6,859 matches
-
apoi mă voi opri cu o explicație mai amplă asupra Psalmului 50. Primul psalm al lui David spune: „Fericit bărbatul care n-a umblat în sfatul necredincioșilor și în calea păcătoșilor nu a stat și pe scaunul hulitorilor n-a șezut; ci în Legea Domnului e voia Lui și la la Legea Lui va cugeta ziua și noaptea.” Creștinul poate fi fericit când are credință și împlinește fapta cea bună. Psaltirea în tâlcuirea Sfinților Părinți arată că omul are de îndeplinit
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în el, nici să-l întâmpini pe el, nici să lucrezi împotriva lui, nici noaptea, nici ziua, nici dimineața, nici la amiază. Ci te du în iadul tău, până în ziua cea mare gătită judecății. Teme-te de Dumnezeu, Cel ce șade pe heruvimi și caută spre adâncuri; de Care se cutremură îngerii, arhanghelii, scaunele, domniile, începătoriile, stăpâniile, puterile, heruvimii cei cu ochi mulți și serafimii cei cu câte șase aripi; de Care se cutremură cerul, pământul, marea și toate câte sunt
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Maria, și s-a făcut om. Și s-a răstignit pentru noi în vremea lui Pilat din Pont, și a pătimit și s-a îngropat. Și a înviat a treia zi după Scripturi. Și s-a suit la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui. Și iarăși va să vie cu slavă, să judece viii și morții, a Căruia împărăție nu va avea sfârșit. Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl și cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
leacuri folosite În medicina populară: Se iau pătlăgele vinete, se taie de-a curmezisul ca niște rotițe mici și se opăresc, iar cu ceaiul rezultat se fac spălături la șezut. Feliile de pătlăgele se pun la trânji. Se leagă la șezut un tampon Îmbibat În mujdei de usturoi cu sare. Spălături și oblojeli cu fiertură din frunze de stejar. Se bea ceai de otrățel, urzică moartă albă și pelin sau de secară prăjită și râșnită. Aburiri la șezut cu fiertură din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bine și să le puie pe hârtie, câlți de in peste miere sau păr de capră roșie și să pună acelea toate părți câlți sau peste păr și să puie blasture (plasture) la junghi și să o lege bine, să șadă 24 de ceasuri. De 3 ori să facă așa. Pentru junghi: să cumpere mărgelușe mici, albastre, să le piseze și să bea cu rachiu de drojdie. Iar pentru junghi: cenușă fierbinte de mei, să pună În cârpă la junghi. Pentru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să fiarbă bine și să bea dimineața zeama aceea, În loc de cafea. Când Îi va fi foarte, foarte rău, să găurească o oală și să pună o țeavă În gaură și să pună oala pe foc și peste ea pucioasă, să șază peste un scaun găurit, un sfert de ceas. Pentru trânji năuntru: să mânânce 9 zile câte 3 căpățâni de usturoi pe zi și să bea un pahar de rachiu de drojdie, dimineața. Pentru trânji: coajă de stejar să ardă și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nemâncate. Face toți trânjii. Tot pentru trânji: să cumpere de 3 bani năut, să numere 41 de grăunțe și să ia fiere de bou, de va fi bărbat, iar pentru femeie, de vacă și să le bage În fiere să șadă 24 de ceasuri și să Înghită dimineața 2, iar seara 1, până se vor sfârși. Fierea să nu fie de taur; pipotă de barză neagră să o frigă pe cărbuni și să o mânânce dimineața pe nemâncate, iar de-i
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sticlă, În fiecare ochi, dimineața și seara, până Îi va trece, măcar să fie veche de 5-6 ani. Pentru albeață: să ia vin alb, să caute o găleată sau o tingire (tigaie) nouă, nespoită și să pună În ea, apoi să șază 6 zile și să pice seara și dimineața, o picătură În ochi. Pentru ochi: să caute 2 ouă proaspete, să le răscoacă, să le taie peste mijloc și să lepede gălbinarea (gălbenușul), să puie piatră vânătă, cât o fasolă, să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Dar fericirea azi a zburat. / Sunt chinuri grele, / În timpuri vechi; / Dările‐s multe, / Armatele sute; Întreg poporul e ruinat. / În cer sunt stele, / Jos sunt belele; Prea multe biruri ne‐ ați aruncat. / Ah! Vântul muge, / Românul plâng e; / Țăranul șede fără ogor. În casă n‐ are / Nici măcar sare / Și‐n bătătură n‐ are ... mohor!... (poezia: „Ce timpuri...”). Aparținând Partidului