6,699 matches
-
afectată. Ei au vorbit cu ambasadorul Barnes și au discutat apoi despre cutremur și despre diverse aspecte ale relațiilor româno-americane cu președintele Ceaușescu și ministrul Afacerilor Externe, George Macovescu 1875. În mod cert, aceștia i-au vorbit președintelui român despre îngrijorarea crescîndă a Congresului, pricinuită de nerespectarea drepturilor omului. Ei au insistat asupra acestei probleme, deoarece Congresul avea să analizeze, în scurt timp, cererea președintelui american de prelungire cu încă un an a derogării de la condiția emigrării. Răspunzîndu-le lui deHaan și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
urma să modifice Amendamentul Jackson-Vanik în sensul extinderii creditelor CCC la țările fără economie de piață. Jackson s-a opus proiectului, temîndu-se ca Jimmy Carter să nu cumva să-l sprijine. Pe 14 iulie, senatorul i-a împărtășit lui Vance îngrijorarea sa, dar secretarul de stat i-a spus că Administrația nici nu se opune, dar nici nu susține proiectul lui Dole1894. Răspunsul lui Vance nu l-a consolat prea mult pe Jackson și, adăugîndu-se la faptul că nu-i răspunsese
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bonn și București. România promisese să aprobe anual emigrarea a circa 11.000 de cetățeni de origine germană în Germania, în schimbul unor credite și plăți de pînă la 8.000 de mărci germane de persoană 1945. Carter și-a exprimat îngrijorarea cu privire la scăderea numerică a emigranților evrei, adăugînd, însă, că o serie de convorbiri la nivel înalt au dus "la soluționarea favorabilă a multor probleme umanitare și de emigrare"1946. Carter a informat, de asemenea, legislativul că a hotărît să se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
precedente 1982. Deși Christopher s-a axat mai ales pe țările ce beneficiau de ajutor străin sau de sprijin pentru securitate, el s-a oprit și asupra situației din Europa de Est și Uniunea Sovietică. Drepturile omului rămîneau "un motiv serios de îngrijorare, dar chiar și în această privință am văzut cîteva semne pozitive"1983 . El a pomenit de mai multe ori de România în discursul său, deși, în mai, statisticile Departamentului de Stat indicau că Bucureștiul are 328 de cazuri nerezolvate de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în Israel 3.700 de români, în 1977, 1.500 de persoane, în 1978, 1.200 și în primele cinci luni ale anului 1979 n-au plecat decît 254 de români 2001. Această scădere dramatică constituia un motiv serios de îngrijorare pentru comunitatea evreilor din America. Pentru a încerca să rezolve această problemă, cîțiva reprezentanți ai Conferinței președinților principalelor organizații ale evreilor din America s-au deplasat, în iunie, la București, pentru a discuta direct cu autoritățile române. Cu ajutorul ambasadorului Ionescu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
omului 2003. Schulze a primit sprijin din partea unei organizații noi, Grupul Legii Internaționale a Drepturilor Omului, o organizație legală nonprofit, înființată de Fundația Ford și de Fondul Fraților Rockefeller. Amy Young-Anawaty a luat cuvîntul în numele grupului, exprimîndu-și, ca și Schulze, îngrijorarea pentru oprimarea ungurilor din România 2004. Alți purtători de cuvînt ai opoziției au scos în evidență persecuțiile religioase la care recurgea Bucureștiul, mai cu seamă împotriva diverselor secte creștine și a mișcărilor ortodoxe disidente 2005. La trei zile după încheierea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
organizații ale evreilor din SUA. Acesta era motivul principal pentru care Camera Reprezentanților susținuse derogarea solicitată de președinte. În scrisoare se arăta că dacă Bucureștiul nu-și respectă promisiunile, aceasta periclitează reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Se exprima apoi îngrijorarea Congresului cu privire la nerespectarea drepturilor omului în România 2016. Era pentru prima dată cînd Congresul arăta în scris că privește emigrarea în contextul mai larg al drepturilor omului. Pe 23 august, această temă a fost reluată și aprofundată de Comitetul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sînt influențate de unele evenimente internaționale, mai cu seamă de mărirea dobînzilor și "creșterea continuă a prețului petrolului". Președintele român a insistat, însă, mai puțin pe aceste probleme, preferînd să acuze autoritățile centrale de greșelile de conducere și organizare 2061. Îngrijorarea lui Ceaușescu era îndreptățită. Economia românească era într-o situație de criză, pe care datoria externă în continuă creștere o reflecta cu cea mai mare claritate. La începutul deceniului '70, Bucureștiul făcuse împrumuturi de pe piețele financiare comerciale și guvernamentale din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe 2 iunie 1982, președintele Reagan a cerut Congresului să-i prelungească dreptul de derogare, întrucît scutirea României de condiția emigrării ar fi promovat în mod substanțial obiectivele Paragrafului 402 al Legii comerciale din 1974. Președintele și-a exprimat însă "îngrijorarea cu privire la situația emigrării