9,323 matches
-
proprie, potrivită întru totul surdomuților, așa cum cea vorbită este pentru vorbitori. Împiedicarea folosirii limbajului mimico-gestual are consecințe fatale pentru dezvoltarea lingvistică și pentru accesul surzilor în diverse domenii de activitate, provocând perturbări constante de comunicare în mediul lor și accentuându-le handicapul. 1. Cadru teoretic Conform unor specialiști, copiii deficienți de auz care au contractat deficiența la un stadiu prelingual și care provin din familii de auzitori, dacă până la vârsta școlară nu au frecventat o grădiniță specială, la începerea școlii
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
a făcut o liniște de cavou. După care Robert Wilson, invitat pentru a i se decerna titlul de Doctor Honoris Causa, a început să vorbească. Să stea într-un picior, să scoată sunete sparte, să scrie frânturi de silabe, să accentueze corporalitatea radicală a plasticii dramatice pe care a încercat să nu o subscrie zonei decorative sau ilustrative a teatrului. Într-un volum de interviuri cu regizori care vorbesc despre componentele esențiale ale esteticii lor - Mise en scène et jeu de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
gestului, iar explicațiile sunt centrate pe originea evolutivă a unor gesturi care poate fi urmărită până în trecutul nostru primitiv; * accepțiunea psihologică valorifică caracterul personalizat al gestului, modul propriu de a gesticula, care fluctuează în funcție de caracteristicile psihice ale persoanei; * accepțiunea socială accentuează caracterul dobândit al gestului, faptul că poartă amprenta societății și este cenzurat în funcție de presiunea grupului asupra individului; * accepțiunea culturală menționează caracterul local al gestului, în sensul că semnificația acestuia depinde de cultura societății; * accepțiunea artistică ilustrează caracterul estetic al gestului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ale discursului didactic (ținând cont de tipologia propusă de Charles Morris), care să releve în aceeași măsură structura internă și mecanismele performative ale acestuia. Valorizarea gesturilor în comunicarea didactică este ilustrată în capitolul 3 prin exemplificarea funcțiilor acestora: acompaniază, completează, accentuează, substituie, reglează comunicarea verbală; captează atenția elevilor; facilitează învățarea; ilustrează obiecte și fenomene; stimulează memoria și motivația; trădează emoții și exprimă atitudini; definesc personalitatea; reflectă natura relației dintre actorii școlii etc. Din păcate, prea puțini profesori conștientizează avantajele utilizării repertoriului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și forumurilor de discuții online. În concepția psihologului Kenneth Gergen de la Colegiul Swarthmore, această cufundare în lumea amețitoare a tehnologiei duce la manifestarea unui eu saturat, iar progresele înregistrate în domeniul tehnologiilor și a noilor media nu fac decât să accentueze stresul 22. Impresionantă, dar alarmantă în același timp, este maniera în care este copiat limbajul trupului (înfățișarea, gesturile, expresiile faciale, pozițiile și mișcările corpului) din realitatea cotidiană în mediul virtual cibernetic, exprimând emoții variate: apropierea, dominația, dezgustul, supunerea, plictisul, interesul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Trupului carnal (suferințe, boli)"37. În unele stări nevrotice sau de tensiune intensă generate de circumstanțe neplăcute sau traume psihice, pot să apară ticurile gesturi neintenționate, patologice, repetitive, inestetice și deranjante. În majoritatea cazurilor, domină un singur tic, care se accentuează în situații dificile pentru persoanele respective și numai rareori se poate multiplica. Ticul unei persoane atrage atenția privitorilor asupra sa fără să vrea prin ridicări din umeri, tresăriri, mișcări stereotipe ale feței, mâinilor sau picioarelor etc. Deși are o origine