Constituțional ori Consti tuțional - Conservator, ziarul „Junimea” a fost când în amiciție, când în încleștare de opinii cu ziariștii de la Bârladul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au vizitat locul în ruină, însuși dl prefect al districtului, încunoștiințat de subprefectul plășii respective, a vizitat comuna și a făgăduit multe ajutoare nenorociților localnici. ... Este cineva cuprins de jele uitându-se cum 150-200 ființe omenești, bărbați, femei și copii, șed prin colibe și pe sub corturi, cum vegetează pe lângă garduri zdrențuiți și muritori de foame, fără chiar pâine..." * George Cațafany, editorul și proprietarul Tipografiei unde se tipărea Paloda, era și un cunoscut om de cultură. „Din traducerile mele" de George Cațafany
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Gh. Roșca Codreanu” apărea destul de des cu știri și reportaje, dar mai ales cu versuri ca cele inti tulate Comunistul: „...Sună toaca la Doftana. / Către zori se‐ ntinde geana. / Nu‐l mai chinuiți pe Dej / Noi în luptă suntem treji!” Șade sus, la „H în sus, / Gheorghe în cătușe pus. / Și în loc să‐i dea mâncare / Varsă apa din căldare, / Să nu aibă aciuare... Surprinde că în medalionul Adrian Beldeanu din Monografia Liceului „Gh. Roșca Codreanu”, 1971, nu se arată că acesta
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
greu de suit și trecîndu-l cu multă frică și osteneală am ajuns la o poartă mare încuiată bine, și căutînd înăuntru pe o ferestrue nu cumva voi vedea pe vreun cunoscut ca să-mi deschidă, văzui două mueri jupînese cinstite care ședeau pe treptele scării și vorbeau. Și strigai că vine una din ele, și am întrebat: a cui este casa aceasta? Și aceea mi-a spus cum că este casa părintelui nostru Vasile: și puțină vreme este de cînd a venit
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la ceruri a 40-a zi după moarte. Sufletele repauzaților, terminînd cursul existenței lor pămîntești, primesc de la Dumnezeu, a 40-a zi pedeapsă sau recompensă, după faptele lor. După exemplul Domnului, Care, după înălțarea Sa a 40-a zi, a șezut pentru totdeauna de-a dreapta lui Dumnezeu, așteptînd pînă se vor pune vrăjmașii Săi așternut picioarelor Sale (Evr. 10 12-l3), Sufletele repauzaților, a căror soartă a fost fixată prin judecata particulară a lui Hristos, rămîn în acea stare (nu însă fără
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
înaltă a cerului unde tronează Sfînta Maria: ""O, fiul harului", el prinse-a spune, "nu vei ști bucuria cît e dată,/ de ți-i privirea doar în jos anume.// Dar pîn' la sfera mai departe cată,/ pîn' ai să vezi șezînd acea Regină/ cui e domnia aceasta închinată". În ultimul cînt, al XXXIII-lea, la rugămintea Sfîntului Bernard, Sfînta Fecioară Maria obține de la Dumnezeu, pentru Dante, harul de a putea privi ultima mîntuire - putința de a ridica ochii spre lumina supremă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
între trebuințe contractate și viciu. A fuma sau a nu fuma nu este neapărat un viciu sau o virtute, ci strict o trebuință contractată, de care omul se poate lipsi, ca de atîtea altele: " Dacă nu-și poate face casă șade-n bordei, dacă nu poate frige carnea o mănîncă crudă, în fine dacă nu se poate îmbrăca umblă și-n hainele lui moș Adam. Toată mișcarea economică a omenirii consistă în crearea de trebuințe noi și numai excesul acestor trebuințe
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
urci sus și-l găsești așa, te jenezi parcă să-l deranjezi. Ai vrea s-o iei îndărăt. Dar stai așa, înlemnit în tăcerea bibliotecii pînă cînd ridică ochii el să te vadă. - Aicea erai? Bată-te să te bată! Șezi colea... Și te bate pe umăr, întinzîndu-ți o mînă caldă și prietenească. I.E. Torouțiu nu cunoaște "jena" și nici distanța autoritară. E tînăr și prietenos. Căci arta e mereu tînără. Și înseamnă, în sensul ei cel mal înalt, dăruire. Torouțiu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care a trăit din scris. Eugen Simion citează din cel care a scris Povestea vorbei două propoziții lămuritoare asupra scriitorului Anton Pann: ""scriind cîte ceva, mi se pare că-mi petrec vremea foarte dulce" și: "m-am obicinuit a nu ședea fără lucru"... Ordinea propozițiilor în text este alta: întîi, obișnuința de a munci, apoi petrecerea dulce. Există și un alt treilea element: folosul, conștiința că ceea ce faci este necesar. Prin aceasta, Pann se identifică parțial cu mentalitatea epocii: o epocă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
