67,638 matches
-
la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi satisfăcuți de limba slavonă, "bună pentru momentele solemne ale rugăciunilor cântate în abur de tămâie" (Panaitescu, 1965, p. 7), dar anacronică în contextul noilor necesități practice ale relațiilor comerciale. Probe istorice irefutabile sprijină afirmația că naționalismul politic românesc, cel care prin aspirațiile sale năzuia la unificarea tuturor etnicilor români în cadrele aceluiași stat național suveran, este precipitatul naționalismului cultural. Simplificând la maximum, nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naștere și origine, de regulă mai mare decât familia dar mai redusă decât poporul (Kedourie, 1961, p. 13). Această înțelegere s-a perpetuat mult după prăbușirea lumii romane, fiind reperabilă în "națiunile" de studenți din universitățile medievale. Totuși, în noul context al mediului universitar, conceptul de "națiune" a fost reabilitat în sensul că s-a debarasat de conotațiile derogatorii. Merită insistat asupra faptului că națiunile universitare formau o categorie pur administrativă, cu valoare exclusivă în spațiul universității. Dincolo de zidurile academiei, categoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost reabilitat în sensul că s-a debarasat de conotațiile derogatorii. Merită insistat asupra faptului că națiunile universitare formau o categorie pur administrativă, cu valoare exclusivă în spațiul universității. Dincolo de zidurile academiei, categoria "națiunii" nu era operantă. Ca atare, în context universitar, termenul de "națiune" conferea o identitate situațională și limitată, care nu era "scoasă" și "purtată" de către studenți și în afara universității. Un exemplu eclatant ne stă la dispoziție în cazul Universității din Paris, care își repartiza studențimea în patru națiuni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prime permutări semantice: trecerea de la sensul I ("comunitate de origine") la sensul II ("comunitate de opinie"). Consacrarea noului înțeles poate fi datată cu exactitate ca intrându-și în drepturi semantice depline în anul 1274, cu ocazia Conciliului de la Lyon, în contextul căreia "națiune" ajunge să semnifice o "comunitate de opinie". Sensul secund se configurează în contextul dezbaterilor teologice medievale, unde "națiune" a început să desemneze "facțiunile din cadrul republicii ecleziale" (Greenfeld, 1992, pp. 4-5). Un al treilea sens s-a cristalizat odată cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
opinie"). Consacrarea noului înțeles poate fi datată cu exactitate ca intrându-și în drepturi semantice depline în anul 1274, cu ocazia Conciliului de la Lyon, în contextul căreia "națiune" ajunge să semnifice o "comunitate de opinie". Sensul secund se configurează în contextul dezbaterilor teologice medievale, unde "națiune" a început să desemneze "facțiunile din cadrul republicii ecleziale" (Greenfeld, 1992, pp. 4-5). Un al treilea sens s-a cristalizat odată cu emergența înțelegerii conceptului de "națiune" ca "reprezentanți ai autorității politice și culturale" (Greenfeld, 1992, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
concepția poporului ca purtător al suveranității și sursă a legitimității. Prin această conversie semantică, Greenfeld afirmă că s-a produs o "revoluție conceptuală" care a "lansat era naționalismului" (p. 6). Noua înțelegere a națiunii ca popor suveran, precizată gradual în contextul socio-politic britanic, avea să fie consfințită politic prin Revoluția franceză. Înstăpâniți de idealurile democratismului, de dreptul popoarelor la autodeterminare și de principiul suveranității populare, doctrinarii revoluției au definit națiunea ca "un corp de asociați ce trăiesc sub aceeași lege și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deopotrivă cu mult mai recentele diviziuni confesionale. Compoziția socio-confesională a sinodului din 1744 semnalează lărgirea sferei de cuprindere a "națiunii" care devine superpozabilă acum cu românitatea ardeleană în integralitatea sa etnică, fără osebire de stația socială a membrilor săi. În contextul socio-politic și religios agitat în care s-a desfășurat acest sinod (ținând cont de mișcarea de reacțiune a ortodoxiei împotriva unirii inițiată de călugărul sârb Visarion mai devreme în același an), gândirea politică în privința națiunii a lui Klein își atinge
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în întregul ei, dincolo de diviziunile confesionale. Această fuzionare a celor două confesiuni în categoria singulară a națiunii române este sesizabilă și în Suplicile în care națiunea valahă din Transilvania își revendica egalitatea de drepturi cu celelalte trei națiuni politice în contextul restaurărilor demarate după moartea lui Iosif al II-lea. Eșecul acestor demersuri petiționare ale românilor transilvăneni se soldează cu reluarea luptei de emancipare națională prin acțiunile cărturărești ale membrilor Școlii Ardelene, ale căror eforturi duc la consolidarea identitară a conștiinței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din Transilvania, aflat sub autoritatea Curții de la Viena, și mai târziu a guvernului maghiar, obligă la tratarea separată a Ardealului de celelalte două provincii istorice românești. Analiza longitudinală realizată în capitolele următoare va ține cont de particularitatea învățătântului ardelean în contextul mai amplu al învățământului românesc. Fără discuție, școala a fost și continuă să fie o instituție socială decisivă în procesul de reproducere a sistemului de valori (a consensului axiologic) autorizat de autoritățile statale. În realizarea acestui deziderat, o importanță supremă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
