67,138 matches
-
ceea ce este creat, culme care coincide cu cerul. Numele său (În sumeriană a n) a trecut În akkadiană aproape neschimbat, adăugându-i-se o singură vocală pentru cazul nominativ (-u) și eventual, o consoană (-m). Semnul cuneiform care indică termenul „cer” este identic cu cel care denumește „zeul” (d i n g i r, În sumeriană, și ilu(m) , În akkadiană). Divinitatea noastră Își asumă cele două concepte și numele său sugerează de la sine că acesta aparține cerului. Pe lângă rolul său
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care indică termenul „cer” este identic cu cel care denumește „zeul” (d i n g i r, În sumeriană, și ilu(m) , În akkadiană). Divinitatea noastră Își asumă cele două concepte și numele său sugerează de la sine că acesta aparține cerului. Pe lângă rolul său de divinitate majoră, zeul cerului apare, așa cum se Întâmplă și În alte religii vechi, un zeu mai degrabă șters și abstract, celebrat mai mult În mitologie decât În religia practică, lucru care, În termeni științifici, se numește
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care denumește „zeul” (d i n g i r, În sumeriană, și ilu(m) , În akkadiană). Divinitatea noastră Își asumă cele două concepte și numele său sugerează de la sine că acesta aparține cerului. Pe lângă rolul său de divinitate majoră, zeul cerului apare, așa cum se Întâmplă și În alte religii vechi, un zeu mai degrabă șters și abstract, celebrat mai mult În mitologie decât În religia practică, lucru care, În termeni științifici, se numește deus otiosus. Această situație devine și mai evidentă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tată al zeilor” și mulți zei (Adadxe "Adad", Amurru, Inanna/Iștarxe "Iștar", Mardukxe "Marduk", Nergalxe "Nergal" etc.) sunt adesea numiți fii ai săi. Tot fii ai săi sunt considerate și unele figuri demoniace (Utukkuxe "Utukku", Sibittixe "Sibitti" etc.). Soția zeului cerului În mediul akkadian este Antu(m), acest nume fiind femininul de la Anuxe "Anu"(m). Uneori, lui Anu(m) Îi este atribuită ca soție și principala zeiță feminină Inanna/Iștarxe "Iștar". Anxe "An"/Anu(m) avea ca principal centru de adorație
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Anuxe "Anu"(m). Uneori, lui Anu(m) Îi este atribuită ca soție și principala zeiță feminină Inanna/Iștarxe "Iștar". Anxe "An"/Anu(m) avea ca principal centru de adorație cetatea sud-babiloniană Uruk (templul Eanna, „Casa/Templul lui An sau al cerului”). b) Zeul fenomenelor atmosferice Enlilxe "Enlil" Numele sumerian, același și În akkadiană, se scrie cu două semne en-líl și Înseamnă „Stăpân al atmosferei”, adică al fenomenelor atmosferice care interesează În mod direct omul, astfel Încât Enlilxe "Enlil" este corect considerat ca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Eridu, aproape de Golful Persic. Zeul era venerat și la Dilmun (insula Bahrein), În Golful Persic. Lui Enkixe "Enki"/Ea i se atribuie mai multe soții de-a lungul timpului: Damkinaxe "Damkina" (prescurtare a sumerienei Damkiannaxe "Damkianna", „Stăpâna/Soția pământului și cerului”); Mah, „Sublima” (pe care semiții o vor numi și B¶lxe "Be>l"et-ilșxe "Be>let-ilș", „Stăpâna zeilor”) și, În sfârșit Ninkixe "Ninki" (feminin de la Enki), „Stăpâna pământului/a subteranului”. 6. Triada astralătc "6. Triada astrală" La fel de importantă și de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
