la primul război mondial și recunoașterea, de către factorul american a drepturilor istorice românești, consacrate prin tratatul secret din 19165. În acest context se situează și rațiunea trimiterii pe pămîntul american a unei Misiuni Naționale Române 6. Misiunea și Legația României la Washington, care a început să funcționeze la 15 ianuarie 19187, au contribuit, prin acțiunea lor, la mai buna recunoaștere de către națiunea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]