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a se prezenta sau gestiona impresiile pe care le creează celorlalți. Inevitabil, coprezența corporală implică întotdeauna diferențe, care sunt subliniate de posibilitatea apariției unor ,,stigmate" de orice fel, stângăcii sau accentuarea unor gesturi patologice (ticuri), care trebuie gestionate. Accepțiunea socială accentuează faptul că gesturile au un rol important în interacțiunile umane, fiind codificate și decodificate social. Pentru a surprinde spectacularitatea gestualității, cele mai indicate împrejurări sunt acelea care reunesc actorii sociali, de la aniversări onomastice, sărbători cu datini și tradiții, până la aglomerațiile
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturi demonstrative, în ,,Mouvements de danse", unde ilustrează posturi acrobatice din dansul modern sau în ,,l'Homme qui marche", în care pasul personajului creează impresia atemporală a mișcării; • gesturi melodramatice, în ,,Des Bourgeois de Calais", care au rolul de a accentua caracterul dramatic al personajelor; • gesturi curbilinii, în ,,La porte de l'Enfer", unde formele umane sunt curbate, deformate, contribuind la crearea efectului de uniune în suferință a personajelor (sculpturile menționate merită a fi contemplate în muzeul dedicat sculptorului François Auguste
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Robert Rosenthal, prin manifestări involuntare și mai puțin controlate, precum tonul vocii, atingeri, expresii faciale, priviri, posturi 74. Prin aceste manifestări, profesorul poate influența pozitiv sau negativ imaginea de sine a elevilor, motivația învățării și rezultatele școlare. De fapt, autorul accentuează influența stilului de predare al profesorului asupra climatului afectiv și relațional din sala de clasă, care este descifrat rapid de elevi pe baza comportamentului nonverbal al acestuia. Prin urmare, mișcările profesorului, postura și gestica acestuia, intensitatea și orientarea privirii, alături de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atractivitate, înfățișare, încredere, competență și agresivitate. Iar acest lucru se întâmplă în primele 100 de milisecunde (adică, o zecime de secundă) ale întâlnirii. Și odată ce aceste prime impresii se formează, ele tind să se întipărească în minte și să se accentueze". Cea mai spinoasă problemă este faptul că primele impresii lucrează la nivelul subconștientului, de aceea "Comunicatorii Experți știu cum să se comporte ca niște ași, în acea zecime de secundă"79. M. Solomon specifică rapiditatea formării primei impresii despre o
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
evaluatori diferiți. Ierarhia indicatorilor care exprimă furia ascunsă a profesorului în sala de clasă a fost: tonul vocii, limbajul corpului, mimica și limbajul verbal 81. Reținem faptul că gesturile asigură reușita comunicării didactice și îndeplinesc variate roluri: • gesturi care ritmează, accentuează, completează anumite cuvinte ilustratorii indicând direcția, dimensiunea, forma, persoana, modalitatea de acțiune (indicarea cu degetul arătător într-o anumită direcție, demonstrarea mărimii sau formei unui obiect etc.); • gesturi care însoțesc cursul gândirii profesorului sau readuc în minte cuvântul uitat ideografele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dobândească semnificație 88. Pentru o analiză semantică a gestului, care se referă la studierea relației cu referentul cuvânt, ne referim la exemplul din analiza sintactică. Gestul chemării cuiva cu degetul arătător este un gest ,,de cadență" care poate ritma sau accentua cuvâtul ,,Vino!", îmbrăcându-l cu tonuri și nuanțe afective în funcție de parametrii gestului și ai cuvântului. Congruența dintre limbajul verbal, paraverbal (de exemplu, tonul vocii cu care rostește) și gestual îi conferă emițătorului forță de pătrundere și de convingere a receptorului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
explicații, reflecții sau sugestii oferite elevilor, ritmul vorbirii trebuie să fie lent. • Rolul intonației în realizarea expresivității vorbirii. Acest parametru paraverbal are rolul de a stimula memoria, afectivitatea, atenția și motivația elevilor. Astfel, prin intermediul unei intonații bogate și rafinate, profesorul accentuează anumite aspecte cheie ale unităților de învățare care sunt considerate relevante cu scopul de a fi reținute, de a face analogii, de a medita asupra lor. Mai mult, intonația poate fi considerată drept un indicator al competenței relaționale: dacă intonația
