7,853 matches
-
Emil Isac, voit grandilocvente și egolatre, încheiate adesea cu o poantă, se trag de la Oscar Wilde. Compoziția se întemeiază în genere pe colori țipătoare de afiș (contesă cu ochi albaștri, stând pe scaun de argint, la masă de aur, printre țigani negri cu lăute roșii). Dramoleta neoromantică Maica cea tânără e un simplu prilej de a executa fresce hieratice, violent cromatice și panice, pregătind încă de pe acum iconografia stilizantă a lui Lucian Blaga, care e în fond un chip de a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mahala. E vorba de un dialectalism, asemănător aceluia napolitan al lui Salvatore di Giacomo sau acelui roman al lui Cesare Pascarella, în care cu cât expresia e mai grotesc tipică, cu atât vibrația autentică e mai surprinzătoare. Acești hoți, borfași, țigani au toată gama lirică a umanității și o execută pe instrumente ce produc o duioasă ilaritate, într-o limbă indecentă, argotică, cum e cazul în delicata explicație mitologică a frumuseții unui "fătălău": O fi fost mă-ta vioară, Cine știe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
soarta. Poezia lui Adrian Maniu exală un puternic miros de vopsele. Afară de asta poetul ia un aer extrem de naivitate, amestecând proza cu poezia, simulând ca într-un dicteu automat stângăcia infantilă, fără a renunța la policromie. Lângă circul alb, un țigan negru bea la o masă cu șervet vărgat, proiectat pe cer violet. Tristeța autumnală se rezolvă în tonuri de iarbă uscată și pete de roșu pe vitele albe. Sanatoriul nu e ales decât pentru efectele de alb și pentru infantilismul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tipografia cărților bisericești, armonist la completul de la hănișor la văraru, în orele libere. Trică dricarul, Costea al Ghețulești, Costiclici, fabricant de prinzători de sticleți, Bontaș, băiatul zărăfoaiei, antreprenor la vicleimuri, Ghindă Chioru al lui Vruse, perceptor în Flămânda, și Vivi, țiganul luat de suflet de Marin Cărbunaru, cantaragiu la uzina de gaz, și alți asemenea, trăind într-o atmosferă dezolată de boleșniță, sub regim de "jigăreală". Și Gh. D. Mugur evocă mahalaua "cu grădini și uliți patriarhale", în care casele sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cuget, fericind pe cei care n-au făcut ca dânsul, care n-au stors poporul! V. Alecsandri, în articolul despre C. Negruzzi 1, ne vorbește de mizeria țărănimii, de deposedarea cu sila a răzeșilor, de umilirea breslașilor și de robia țiganilor din vremea domniei Regulamentului organic, a acelei constituții oligarhice, făcută de boieri și impusă țării. ă...î Adevăratele clase romînești: țărănimea, breslele și boierinașii sunt date în stăpânirea și exploatarea boierilor înstrăinați și slugarnici față de străini, în stăpânirea acelei clase
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
2. Și când vorbește despre Villara (în 1852), care a jucat în Muntenia rolul știut, e plin de respect și considerațiune 3 . 1 Scrieri, I, p. 296 ăScrisoarea XXV. Omul de țearăî. 2 Scrieri, p. 220 ăScrisoarea VIII. Pentru ce țiganii nu sunt romîniî. 3 Ibidem, p. 309 ăScrisoarea XXVIII. Pelerinagiuî. Și atunci, este firesc ca, dintre toți oamenii de talent și cultură ai Daciei literare și ai României literare, C. Negruzzi să fie singurul care s-a împotrivit mișcării revoluționare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dar nu și-au pierdut limba sau obiceiurile așa cum trebuia să se întîmple după dogma latinității. Rușii lipoveni au 300 de ani de cînd trăiesc în mijlocul românilor dar și-au păstrat cu sfințenie limba și obiceiurile, la fel este situația țiganilor cu care conviețuim de cca. 600 de ani în toriștea carpatină. Aromânii care, deși au un dialect foarte apropiat cu limba noastră, venind în nu-măr mare la nord de Dunăre după 1800, totuși nu și-au pierdut identitatea lingvisti- că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
italiană, spaniolă, latină, greacă, ebraică, caldeeană (adică babiloniană-asiriană, akkadiană-sumeriană sau hittită). În volumul al 2-lea, ediția a 3-a, Bailey a adăugat în mod special și o secțiune care se ocupă de jargonul străvechi și modern folosit de cerșetori, țigani, hoți, spărgători, tîlhari, etc. Încă și mai pregnant, John Kersey, în Prefața la Dictionarium Anglo-Britannicum (1708) descrie structura lucrării pe materii: cuvinte dificile din arte, religie, drept, filosofie, fizică, chirurgie, anatomie, farmacie, matematică, botanică, heraldică (!), meșteșuguri, arhivistică ("Old Records") (!), nume