devin, cu bucurie, majorete persuasive, criticii se visează strategi, iar prozatorii își freacă mâinile cu speranța că vor avea material suficient pentru a plăsmui personaje de roman. Găștile literare dau în clocot, iar energia creativă, subțire și eterată, cum îi șade bine scriitorului român, se transformă în pasiune și fanatism electoral Și pentru ce? Contrar opiniei membrilor ei, Uniunea Scriitorilor nu este nici club elitist, nici instanță de validare profesională, nici galantar sau podium, nici trenuleț spre Parnas, ci, mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de robie Pămîntul ce-l muncim noi Să nu-l mai dăm la ciocoi. -Grîu, porumb și din fasui De casă cîte doi pui La tot pogonul găina Și să-i duci dijma. C-așa-i boieru ursat El doar șade la conac Și bea apă cu rahat Și să-i faci slujba pe plac. Pe dreptate și-ndesat Cu foc i-a pîrlit studenții De-au rămas numai pereții Pe ei să crească bureții Și să pueze brăbeții. Dracu să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
bucurie Și de-acum pînă-n vecie Mila Domnului să fie. ” -// La nunta din Gana Galilei ,, La nunta ce s-a Întîmplat În Gana Galilei Fost-a și İisus chemat În Gana Galilei Și İisus și maica sa În Gana Galilei Șezînd la masă și bînd În Gana Galilei Băutura n-ajungînd În Gana Galilei Nimeni nu cuteza În Gana Galilei Lui İisus a-i spunea În Gana Galilei Decît singurăa maica În Gana Galilei ăă - O, fiul meu cel prea dulce În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Galilei Ce umpluse vasele În Gana Galilei Și de-acum pînă-n vecie În Gana Galilei Amin Doamne, slavă Ție În Gana Galilei. ” -//İisus În vîrful cerului ,, Sus În vîrful cerului Împrejurul soarelui Este un tron aurit Și cu stele-mpodobit Unde șade Dumnezeu De judecă servul său. ăă - Știi Adame ce ți-am spus Eu În rai cînd te-am adus Din toți pomii ce ți-am dat Numai unu nu ți-am dat Și tot tu ți l-ai mîncat. Șarpe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
luat, l-a gustat Ți l-a dat de l-ai mîncat. Tu Adame ce-ascultași De cel rai te lepădași Din cel rai prea luminos În cel iad Întunecos. Adam dacă a văzut Că-n greșeală a căzut A șezut jos Într-un loc Plîngînd cu lacrimi de foc Cu jale la rai privind Și către dînsul grăind : ăă - O, raiule locaș sfînt Mă vezi În ce jale sunt SÎnt jalnic și amărît Și de la tine gonit. De acum pînă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Și mă trece pe la iad Unde păcătoșii ard. Vai! În iad cînd mă uitai Ce văzui, mă spăimîntai. Văzui balauri căscînd Și din gură foc vărsînd. Curgea ca un rîu Întins Într-o flacără nestins Și un drac În frunte ședea Cu İuda-n brațe ardea. Și de-aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai! În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui popi și eretici Și dascăli și grămătici Aruncați cu capu-n jos
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fost normale, fătul cu greutatea de 3.850 g. A fost alimentat artificial de la 11 zile. S-a născut cu deficit de motricitate, ceea ce a avut un efect negativ asupra dezvoltării ulterioare neuropsihomotoră. A ținut capul la 5 luni, a șezut la 9 luni, primii dinți la 4 luni iar mersul nesusținut la 2 ani. Primele cuvinte cu sens la 56 ani, urmând o evoluție lentă a limbajului. La 5 ani este primit la grădiniță, de unde este îndrumat către cabinetul logopedic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prof. Dr. Nicu Alexe, Mazilu Virgil, Wilk Erwin, Focșeneanu Alexandra) au formulat următoarele concluzii: a. Statura în ortostatism adaugă în primii 4 ani de școală 17,34 cm (14,31%) la băieți; b. Relația dintre statură în ortostatism și statura șezând demonstrează că, creșterea în înălțime, la această vârstă, se face mai mult pe seama membrelor inferioare decât a trunchiului, (dezvoltarea progresivă a musculaturii și mobilității articulare a trenului inferior); c. Relația dintre perimetrul toracic și statura în ortostatism (indicele Erismann) demonstrează
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]