9,186 matches
-
în latină, occasionnels în Franța, zeitungen în Germania, gazzetas sau corantas în Italia, erau vîndute în librării sau, în marile orașe, prin intermediul comerțului ambulant. Știrile tip zvon. Apărute mai tîrziu, reprezintă un tip mai nou de foi volante. Neavînd cu actualitatea decît raporturi difuze, ele fac o expunere a faptelor supranaturale, a crimelor, a catastrofelor și a tuturor evenimentelor ieșite din comun. Cea mai veche publicație de acest tip cunoscută în Franța datează din 1529. Libelele. Chiar de la începutul secolului al
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
1537, în Anglia în 1586. În timpul războaielor religioase, urmărirea pe cale judiciară a editorilor sau difuzorilor acestor foi s-a amplificat. Aceste trei tipuri de foi volante ilustrează așadar, chiar de la origini, cele trei funcții principale ale jurnalismului: informație de mare actualitate, relatări din actualitatea faptelor diverse, exprimarea opiniilor. 6. Primele tipărituri periodice sînt socotite a fi almanahurile, derivate ele însele din primele calendare imprimate la Mainz încă din 1456 (?). Primul almanah francez cunoscut datează din 1486. Tot în Germania apar și
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în 1586. În timpul războaielor religioase, urmărirea pe cale judiciară a editorilor sau difuzorilor acestor foi s-a amplificat. Aceste trei tipuri de foi volante ilustrează așadar, chiar de la origini, cele trei funcții principale ale jurnalismului: informație de mare actualitate, relatări din actualitatea faptelor diverse, exprimarea opiniilor. 6. Primele tipărituri periodice sînt socotite a fi almanahurile, derivate ele însele din primele calendare imprimate la Mainz încă din 1456 (?). Primul almanah francez cunoscut datează din 1486. Tot în Germania apar și primele cronologii exacte
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
au împiedicat un autor prost să creeze o operă f(r( valoare". Pentru Voltaire, gazetele nu erau decît "povestire a unor nimicuri". A trebuit așteptată accelerarea evolu(iei pie(ei mondiale și mai ales perioadele revoluționare pentru ca importanța evenimentelor unei actualități grăbite și intensa curiozitate care caracteriza un public din ce în ce mai mare, să ofere presei, în sfîrșit, posibilitatea de a-(i cuceri, în viața socială ca și în jocul forțelor politice, locul său de prim rang. Chiar din secolul al XVII-lea
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
stabilități prin reducerea concurenței. Cît despre multiplele forme ale cenzurii care se exercitau asupra ziarelor, ele au fost uneori mai puțin eficace dar, cu toate acestea, au limitat din plin libertatea jurnaliștilor, interzicîndu-le în fapt să trateze subiecte politice de actualitate 3: numai ziarele oficiale puteau să le abordeze și, bineînțeles, cu prudență. Prin comparație cu cele engleze, jurnalele franceze au fost în general mult prea literare: ele aduceau cititorilor mai puține noutăți. Acest caracter pe care presa franceză l-a
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de ziare și lansînd concursuri. Creșterea numărului de pagini a permis totodată o mai bună ordonare a rubricilor, apoi crearea de pagini specializate în cotidiene, av(nd ca prim( grij( captarea atenției publicului feminin, mai puțin interesat de informațiile de actualitate politică națională sau internațională. Această îmbogățire a conținutului și a audienței ziarelor a făcut din presă instrumentul indispensabil în adaptarea mentalităților și a modurilor de viață în cadrul progresului societăților industriale. 4. Piața informațiilor și dezvoltarea agențiilor de presă. Într-o
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în 1915. Ziarul lui Gustav Tery, prin tonul rebel al manșetelor sale și prin atitudinea critică cu privire la propagandă, a avut un succes rapid. În 1916, Le Canard enchaîné avea o apariție modestă. Războiul a contribuit la succesul presei ilustrate de actualitate ca L'Illustration, Le Miroir sau J'ai vu și a magazinelor îndrăznețe ca La Vie Parisienne, Le Rire sau La Baïonnette. CAPITOLUL VII ERA MARILOR ZIARE (1919-1939) I. Aspecte generale ale evoluției presei 1.Transformările conținutului și ale funcțiilor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