adorație În fața acestui zeu În partea superioară a stelei pe care este scris codul său. Akkadianului Șamaș i s-a dedicat un „mare imn”, În care, printre altele, se spune: Tu te apleci peste munți și contempli pământul. Din mijlocul cerurilor tu ții În echilibru teritoriile țărilor. Tu te Îngrijești de oamenii din toate țările... Pe cei care au suflare de viață Îi păstorești Împreună: tu ești păstorul lor, fie că aceștia locuiesc deasupra sau sub (pământ)... tu cunoști hotărârile fiecărei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mareaxe "Marea" Stăpână”. Acest zeu era preamărit În imnuri și rugăciuni foarte frumoase. Iată Începutul unuia dintre ele: Părinte Nannaxe "Nanna"ș-Su’enț, care pășești cu o neasemuită maiestate, căpetenie a zeilor... Divinitatea ta strălucește cu slavă sublimă asemenea cerului și e Întinsă precum marea... Răsăritul tău este puternic asemeni celui al fiului tău Șamaș. Înaintea ta zeii cei mari Își pleacă genunchiul... În nenorocirea eclipselor lunare..., zeii cei mari te Întreabă și tu Îi sfătuiești. c) Zeița stelei Venusxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeul sumerian Anxe "An" din Uruk. În plus, Iștar este identificată cu steaua dimineții (dar și serii) Venusxe "Venus". Figura lui Inanna/Iștarxe "Iștar" este foarte venerată. Este numită, de exemplu „Zeiță măreață”, „Stăpâna popoarelor”, „Zeița/Regina/Stăpâna oamenilor”, „Cârmuitoarea cerului și a pământului”, „Prima Între zei”. Titlurile sale sunt multe și variate și o desemnează participantă, Într-un mod distinct și deplin, la toate calitățile divine compatibile cu natura sa feminină. Inanna/Iștarxe "Iștar" are o dublă fizionomie: cea de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aproape isterică, zeița merge să se lamenteze tatălui ei Anuxe "Anu"(m) pentru refuzul lui Ghilgameș, i se răspunde că eroul nu a făcut decât să „enumere faptele tale Înjositoare și rușinoase”. Inanna/Iștarxe "Iștar" este considerată fiică a zeului cerului Anuxe "Anu"(m) În tradiția de la Uruk, sau a zeului lunii Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin", În alte părți. Este venerată mai ales În Uruk, Împreună cu Anu(m), În templul Eanna; la fel, În toate cetățile din Sumer și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu va Încălca poruncile tale”. Zeii continuă, adresându-i-se cu titlul de „Stăpân” și Îi aduc laude: „Marduk este regele!”. În continuare, narațiunea descrie realizarea proiectului: Marduk o Înfruntă și o ucide pe Ti³mat iar din trupul ei alcătuiește cerul și pământul; apoi creează aștrii și stabilește locuințele zeilor. Tot lui Îi aparține și ideea de a crea omul și Îi Încredințează această misiune tatălui său Ea, zeul Înțelepciunii. Zeii Își exprimă toată recunoștința față de Marduk și Îi ridică prestigiosul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
misiune tatălui său Ea, zeul Înțelepciunii. Zeii Își exprimă toată recunoștința față de Marduk și Îi ridică prestigiosul templu din Babilon, numit Esagila „Casa/Templul care Își ridică fruntea În Înălțimi”. Zeii Îi acordă apoi oficial „domnia (asupra) zeilor” și „stăpânirea cerului și pământului”. În final, Îl preamăresc cu cele 50 de nume solemne ale sale, care reprezintă o sinteză a tuturor prerogativelor divine primite. În poemul En¿ma eliș se afirmă că Mardukxe "Marduk", după ce l-a ucis pe Kinguxe "Kingu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Anitta (un principe anatolian, originar din cetatea Kușșara, care și-a extins hegemonia asupra regiunilor din Anatolia interesate de comerțul asirian și care a făcut din Kaniș/Neșa capitala sa) sunt menționate unele divinități: zeul furtuniixe "zeul furtunii", zeul cerului, Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t)a"1, protectorul tatălui lui Anitta, Pit¿ana, căruia Anitta Îi consacră cetățile cucerite; ¾almașuitt(a)xe "H~almașuitt(a)", zeiță, personificare a tronului, al cărei nume derivat din hatică Înseamnă „cea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