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
eu să cunosc Jilava și soarta nu m-a iertat. Prin surghiunul ei, prin beznele ei, mi-a fost hărăzit să trec în trei etape, ultima dată ferecat în lanțuri și am îndurat greu tristul ei amar. Directorul Maromet și țiganii lui, când ne mai scotea la aer, se înșirau de o parte și de alta a micului podeț de la ieșire, câte opt gealați cu ciomege puternice, hoardă ticăloasă, setoși de sânge, duhuri fără Dumnezeu, și ne loveau întrecându-se în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
stații de retransmitere a semnalului, inspirându-se de la poșta vremii care folosea stații de schimb pentru caii obosiți. G. Enescu scrie „Poema Română” inspirându-se din folclorul românesc. Franz Liszt a scris Rapsodiile ungare inspirându-se din cântecele și dansurile țiganilor unguri. Conexiunea analogică involuntară se realizează brusc în faza de iluminare a procesului creator (a se vedea §3.3.). Mai multe metode de creativitate, cum ar fi Brainstormingul, Cercetări analogice sau Sinectica (descrise în Capitolul 10), recurg voluntar la gândirea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să aibă un anume interes artistic. Apar descrieri exacte și puternic evocatoare, ca înscăunarea episcopului Atanasie - un tablou amănunțit, plin de mișcare -, pasaje pur narative, precum grozăvia ciumei și a foametei din 1718-1719, o întâmplare cu botezul unor copii de țigani papistași, sau altele, în care povestirea e realizată cu ajutorul dialogului, căpătând tente dramatice: o slujbă a preotului Todor, terminată cu o gâlceavă foarte laică, surprinsă cu umor, anchetarea autorului de către sfatul cetății - autentică pagină dramatică, în care schimburile de replici
TEMPEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290130_a_291459]
-
de acolo unde le întâlnește și de la cine le află. Deși predomină poezia din Muntenia și Oltenia, T. aduce și date noi despre literatura populară din celelalte provincii. El include și multe producții de proveniență orășenească și lăutărească, considerând că țiganii lăutari sunt buni păstrători ai repertoriului folcloric. Acordă atenție celor mai variate manifestări tradiționale (colinde, vicleim, orații, jocuri de copii, ghicitori, cântece, descântece, balade), dovadă de înțelegere largă a noțiunii de folclor, și demonstrează bogăția creației populare românești. Cartea este
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
universitari..., era fostul ministru Ovidiu Vlădescu 2, chiar dormeam alăturea. Era Mircea Boieriu din Făgăraș, doctor În științe economice. Erau oameni pregătiți. Și printre noi erau băgați și deținuți de drept comun, ca să prindă câte ceva. Și printre ei era un țigan, nu-mi mai amintesc numele lui... Și avea pe gât un prosop... Și, deși n-avusesem discuții cu el până atunci, când a văzut că mă duce acolo, a pus prosopul lui pe gât la mine... Și m-a băgat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
discuții cu el până atunci, când a văzut că mă duce acolo, a pus prosopul lui pe gât la mine... Și m-a băgat În camera aia neagră... După ce Închidea, trebuia să vină să mă ia În primire, la bătaie. Țiganul care mi-a dat prosopul a știut probabil asta. Și tot el m-a salvat, că, fiind prieten din libertate cu Iamandi, i-o fi spus ceva, că a deschis ăla ușa și a Început să mă Înjure: „Hai, treci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai amintiți numele gardienilor care administrau bătăi? Da, da. Care dădeau bătăi aiurea era căpitanul și apoi maiorul ăsta, Ștefan, și mai era unu’... Cum Dumnezeu Îi spunea? Un plutonier care era feroce. Aaa, și era un plutonier-major, Iamandi, un țigan. Ăsta era renumit În Jilava, că el executa condamnările la moarte. Da, dar el era gomos, un țigan bine instruit, făcea pe civilizatu’... Dacă nu am fi știut noi ce ocupație de seamă are, l-aș fi tratat că e
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ăsta, Ștefan, și mai era unu’... Cum Dumnezeu Îi spunea? Un plutonier care era feroce. Aaa, și era un plutonier-major, Iamandi, un țigan. Ăsta era renumit În Jilava, că el executa condamnările la moarte. Da, dar el era gomos, un țigan bine instruit, făcea pe civilizatu’... Dacă nu am fi știut noi ce ocupație de seamă are, l-aș fi tratat că e intelectualul Jilavei dintre gardieni... Era foarte sobru, nu te pălmuia, nu te bătea, vorbea numai de la distanță, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
