7,108 matches
-
vraja pe care ai țesut-o peste tot și peste toate... Adio, moș Creangă! Adio! Să ai liniște acolo pe steaua matale. Da’ ce zic eu stea? Luceafărul dumitale! Bârnova 29 august 2003 Vasile Ilucă De același autor: 1. Iași... șoapta din ziduri, album-ghid, Ed. Eurocart, Iași, 1998 2. Iași... istorie și spirit, album-ghid, Ed. Helios, Iași, 2000 3. Hoinar în jurul Iașului, album-ghid, Ed. Trinitas, Iași, 2001 4. Iași... drumeț în jurul cetății, album-ghid, Ed. Helios, Iași, 2002 5. Tristeți învinse, proză
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
ascuțit/ acut vs. sunet jos/ profund/ grav) este asociată, în cazul vocativelor, al imperativelor, al interjecțiilor, cu intonația; durata poate fi valorificată în realizarea expresivă a superlativului absolut (frumoos = foarte frumos); intensitatea reflectă, în principiu, adaptarea la context (vorbim în șoaptă pentru a nu deranja pe cineva; vorbim tare pentru a fi auziți de la o distanță mai mare); timbrul diferențiază locutorii după gen, vârstă, starea sănătății etc. Fonemul 7 este o unitate abstractă, existentă în sistemul limbii, unitate concretizată în vorbire
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Revoluție. Ma îmbrățișat pur și simplu, cu sinceritate, și mi-a destăinuit că s-a gândit mult la mine, cu teama să nu mi se fi întâmplat ceva rău. Nu râdeți, nu mint cu nimic! Apoi, mi-a spus, în șoaptă, cam așa: „Știți, v-am mințit în anchetă. N-am transmis nici o informație diplomatului. M-am consultat și cu un avocat”. Omul voia să se reangajeze în armată. Ne-am despărțit ca doi buni amici, eu plecând nutrind două convingeri
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
de prezentări. Din nou la locurile noastre, mă privește ca pe o persoană care-i este deja cunoscută și pe care o revede cu plăcere. Toate aceste amănunte nu erau doar în imaginația mea. Cei ce ne înconjurau comentau în șoaptă. Cineva îi spune că în ziua următoare voi participa la excursia pe care o va face la Bușteni pentru a vedea zona petrolieră și că el va călători în mașina noastră, condusă de soțul meu. S-a bucurat de excursia
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
presupune schimbarea locului unui elev, pentru a împiedica o colaborare prea apropiată între acesta și colegii din jur; se recomandă utilizarea acestei pedepse doar dacă profesorul are garanția că nu va urma o bulversare și mai mare a lecției, adică șoaptele să devină strigăte, iar bilețelele aruncate peste capetele colegilor să le distragă și acestora atenția. Unii profesori preferă să așeze elevii-problemă cât mai aproape de catedră; împotriva acestui tip de aranjament se pot aduce două obiecții. În primul rând, așezat astfel
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pe cel nou să se instaleze. O efervescență benefică pentru țară “a ținut în priză” toată suflarea politică românească de luni bune încoace, iar trecerea în deceniul doi al mileniului trei s-a făcut discret, pe vârful picioarelor și în șoaptă, ca într-o familie unde se așteaptă nașterea unui prunc, “făt prețios”, deci cu mici probleme și mari speranțe. Proaspătul politician uninominal se distinge, de altfel, de politicienii uneori depersonalizați ai listelor, prin forța iluziei, prin imaginarul politic nepervertit încă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
erau cuie în vârful bastonului...). O dată pe săptămână, pe o stradă anume, e târgul de vechituri. Se găsește aproape orice, la persoane de toate vârstele. E un spectacol fără muzică pentru că e doar o rumoare liniștită generată de tranzacții în șoaptă. Probabil or fi și hoți în aglomerația asta, dar... Castelele vilele palatele regale par modeste și se îngrijesc perfect. Nu mi s-a părut că istoria este preocupantă pentru cetățeni. Există prin edificii și... atât. Habar n-am dacă oamenii
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
de ură dintre cei de la radio și oamenii regimului. Această dublă poveste mi se pare fascinantă, pentru că se petrece pe orbește: nici unul dintre protagoniști nu îl vedea pe celălalt la față, totul era pe bază de voce, de auz, de șoaptă sau de imaginație. Blind dating... Mai e un lucru: astăzi televiziunea, imaginea în general, e omniprezentă. Obositor de omniprezentă. Povestea pe care am ales să o spun s-a întâmplat într-o lume „fără imagini“, ternă, unde informația venea pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