conțin „binecuvântări” pentru rege și regină, În care se definește modelul suveranului ca și guvernator al țării În numele divinității (Archi, 1979): Când regele se Închină zeilor, preotul uns recită astfel: Tabarna, regele, să fie plăcut zeilor. țara șaparțineț zeului furtunii; cerul și pământul, oamenii șaparținț zeului furtunii, iar el Îl face pe Labarna, regele, conducător; și lui i-a dat toată țara Hattușaș. șAstfelț Labarna conduce prin mâna șluiț Întreaga țară! Celxe "Cel" care se apropie de persoana lui Labarana, șregeleț
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pare să Încerce o sinteză Între divinitățile din diferite zone ale țării, atunci când afirmă În rugăciunea ei către zeița Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna" (CTH 384): Zeiței Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna", stăpâna mea, stăpâna țărilor lui Hattixe "Hatti", regina cerului și a pământului! Zeița Soare din Arinnaxe "Zeița Soare din Arinna", stăpâna mea, regina tuturor țărilor! În țara lui Hatti tu ți-ai luat numele de „Zeița Soare din Arinna”, iar În țara În care tu ai creat cedrul ți-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ierarhie, legate de principalele divinități care se Întâlnesc: ¾epatxe "H~epat" și zeul furtuniixe "zeul furtunii" Teșup. În suita zeului furtunii se recunosc, cu destulă certitudine, zeul de origine babiloniană Ea; zeul-Lună (În hurrită, Kușuhxe "Kușuh"); zeul Soarexe "Soare" al cerului (În hurrită Șimegi); zeul războinic Aștabixe "Aștabi"; un zeu care corespunde zeului-cerb hitit (În izvoarele cuneiforme apare de obicei cu ideograma DLAMMAxe "DLAMMA"); probabil Tașmișuxe "Tașmișu", fratele lui Teșup; zeul Kumarbixe "Kumarbi"; perechea de oameni-taur, care stau pe pământ și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ultima perioadă imperială. 3. PANTEONULTC "3. PANTEONUL" În limbile anatoliene „divinitatea” este indicată printr-un termen de același tip: În hitită șiu(na/i)-, derivat de la rădăcina indo-europeană *dð¶u(lat. deus, gr. theòs) care trimit la ideea de „lumină/cer”; În luviană mașșana-; În hatică (a) ș¿app/w; hurrită eni; dar grafia cea mai curentă este cea ideografică sumeriană D I N G I R. Această ideogramă precede și numele personale ale zeilor, funcționând ca determinativ. Izvoarele scrise trimit la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de zei, având În vedere că, atunci când Își desemnau panteonul, vorbeau despre „miile de zei din ¾atti”. De altfel, În conceptul de „divinitate”, ca obiect al cultului, intră și elementele naturale zeificate: entități cosmice și fenomene meteorologice cum ar fi cerul și pământul, stelele, ziua și noaptea, vânturi, ploi, nori -, realități geografice, luate În grup sau individual, cu nume propriu - munți, râuri, izvoare, marea. De asemenea, mai sunt divinizate și anumite obiecte sau locuri. Numele acestor divinități impersonale nu sunt de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeu” (Steiner, 1966). Complexul de divinități mai era desemnat și cu expresii rezumative ale unor grupuri aflate În antiteză din punctul de vedere al ierarhiei („zei mari și zeii mici”), al genului („zeitățile masculine și feminine”), al sistemului cosmogonic („zeii cerului și zeii infernului”). Caracteristica panteonului hatic este elaborarea categoriilor divine, În cadrul cărora se găsesc la un loc divinități de origine