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
repetarea, substituirea, completarea, accentuarea/moderarea, contrazicerea; • Michael Argyle (1975/1988) ia în considerare patru funcții: exprimarea emoțiilor, transmiterea atitudinilor interpersonale, prezentarea personalității, acompanierea vorbirii, ca feedback; • Joseph A. DeVito (1983/1988) apelează la verbe în exprimarea funcțiilor limbajului corpului: a accentua, a întări, a contrazice, a regla, a repeta, a înlocui; • Maurice Patterson (1991) menționează următoarele funcții: transmite informații, gestionează interacțiunile, reflectă gradul de apropiere, exercită influență, controlează sentimentele, facilitează satisfacerea unor obiective sau interese; • Gheorghe-Ilie Fârte acceptă șase funcții ale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau de a o contrazice (zâmbetul profesorului însoțit de mesajul verbal de avertizare); • substituie comunicarea verbală (deschiderea brațelor înlocuiește mesajul verbal de apreciere); • completează comunicarea verbală (aprecierea verbală a unui elev poate fi însoțită de o bătaie ușoară pe umăr); • accentuează comunicarea verbală (mărirea ușoară a ochilor, indicarea cu degetul arătător); • încheie un enunț incomplet lingvistic (gestul ducerii mâinii în fața elevului exprimă încetarea conversației); • reglează comunicarea verbală (mișcarea aprobatoare a capului, contactul vizual, apropierea de interlocutor); • anticipează efectele și desfășurarea comunicării
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a profesorului la ceas poate semnaliza sfârșitul comunicării didactice). În comunicarea didactică, gesturile ample sau restrânse, centrifuge sau centripete, rectilinii, curbilinii sau triunghiulare etc. descriu obiectele și fenomenele, acompaniază și completează mesajul verbal, captează atenția elevilor și facilitează înțelegerea cunoștințelor, accentuează cuvintele cheie, exprimă sentimente și atitudini, reflectă natura relației profesor-elev. 3.3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică Demersul exemplificării tipurilor de gesturi care definesc interacțiunile dintre profesor și elevi urmărește demonstrarea avantajelor utilizării acestui parametru nonverbal. Practic, rolul gesturilor în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau abstracți, completând comunicarea verbală prin detalierea celor prezentate. Același semnificant gestual poate trimite și la sensul propriu și la cel figurat. 4) Bastoane (batons) / gesturi de cadență 115 / gesturi de punctare sau de subliniere 116: gesturi care ritmează sau accentuează cuvintele profesorului cu scopul de a atrage atenția elevilor asupra elementelor esențiale în comunicarea didactică, de a sublinia importanța anumitor cunoștințe sau de a puncta cuvintele cheie care trebuie reținute. 5) Mișcări deictice (deictic movements): gesturi care presupun indicarea obiectelor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
privirilor elevilor spre profesor, asigurându-se astfel o atenție sporită. De aceea, pentru a crește eficiența procesului de predare-învățare, recomandăm utilizarea ilustratorilor în cât mai multe secvențe pe parcursul lecției. Pe scurt, rolul ilustratorilor în comunicarea didactică gesturi care susțin, ritmează, accentuează, explică, amplifică și completează exprimarea verbală se referă în principal la facilitarea decodificării mesajului verbal sau la înțelegerea instrucțiunilor școlare. De regulă, profesorul cu abilități de comunicare folosește un număr mare de gesturi ilustrative pentru a transmite competență, siguranță, forță
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