Securiștii nu lăsau pe nimeni să privească pe geam. Ni se rupea, noi voiam să vedem Elicopterul, așa că am luat cu noi și provizii, un harbuz, un cuțit, o pâine. A fost o zi faină, mergeam pe coate, vorbeam în șoaptă, fix ca-n filme. Cipi a descoperit că exact pe marginea blocului se lăfăia un ditamai panou roșu pe care scria TR|IASC| TOVAR|ȘUL NICOLAE CEAUȘESCU cu litere mari, albe, din scârțâietoare. Cipi a șutit câteva, așa că din toată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
colțul coridorului, cu catalogul subsuoară. Recreația continua nesfârșită... Pe vărul meu l-am convins destul de ușor, descriindu-i profa și obiceiurile ei... Devenise agitat, vroia să nu scăpăm cumva ocazia. Să nu se răzgândească! Noaptea nu puteam dormi, plănuiam în șoaptă fel de fel posibilități de a o aborda cât mai repede, nelăsându-i timp să se dezmeticească... să o conducem noi cum dorim spre deznodământul pe care vărul meu nu-l vedea decât fiind unul: posedarea profei... Mie însă îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
liric Transcriu notițe sumare, scrise chinuit, la lumina slabă. Nu mai pun ghilimele. Prima mea zi de „Oschanitzky“. Pentru ei - a doua. Plouă mărunt și rece și urc zgribulită la etaj. Încă se fac probe de sunet, oamenii vorbesc în șoaptă, sunt câteva fotolii roșii stinghere, surde, fără stăpâni, dar nu le număr. Puține, oricum, poate 10% - tuturor le plac procentele, se zice că dau credibilitate informației. Reflectoarele sclipesc în sticla ochelarilor, ea este prea slabă pentru rochia neagră și cântă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
și să le mulțumesc. 3. Credeți că Revoluția din decembrie 1989 a fost inevitabilă? Care a fost impactul ei asupra României postcomuniste? Încă îmi amintesc glumele politice din perioada comunismului, care constituiau un mod de comunicare de contrabandă, circulate în șoaptă pentru a exprima furia, pentru a oferi informație și pentru a semnala sub rosa ura și cinismul pentru comunism și liderii săi. Unul dintre bancurile anticomuniste suna cam așa: Sunt realizările extraordinare ale comunismului cunoscute în toată lumea? În principiu, da
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
e apă. Anchilozarea partidului se vede clar în lipsa de reacție la avarie: cu tot teatrul ieftin de a asumarea răspunderii, nici Viorel Hrebenciuc, nici Dan Ioan Popescu nu s-au dat și n-au fost dați la o parte. Ici-colo, șoapte timide despre îndepărtarea de oameni, mârâieli, aluzii, poate că cineva ar trebui să plătească. Dar nu urmează nici o măsură, nimeni nu e vinovat. Și nu e deloc sigur că revenirea la cârma partidului a fondatorului Iliescu mai poate colora PSD
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
în trenul nevăzut, cu destinație cunoscută. Cafeaua e atunci făcută cu nisip, rachiul are iz de iască și miroase a șobolan înecat, biblioteca e ca zidul pink-floydian - se strânge în jur fără folos. Nimic nu te apără, nici amorul, nici șoapta complice, nici fumul trabucului cubanez, nici culorile fotografiilor obținute în condiții banale. Doar trompeta lui Miles, saxofonul lui Charlie Parker, chitara lui McLaughlin, vreo piesă cu Chet Baker... E o lume întreagă, complexă, dezaxată și decadentă (o amintesc prin sintagma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Ziua pân-în seară, Iar Manole sta, Nici că mai lucra, Ci mi se culca Și un vis visa, Apoi se scula Ș-astfel cuvânta: "Nouă meșteri mari, Calfe și zidari! Știți ce am visat De când m-am culcat? O șoapta de sus Aievea mi-a spus Că orice-am lucra Noaptea s-a surpa Pân-om hotărî În zid de-a zidi Cea-ntâi soțioară, Cea-ntâi surioară Care s-a ivi Mâini în zori de zi Aducând bucate La
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dacă Ludovic al XIV-lea se plângea, după cum ne asigură Boileau, de măreția care-l țintuia pe mal, ea a regretat și mai mult că nu se putea amesteca în mulțimi pentru a le asculta și a le consola în șoaptă. În cel mai frumos poem din culegerea Thau (Rouă), intitulat Kreuz und Krone (Cruce și coroană), ea arată că regii poartă coroana pe care o poartă și că își duc totodată crucea, cea de deasupra diademei, și că această cruce
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de care este înconjurat.“ „Glasgow Herald“ „Vocea lui Dzsáta este puternică și convingătoare, iar Regele alb - o privire înduioșătoare asupra unei perioade tragice și stranii din istoria Europei.“ „The Financial Times“ „Deopotrivă fermecătoare și tulburătoare, proza lui Dragomán vorbește în șoaptă despre cenzura politică și emoțională de dincolo de Cortina de Fier, fără să spună nimic cu voce tare.“ Regele alb Traducere din limba maghiară de Ildikó Gábos-Foarță, ediție cartonată În numai doi ani de la apariție, la prestigioasa editură Magvetö din Budapesta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