numai condițiile structurale de posibilitate existențială a câmpului literar, cât și, la nivelul posibilităților de expresie, stabilește limitele "universului de discurs" disponibil tratării literare. Geneza culturală și dinamica evolutivă a literaturii didactice devine astfel inteligibilă doar dacă este plasată în contextul istoric al emergenței și structurării câmpului literar românesc, el însuși făcut posibil de anumite circumstanțe socio-istorice particulare create de evoluția societății românești. Rezultă astfel că inteligibilitatea fenomenelor socio-istorice reclamă, cu imperiozitate, analiza lor sistemic-relațională, ținându-se cont de sistemul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând o sistematizare a diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de orientări analitice prin două axe: a) axa verticală constă dintr-un continuum între text și context; b) axa orizontală are la un pol abordarea constructivistă, iar la cealaltă extremă abordarea critică. Mai jos este redată schema întocmită de autori: Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive Sursa: N. Phillips și C. Hardy (2002, p. 20) Câteva
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
discursive Sursa: N. Phillips și C. Hardy (2002, p. 20) Câteva mențiuni sunt necesare pentru clarificarea schemei de mai sus. În ceea ce privește axa verticală text-context, diferența constă în gradul de focalizare a investigației pe texte individuale vs. centrarea mai pregnantă pe contextul societal înăuntrul căreia textele studiate capătă semnificație. Analizele textuale (orientate mai degrabă înspre texte singulare) țin și ele cont de contextul social, însă fac referire la "contextul proximal", din imediata apropiere a respectivului text. În schimb, analizele contextuale investighează corpuri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
axa verticală text-context, diferența constă în gradul de focalizare a investigației pe texte individuale vs. centrarea mai pregnantă pe contextul societal înăuntrul căreia textele studiate capătă semnificație. Analizele textuale (orientate mai degrabă înspre texte singulare) țin și ele cont de contextul social, însă fac referire la "contextul proximal", din imediata apropiere a respectivului text. În schimb, analizele contextuale investighează corpuri de texte luate ca blocuri de cunoaștere produse într-un "context distal", mult mai amplu, care cuprinde configurația societală, structura și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gradul de focalizare a investigației pe texte individuale vs. centrarea mai pregnantă pe contextul societal înăuntrul căreia textele studiate capătă semnificație. Analizele textuale (orientate mai degrabă înspre texte singulare) țin și ele cont de contextul social, însă fac referire la "contextul proximal", din imediata apropiere a respectivului text. În schimb, analizele contextuale investighează corpuri de texte luate ca blocuri de cunoaștere produse într-un "context distal", mult mai amplu, care cuprinde configurația societală, structura și clasele sociale, chiar și factorii ecologici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai degrabă înspre texte singulare) țin și ele cont de contextul social, însă fac referire la "contextul proximal", din imediata apropiere a respectivului text. În schimb, analizele contextuale investighează corpuri de texte luate ca blocuri de cunoaștere produse într-un "context distal", mult mai amplu, care cuprinde configurația societală, structura și clasele sociale, chiar și factorii ecologici relevanți. Referitor la axa orizontală constructivism-critic, abordările plasate înspre capătul constructivist se centrează cu predilecție pe explorarea modului în care o realitate socială a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestea afectează prin însăși articularea lor realitatea descrisă. Accentul cade mai pregnant pe forța discursurilor de a fasona realitatea pe care se presupune că o reflectă. Analiza de față încearcă să surprindă relația intimă dintre textul manualelor de istorie și contextul politico-cultural. Examinând conexiunile și joncțiunile dintre discursul istoriografic propagat prin intermediul literaturii didactice și ambientul politic și cultural în cadrul căruia aceste discursuri au fost puse în circulație socială, analiza de față își propune să facă "inferențe valide și replicabile de la texte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Examinând conexiunile și joncțiunile dintre discursul istoriografic propagat prin intermediul literaturii didactice și ambientul politic și cultural în cadrul căruia aceste discursuri au fost puse în circulație socială, analiza de față își propune să facă "inferențe valide și replicabile de la texte la contextele utilizării acestora" (Krippendorff, 2004, p. 18). În cadrul schemei analizei discursive elaborate de Phillips și Hardy (2002), demersul de față