diferită, dar de natură asemănătoare; de asemenea, toate variantele locale ale aceleiași divinități, venerate fiecare cu un nume propriu, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Zintuh~i" (al cărei nume Înseamnă „nepoată”). Mai există și un zeu, Soarexe "Soare"-masculin, Eștanxe "Eștan", al cărui nume În hitită este Iștanuxe "Iștanu", și un zeu-Lună Kașkuxe "Kașku", eroul principal al unui mit care povestește căderea sa din cer (Kammenhuber, 1955). Fiul lui Taruxe "Taru" este Telipinuxe "Telipinu", un zeu al furtunii și al vegetației, protagonist al unui mit legat de dispariția sa, soț al zeiței ¾atepinuxe "H~atepinu", fiica Mării. Mai sunt cunoscute două divinități hatice ale războiului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
oamenilor, și zeii au o locuință care, În mitologie, este descrisă de cele mai multe ori ca un palat unde se desfășoară sărbători și banchete. Localizarea acestor locuințe rămâne cel mai adesea ambiguă, deși se poate presupune că zeii celești locuiesc În cer, iar cei infernali sub pământ, Mareaxe "Marea" În adâncurile apelor mării etc. Aceștia dețin Însă și locuințe pământene În anumite cetăți. Mitul lui Appuxe "Appu" este foarte clar În acest sens: ...și cum trăiesc zeii separașțiț, Îți șvoiț povesti! șZeul-Soarțe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vă mai pregătește libații de pâine și vin! (KUB XXIV 3 + II 3’-6’) Ascultarea cererii, obiect al rugăciunii, este favorizată de introducerea acesteia În ritualurile de ofrande și invocări ale divinității: ...zeu al furtunii din Nerikxe "Nerik", vino din cer, din pământ; zeu al furtunii din Nerik, vino de la răsărit, de la apus; zeu al furtunii din Nerik, din cer, dacă ești Împreună zeul furtuniixe "zeul furtunii", tatăl tău, sau dacă șeștiț În pământ Împreună EREȘ.KI.GAL, mama ta, vino
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este favorizată de introducerea acesteia În ritualurile de ofrande și invocări ale divinității: ...zeu al furtunii din Nerikxe "Nerik", vino din cer, din pământ; zeu al furtunii din Nerik, vino de la răsărit, de la apus; zeu al furtunii din Nerik, din cer, dacă ești Împreună zeul furtuniixe "zeul furtunii", tatăl tău, sau dacă șeștiț În pământ Împreună EREȘ.KI.GAL, mama ta, vino dimineață la sărbătoarea ta (KUB XXXVI 90 Ro 7-14). Zeul poate să stabilească și o relație personală și directă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeița Kamrușepa și apoi de preotul zeului furtunii, reușește să-l Îmblânzească. Prin Întoarcerea lui Telipinu În templul său, se Întorc și fertilitatea și bunăstarea țării. Alte mituri asemănătoare au ca personaje principale diferite zeități anatoliene: zeul furtuniixe "zeul furtunii" cerului, Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t)a"; zeul furtunii personale ale reginelor Așmunikal și ¾arapșili și al scribului pe table de lemn Pirwaxe "Pirwa"; zeul furtunii cetății Kuliwișna; zeița mamă ¾anna¿annaxe "H~annah~anna"; zeițele care patronează nașterile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sub pământ, printre „zeii vechi”, care, la Începutul mitului, sunt invocați pentru a da mărturie despre veridicitatea povestirii. La rândul său, Anu este alungat, tot după nouă ani și tot de către paharnicul său, Kumarbi, „vlăstarul” lui Alalu, și fuge spre cerul al cărui zeu este; Kumarbi Îl urmărește pe Anu și Îl castrează, mușcându-l, iar acesta Îl anunță că din sperma sa unită cu viscerele lui Kumarbi se vor naște zeul furtuniixe "zeul furtunii" și alte zeități puternice. Kumarbi Încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]