înfiată de către-o haită de lupi suri. Cică aceștia au hrănit-o prin sihle de păduri, cu propriul lapte, înconjurând-o cu întreaga lor căldură. Cică poa’ să se ivească,-n câte-o noapte cu vânt, de prin foșnete și șoapte. Trăiește-n miază-noapte, în Siberia. Iar un bătrân lup cenușiu ar însoți-o peste tot. Cam asta-i tot ce știu“. INSEPARABILE(LE): „Doar păsările care le-nsoțesc pe prințesele Ding și Dong oriunde merg acestea. Seamănă între ele precum două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
de ură dintre cei de la radio și oamenii regimului. Această dublă poveste mi se pare fascinantă, pentru că se petrece pe orbește: nici unul dintre protagoniști nu îl vedea pe celălalt la față, totul era pe bază de voce, de auz, de șoaptă sau de imaginație. Blind dating... Mai e un lucru: astăzi televiziunea, imaginea în general, e omniprezentă. Obositor de omniprezentă. Povestea pe care am ales să o spun s-a întâmplat într-o lume „fără imagini“, ternă, unde informația venea pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
cânte. Nu Vocea, nu Nemaiauzitul, nu Incredibilul eufonic. Doar o voce care să ducă mai departe hitul acesta care se tot rupe în figuri de studio. În așteptarea vocilor autohtone, ascultam perplecși un fel de mieunături feminine și schelălăieli masculine, șoapte melancolice și tabagice, care ne obligau să dăm mai tare sonorul. Și totuși, postul meu preferat nu avea oscilații în funcție de județ. Avea oscilații în funcție de muzica pe care o difuza. De la Annie Lennox și Tina Turner la româncuțele anonime care păreau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
provoacă implozii de insolit, sunt rândurile pentru care „merită“ tot efortul decriptării. Sunt acele momente în care autorul rupe proptelele stilistice pentru un plonjon spectaculos în zona revelației. Nu o să citez din Proust acum, dar ne amintim cu toții cum, printre șoapte, bârfe, spionaje, voyeurisme, descrieri de vestimentație, își fac loc calculat bisturie care taie și lasă o clipă sufletul secționat la vedere, cu fiecare strat al său perfect expus, într-o fotografie perfectă a ororii amestecate cu înțelegere deplină. În Aripa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Nicolae Balotă a strecurat și geneza cărții sale despre absurd (apărută cu titlul Lupta cu absurdul - singura concesie făcută cenzuriiă. Mai întâi Sartre și Camus, apoi absurditatea cotidiană și, în fine, Nicu Steinhardt jucând piesele lui Ionescu în închisoare, în șoaptă, ca să nu audă turnătorii. A, da, și Kafka povestit de Balotă colegilor de celulă (generali, episcopi etc.Ă în „subpământa“ de la Pitești ( Metamorfoza se pare că a îngrozit cel mai tareă. Episoade care te determină să te întrebi ce-ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
potrivire"44 cu acesta ca postură, ritm al vorbirii, intensitate a vocii etc.; vezi de exemplu, situația unei discuții între un adult și un copil preșcolar; înainte de intrarea în bibliotecă, i se atrage atenția copilului că trebuie să vorbească în șoaptă, pentru a nu-i deranja pe ceilalți; inițial, copilul continuă să vorbească tare; în momentul în care adultul i s-a adresat acestuia în șoaptă, copilul a preluat maniera de comunicare cu intensitate redusă; în comunicarea interpersonală și în cea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
preșcolar; înainte de intrarea în bibliotecă, i se atrage atenția copilului că trebuie să vorbească în șoaptă, pentru a nu-i deranja pe ceilalți; inițial, copilul continuă să vorbească tare; în momentul în care adultul i s-a adresat acestuia în șoaptă, copilul a preluat maniera de comunicare cu intensitate redusă; în comunicarea interpersonală și în cea didactică/educațională, această "potrivire" cu interlocutorul se exersează, pentru a optimiza astfel relaționarea cu acesta și derularea actului comunicativ, în general; * plasarea locutorului în ipostaza
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sunet prelung de tipul mmm Interlocutorul dorește să intervină în actul comunicativ, având ceva de adăugat. tăcere ostentativă Interlocutorul nu vrea să intervină în actul comunicativ. intonație "jucăușă" Interlocutorul este amuzat de mesajul receptat sau uimit de acesta. vorbire în șoaptă, ca pentru sine Interlocutorul dorește să-și întărească/confirme cele receptate, însă nu ca feedback explicit dat locutorului. tonalitate în crescendo îhm Interlocutorul își exteriorizează nemulțumirea față de actul comunicativ/prestația locutorului. voce ridicată Interlocutorul se revoltă, își stăpânește cu dificultate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]