din România, din acest an și a propus reexaminarea acesteia". Pe Reagan nu-l îngrijora emigrarea către America, pentru că în 1981 emigraseră 2.400 de persoane în Statele Unite. Era, însă, "serios" îngrijorat de scăderea numărului de evrei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nouă luni și să nu-i mai hărțuiască pe solicitanți 2196. Abrams s-a întîlnit apoi cu o serie de lideri religioși, printre care și Justin Moisescu, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și le-a adus la cunoștință cîteva motive de îngrijorare pentru Congresul american, ca de pildă distribuirea bibliilor și libertatea religioasă 2197. A ridicat, de asemenea, problema drepturilor minorităților în fața reprezentanților români, insistînd mai ales asupra ungurilor. Bucureștiul a negat, însă, existența oricăror probleme religioase sau etnice în România 2198
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
educație, înainte de a-și primi pașapoartele. Printre aceștia se numărau emigranți care voiau să plece în Olanda, Italia, Germania Federală și Canada 2224. Întrucît Administrația dăduse greș cu metoda diplomației discrete, de astă dată și-a exprimat în mod public îngrijorarea. Pe 4 martie, președintele Reagan a declarat că decretul privind taxa pentru învățămînt emis de România contravine "prin literă și spirit Paragrafului 402 al Legii comerciale din 1974". Din acest motiv, el intenționa să suspende " Clauza națiunii celei mai favorizate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
redusese, fără îndoială, dependența României de produsele străine. Între 1980 și 1983, importurile din țările occidentale s-au redus cu două treimi, în vreme ce exporturile românești n-au scăzut decît cu 30%. Creșterea rapidă a excedentului comercial era un motiv de îngrijorare pentru Piața Comună. România era prima țară din CAER care semnase un acord cu Comunitatea Economică Europeană, acord încheiat în 1980. Și totuși, programul de austeritate impus de Ceaușescu schimbase direcția și volumul comerțului bilateral prevăzute inițial. Deficitul CEE față de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
descria întîlnirea cu președintele român ca fiind "foarte pozitivă și optimistă în ceea ce privește viitorul relațiilor bilaterale". Ceaușescu a explicat politica adoptată de România în privința libertății religioase, precizînd că cele 14 culte religioase recunoscute de guvern beneficiau de o "libertate totală". Răspunzînd îngrijorării lui Gibbons cu privire la o serie de secte evangheliste, precum cea a baptiștilor, președintele a arătat că toate cultele religioase trebuie înregistrate. "Existau cîteva secte baptiste recunoscute de guvern și nu mai era nevoie de una în plus". Ceaușescu a insistat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România. În scrisoare erau menționate o serie de articole care apăruseră în presa literară și populară românească și mai ales poeziile lui Corneliu Vadim Tudor, publicate în ediția din 29 iulie 1983 a ziarului "Săptămîna". Comisia își exprima, de asemenea, îngrijorarea cu privire la "persecutarea directă și calculată a creștinilor fundamentaliști" și la eforturile Bucureștiului de a distruge vestigiile culturii maghiare din România. În încheiere, se exprima speranța că Ceaușescu va găsi soluții pentru aceste probleme "în această perioadă", în care președintele american
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României de a-și îmbunătăți practicile legate de drepturile omului și la propria incapacitate de a schimba ceva, în urma hotărîrii din cazul Chadha. În consecință, nouăsprezece membri ai Senatului i-au trimis lui Ceaușescu o scrisoare în care-și exprimau îngrijorarea cu privire la oprimarea credincioșilor, a candidaților la emigrare și a minorităților etnice. Senatorii sperau ca Ceaușescu să rezolve aceste probleme, întrucît de ele depindea răspunsul la întrebarea dacă Clauza este "într-adevăr, reciproc avantajoasă"2327. În următoarele săptămîni, Derwinski a încheiat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congresul nu a luat măsuri împotriva recomandării președintelui privind derogarea, iar Camera Reprezentanților nu a dezbătut moțiunea de protest a lui Crane, România și-a păstrat "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru încă un an. Această prelungire nu risipea, însă, îngrijorarea Congresului cu privire la nerespectarea de către București a drepturilor omului. De la emigrare la drepturile omului Audierile din 1985 s-au dovedit a fi un moment hotărîtor în cadrul procesului de revizuire a Clauzei pentru România de către Congres. Eforturile lui Derwinski de a separa