foarte sobru, nu te pălmuia, nu te bătea, vorbea numai de la distanță, și așa tăios. Dar nu se cobora... decât un glonț În cap să-ți tragă, altceva nu... Dar era altul, un plutonier-major rău, negricios la față, dar nu țigan... Nu-mi mai amintesc acum numele, nu mai știu, nu-mi pică fisa... Ăsta era ceva șef... cred că era probabil adjunctul comandantului... În vremea cât am fost eu În Jilava, comandant era colonelul Gheorghiu... Am fost de față la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ia tot de aici și dă-te În pizda mă-tii! Hai, cară-te! Următorul! Hai, că vreau să termin, că am și eu treabă acasă!”. Și Înjurând așa n-aveai de treabă cu el. Era un plutonier-major, Roman, un țigan oltenesc, Împăunat, așa, Înalt și bine făcut. Și cu o aliură... Era foarte important domnul plutonier-major Roman. În primul rând se Îmbrăca În uniformă, așa, Își potrivea țintironul, nu știu ce, privea de sus și căuta să fie respectat și de majorii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
percepută În sat venirea la putere a comuniștilor? Cine se Înscria la comuniști? După ce a trecut războiul, au fost câteva familii care s-au Înscris, și acuma, nu că aș vrea eu să denigrez, dar efectiv erau două familii de țigani, unul Kovacs, care Înseamnă fierar În limba maghiară. El era fierar În sat... Și Încă o familie... Restul oamenilor nu aderau la comuniști, nu le plăcea comunismul, erau Împotrivă, mai ales că comunismul venea legat de ruși, adus de ruși
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
plăcea să muncească, care nici teren n-aveau, care erau cei mai slabi. Unii de frică s-au Înscris... Evreii..., o parte s-au Înscris, nu toți, că nu putem să-i acuzăm pe toți, dar erau și ruteni, și țigani. Bineînțeles că au forțat și pe unii să semneze, printre protopopi, pe cine au știut, că ei au promis că o să le aducă alimente, cum era criză atunci, aduceau bumbac, zahăr, mărunțeli din astea și se distribuiau la oameni. Au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu mai mult. Și o dată pe an aveam dreptul și la pachet cu schimburi, la izmene groase, la cămăși groase, da’ nu la cămăși cu guler... Dar să vă mai spun ceva de la Gherla... Eram odată la infirmierie cu un țigan, Georgescu, și cu unu’ Mitea, hoți de buzunare și spărgători de bănci internaționali... Poate și Mitea o fi fost țigan, dar n-avea moacă, așa că nu spui că ar fi fost. Ei o fost condamnați la drept comun, că s-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
da’ nu la cămăși cu guler... Dar să vă mai spun ceva de la Gherla... Eram odată la infirmierie cu un țigan, Georgescu, și cu unu’ Mitea, hoți de buzunare și spărgători de bănci internaționali... Poate și Mitea o fi fost țigan, dar n-avea moacă, așa că nu spui că ar fi fost. Ei o fost condamnați la drept comun, că s-o apucat ș-o băut spirt sanitar, s-o Îmbătat și o fugit cu briciurile după niște gardieni să-i
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
atunci m-am revăzut cu colegii, pentru că eram În aceeași dubă și mergeam la proces. Cum a decurs procesul? Procesul a fost un simulacru... A avut loc la Negru Vodă... Au venit martori ai acuzării, a venit unu’ Dumitru Ganciu, țigan geamgiu din Frâncești, Vâlcea. Era mai În vârstă ca mine și era activist făcut... Și nevastă-sa a fost secretara ministrului Învățământului, a ajuns și ea cadru universitar. Și el a Încercat să-și dea doctoratul, da’ n-a putut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cârjele acolo, bastoane din ăstea cu capete de plumb. Băi, și m-a bătut de mi-a făcut niște contuzii cât dovlecii așa, de luni de zile am tras de ele... De bătut ne-a bătut Manea, un nenorocit, un țigan din Jilava, care era plutonier-major. Am stat În celulă la Jilava În condițiile ălea teribile de Înfometare și de teroare și de nesiguranță... Vă mai amintiți cum ați fost dus la Salcia? Ne-a Îmbarcat Într-o noapte Într-un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Erai și bătut, și neodihnit, vai de capu’ tău, și nevinovat de cele mai multe ori. Dintre gardieni sau comandanți de cine vă mai amintiți? Comandantul ăla de la Luciu-Giurgeni, de pe „Gironde”, Îmi scapă numele acuma, era mutat disciplinar de la Aiud... Era un țigan nenorocit, domne! Da’ ce-am pățit eu odată acolo la soia... Povesteam despre atrocitățile din Jilava și n-am văzut caraliu’ În spate... Și am zis: „Băi, sunt plutonierii ăștia din Jilava atât de avizi de sânge, Încât cre’ că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]