poate fi localizat mai degrabă în zona circumscrisă de abordarea constructivistă, deși se interesează și de cartografierea relațiile de putere care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societății onorabile", a avut consecințe remarcabile pe planul cunoașterii sociale, inaugurând o adevărată tradiție a sociologiei de teren. Ridicarea sociologiei din fotoliul reflexiilor speculative a însemnat în istoria sociologiei un moment decisiv pentru formarea disciplinei ca știință empirică. În acest context, lucrările bazate pe metoda analizei documentelor sociale (cantitativă și/sau calitativă) ar putea fi incriminate metodologic ca resuscitând logica constitutivă a sociologiei de cabinet, ceea ce ar reprezenta, într-adevăr, un recul important în maturizarea empirică a disciplinei sociologice. O analiză
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fie în mare parte finalizat. Demersul analitic desfășurat în cele ce urmează este tributar teoriei cadrelor sociale dezvoltată de M. Halbwachs (1992) [1925], a cărei principală inovație ideativă a constat în susținerea că memoria individuală este întotdeauna încadrată într-un context social (familie, grup de prieteni, colectiv profesional, confesiune religioasă etc.), în sensul că individul își amintește evenimente și experiențe din trecut doar prin prisma grupului, ca membru al unei colectivități sociale. Ca atare, cadrele sociale modelează memoria individului, conferindu-i
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
această tendință europeană, fiind atrase, la rându-le, în siajul evoluțiilor pe care s-au înscris societățile occidentale. Acestea sunt motivele pentru care înțelegerea emergenței și evoluției sistemului educațional statal în țările române este condiționată de plasarea procesului autohton în contextul civilizației europene. Primele tentative statale de arogare a atribuțiile educaționale din mâinile instituționale ale clerului s-au făcut simțite în ducatele care alcătuiau densa osatură politică a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. În Weimar, încă din 1619 a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deșertă cu totul de lăcuitori" (p. 14). Bărbații "ei în ei se omorîră", iar cei care nu se "fermecară" (otrăviră) după modelul rigăi lor Decebal, "cu mueri și cu prunci cu tot au fugit" (p. 15). Trebuie menționată în acest context și opinia separată emisă de Ion Budai-Deleanu în De Originibus Populorum Transylvaniae în răspărul tezei exterminării dacilor: "De altfel, dacii, care au rămas după acest război, în parte s-au supus, iar în parte au ales de bunăvoie exilul în locul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dacic conjugat cu elementul cultural roman), Budai-Deleanu respinge până și ideea mai moderată a lui Stritter care susținea altoirea unor elemente ale diverselor popoare care au sălășluit succesiv în Dacia pe trunchiul roman (Pascu și Gyémánt, 1991, p. xlix). În contextul socio-istoric românesc, mitul universal al permanenței îmbracă forma continuității neîntrerupte a populației cu care se identifică retrospectiv românii (romanii la Școala Ardeleană, mai degrabă dacii la școala romantică a istoriografiei românești). La Școala Ardeleană, continuitatea romanilor după retragerea aureliană a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a originii românilor, lui Traian fiindu-i atribuită paternitatea poporului român; a doua concluzie vizează unitatea etnică (conferită de sângele latin) și teritorială (circumscrisă de hotarele spațiului dacic) ce marchează poporul român. Întrebarea ce suscită un răspuns imediat în acest context este dacă ideea unității politice a tuturor românilor sub același sceptru al autorității este derivată de către membrii Școlii Ardelene din ideea unității etnico-teritorială. Răspunsul este unul negativ: nicăieri în scrierile lor istoriografice și revendicative pe plan politic (cele două planuri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gestantă în idea de unitate etnico-teritorială, va fi făcut de istoricii romantici. Luminismul ardelean, deși a descoperit comunalitatea etnico-lingvistică și teritorială a românilor, nu a perfectat-o într-o ideologie a românismului, ci a instrumentalizat-o în scopurile emancipării socio-politice în contextul limitat al Transilvaniei. Cadrul mai larg de referință a fost întotdeauna Imperiul Habsburgic, în interiorul căruia Transilvania era încorporată politic, juridic, instituțional, cultural etc., și nu spațiul românesc. Doar Budai-Deleanu își explicitează năzuințele unioniste, după cum reiese din paragraful de deschidere al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secole de existență națională au fost definite aproape în totalitate de istoriografia Școlii Ardelene. Din tabloul ingredientelor esențiale ale românității lipsea însă independența, fapt explicabil în cazul cărturarilor ardeleni prin puternica conștiință a stării de inferioritate al națiunii române în contextul socio-politic și cultural al Imperiului Habsburgic în general și al Transilvaniei celor trei națiuni în particular. Mitul independenței va fi propulsat în ansamblul de traverse centrale ale memoriei colective românești de către Mihail Kogălniceanu, care publică în 1837, la Berlin, Histoire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]