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să găsească noi mijloace de extindere a comerțului bilateral și reprezentanții cîtorva firme americane au încheiat acorduri cu o serie de organizații de comerț exterior 2332. Cu ocazia vizitei efectuate în România, Milton Rosenthal i-a amintit lui Ceaușescu de îngrijorarea crescîndă a Congresului cu privire la practicile Bucureștiului vizavi de drepturile omului. La cinci săptămîni după aceea, Smith, Wolf și Hall, membri ai Camerei Reprezentanților, au înaintat un amendament de suspendare temporară a "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Cei trei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Illinois, pentru ministrul de Externe, Văduva. Michel îl cunoscuse pe Văduva pe vremea cînd acesta era, încă, membru al parlamentului român. Aflînd de această relație, Shultz îl rugase pe Michel să-i scrie acestuia o scrisoare în care să descrie îngrijorarea crescîndă a Congresului vizavi de practicile României privind drepturile omului. Michel era, de asemenea, afiliat la Creștinii Nazarineni, o sectă persecutată de conducerea de la București 2346. În convorbirile avute cu Ceaușescu, Shultz l-a avertizat pe liderul român că reînnoirea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vedere economic. Culmea este că, la doi ani după aceea, România a preferat să pună capăt statutului comercial privilegiat pe care i-l datora Americii decît să accepte o suspendare temporară a "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Bucureștiul și Moscova Îngrijorarea cu privire la încălcarea drepturilor omului în România depășea cu mult granițele Washingtonului. Întrucît cultul personalității lui Ceaușescu se amplifica în continuare, cealaltă fațetă a lui, de înăbușire a diferențelor dintre oameni și a afirmării personalității începea să deranjeze și alte țări
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în aceeași zi, președintele Reagan să aducă la cunoștința Congresului hotărîrea lui de a prelungi scutirea României de la condiția emigrării și de a-i reînnoi Clauza. În mesajul său, Reagan atrăgea atenția asupra îmbunătățirii situației emigrării din România, deși împărtășea îngrijorarea Congresului cu privire la îngrădirea libertăților religioase. Hotărîrea sa de a face această prelungire fusese una "dificilă". El îi cerea lui Ceaușescu să permită "importarea substanțială" și "distribuirea legală" a bibliilor protestante și să reducă restricțiile impuse de guvern nazarinenilor și baptiștilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Cornilescu pentru Uniunea Națională Baptistă din România. Aceasta era Biblia preferată a protestanților și ar fi fost pentru prima dată editată în mod legal, începînd din anii '202407. Această măsură avea să se dovedească, însă, prea neînsemnată și prea tardivă. Îngrijorarea Congresului cu privire la drepturile omului se amplificase în mod constant în ultimii zece ani. România își avea supraveghetorii ei, în vreme ce alți congresmeni urmăreau modul în care celelalte națiuni respectă drepturile omului. În septembrie, Congresul a înaintat o serie de sancțiuni economice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-și păstreze "Clauza națiunii celei mai favorizate". Reagan a precizat din nou, într-o declarație suplimentară, că îi fusese "excepțional de greu" să ia această hotărîre. Cîntărise cu mare atenție criticile vehemente la adresa situației drepturilor omului din România. El împărtășea îngrijorarea Congresului și a altora cu privire la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului. Și totuși, "Clauza națiunii celei mai favorizate" îi ajuta pe oameni. Aceasta făcuse posibilă reîntregirea a mii de familii. Prin intermediul Clauzei se puteau produce schimbări în România și președintele nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
recunoștea că mai existau, încă, probleme privind procesul de emigrare, Administrația era de părere că "situația din România este acum mai bună decît ar fi fost fără "Clauza națiunii celei mai favorizate"". Președintele era cît se poate de conștient de îngrijorarea Congresului și reflectase în mod serios la votul prin care Camera optase pentru suspendarea Clauzei. Pentru a lua această decizie, el a făcut un raționament și a ajuns la concluzia că nu poate "pune capăt Clauzei cu conștiința împăcată, deocamdată
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
gazetăresc al interbelicului românesc. Un astfel de exemplu este recenzia corozivă venită de la stânga spectrului convingerilor politice care a luat în primire critică apariția Dialecticii naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare morală, textul semnat de T. Teodorescu-Braniște (1936), publicat inițial în revista Cuvântul Liber și tipărit ulterior în formă de broșură, cataloghează fără prea multe reticențe diplomatice naționalismul propovăduit de Roșu ca expunând "doctrina bâtei". Nici N. Ionescu (care a preferat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de a cauza efecte adverse oamenilor, animalelor sau mediului și care este prezentă sau poate apărea într-un produs biocid, într-o concentrație suficientă, pentru a cauza astfel de efecte. O astfel de substanță, daca nu există alte motive de îngrijorare, va fi în mod normal o substanță clasificată că periculoasă conform art. 7 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 200/2000 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001 , fiind prezenta în produsul biocid într-o concentrație ce va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219051_a_220380]