f) Corea. 7. Ilustratorii nu se folosesc independent de limbajul verbal și se împart în: a) ideografe (concretizează cursul gândirii); b) kinetografe (arată funcționarea corpului uman sau o acțiune concretă); c) pictografe (sugerează o imagine, mărimea unui obiect); d) bastoane (accentuează anumite cuvinte); e) reglatorii (mențin și controlează interacțiunea); f) mișcări spațiale (descriu relații spațiale); g) mișcări ritmice (indică tempoul discursului și al acțiunii). Exerciții de eficientizare a comunicării gestuale 1. Dacă analizați definițiile gestului din perspectiva relației gest-cuvânt observați cum
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
b) de autoreglare; c) tip ,,semnătură". 3. După funcția pe care o îndeplinesc în procesul instructiv-educativ, adaptatorii au rolul: a) de a controla și dirija comunicarea profesor-elev; b) de a concretiza referenți concreți și abstracți; c) de a ritma sau accentua cuvintele profesorului; d) de a facilita adaptarea actorilor școlii la situațiile și la relațiile dintre ei; e) de a substitui comunicarea verbală a profesorului. 4. Printre factorii semnificativi care pot influența viteza executării gesturilor profesorului în comunicarea didactică menționăm: a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tonul vocii sale: "Ești supărat pentru că meritele nu îți sunt acceptate", " Observ că zâmbești când îmi povestești despre reușita cu acest proiect... trebuie să fii mândru de tine". Provocarea clientului este una dintre tehnicile prin care consilierii cu această orientare accentuează necesitatea congruenței pentru o cunoașterea cât mai realistă a potențialului clientului: "...observ că îmi povestești numai întâmplări pozitive de la fostul loc de muncă... totuși, ți-ai dat demisia. Spune-mi, te rog, mai multe despre acest moment". În etapa de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Colegii de la fostele locuri de muncă * Profesori, traineri * Consilier Cele mai folosite tehnici de autoevaluare sunt: autobiografia, interviuri/chestionare autoadministrate (check-lists), instrumente psihologice formale și informale. În cele ce urmează, ne vom referi la fiecare sector de analiză în parte, accentuând faptul că activitățile de autoevaluare trebuie să se desfășoare în scris, în cadrul unor sesiuni de lucru (individuale sau în prezența consilierului), pe care clientul și le stabilește singur. După momentul în care clientul rezolvă în scris sarcinile de lucru, poate
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
un program de training, se au în vedere toate componentele care definesc misiunea organizației filosofia pe piață, imaginea, strategia de supraviețuire economică în condițiile concurenței etc. Nu există o rețetă în ceea ce privește modelul "optim" de dezvoltare (și training), dar noile tendințe accentuează rolul celui care învață în acest proces de dezvoltare idee promovată și de consilierea în carieră. Fie că este vorba de un proces la nivel de organizație, fie de situația unui client independent, noile abordări se orientează spre abilitățile de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
a populației și a relațiilor viitoare dintre generații; * dezvoltarea unei piețe europene a muncii, în care lucrătorii să beneficieze de pensii sau/și alte forme de protecție socială; Responsabilitatea fiecărui stat membru în îndeplinirea obiectivelor UE este subliniată din nou, accentuându-se importanța elaborării Programelor Naționale de Reformă (National Reform Programme) pe trei direcții, în funcție de priorități macro-economice, microeconomice, priorități ale ocupării forței de muncă. Aceste planuri (care se reînnoiesc din trei în trei ani) vor prelua, deci, și aspectele legate de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de a lărgi orizontul percepției și conștiinței precum și de a reloca codurile și modurile noastre de a vedea, a gândi și a înțelege, artistul comunicațional crează noi înțelesuri în limbajul cerut de schimbările epocii. Ideea pe care ține să o accentueze Forest este aceea a rolului cheie pe care îl are conceptul de "relație" în gândirea contemporană aplicată în câmpuri de cercetare precum cibernetica, teoria informației, teoria jocurilor și teoria deciziei. Inserarea artei în sisteme situate la diferite nivele ale organizării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]