pagini de spectacole și în special de cinema, pagini literare, pagini de modă și sfaturi pentru femei, pagini de jocuri și divertismente, pagini automobilistice, pagini sportive a căror importanță era foarte mare), mult mai amplă decît paginile de informare din actualitatea imediată, a faptelor diverse, sau din marea actualitate internă și externă, miză pe care juca de acum înainte concurența. Unul din rezultatele acestei evoluții a fost relativa depolitizare a ziarului de mare tiraj, pentru că informațiile și articolele politice aveau de
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
pagini literare, pagini de modă și sfaturi pentru femei, pagini de jocuri și divertismente, pagini automobilistice, pagini sportive a căror importanță era foarte mare), mult mai amplă decît paginile de informare din actualitatea imediată, a faptelor diverse, sau din marea actualitate internă și externă, miză pe care juca de acum înainte concurența. Unul din rezultatele acestei evoluții a fost relativa depolitizare a ziarului de mare tiraj, pentru că informațiile și articolele politice aveau de acum înainte un loc proporțional redus și rețineau
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
70 de pagini la 20 de cenți, lansat în 1932 de Henri Luce și Briston Hadden; Newsweek și U.S.News au adoptat această formulă. Luce, după lansarea cu succes a lui Time, a creat în 1936 Fortune, publicație lunară de actualitate economică, apoi în 1936, Life, magazin de informații ilustrat care, inspirîndu-se din formula revistei ilustrate franceze Vu, avea să ajungă la un grad de perfecțiune rar întîlnit; Look a lui Cowles a urmat și ea aceeași cale. Asistăm, la începutul
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
monopolul informației colective pe care îl exercitase timp de trei secole. Efectele acestei concurențe au fost multiple: ele au condus la un echilibru relativ stabil. Presa scrisă, devenită complementară celei vorbite și televizate, s-a orientat fie spre comentariul de actualitate ceea ce explică în mare măsură progresele presei de calitate -, fie spre prezentarea micii actualități a știrilor locale și a faptelor diverse pe care mijloacele audiovizuale nu le puteau acoperi cu regularitate. Unul dintre efectele cele mai clare ale acestei expansiuni
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
au fost multiple: ele au condus la un echilibru relativ stabil. Presa scrisă, devenită complementară celei vorbite și televizate, s-a orientat fie spre comentariul de actualitate ceea ce explică în mare măsură progresele presei de calitate -, fie spre prezentarea micii actualități a știrilor locale și a faptelor diverse pe care mijloacele audiovizuale nu le puteau acoperi cu regularitate. Unul dintre efectele cele mai clare ale acestei expansiuni a audiovizualului au fost părțile de participație crescute ale societăților de presă și ale
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
-l pe el, ne zgândăream rănile și nouă. De la o vreme ne-am plictisit. Robert a deschis radioul mașinii. Era ora 9 seara, 5 mai 2007. Moment memorabil: clipa în care am descoperit că realitatea imită povestea. La Radio România Actualități începea o emisiune cu un nume predestinat: ceva cu „clarobscur“. Invitat - președintele Emil Constantinescu. Emisiunea a durat o oră, timp în care toți patru am hohotit de râs până la explozie. A fost una dintre cele mai comice transmisiuni radio pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
cu „Suplimentul“, dacă ne gândim numai la faptul că, de la bun început, colaboratori apropiați ne-au fost bănățenii Adriana Babeți și Radu Pavel Gheo (iar mai apoi li s-a alăturat Șerban Foarță). Unul dintre cei mai fideli „oameni de actualitate și reportaj“ tot la Timișoara viețuiește: Manu Babescu. Manu, absolventă a unei școli de muzică, apoi „că-țărătoare“ de munți, apoi absolventă de jurnalism, apoi PR, apoi făcând bucurii cu textele ei celor de la „Suplimentul de cultură“. Manu, despre a cărei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
în sprijinul argumentației savantului. Este și motivul pentru care unii detractori continuă săși manifeste deschis și chiar agresiv opoziția prin scrieri care nu-i onorează. Cartea de față preia principalele jaloane ale gândirii paulesciene și încearcă să le aducă în actualitatea zilelor noastre, judecându-le și prin prisma achizițiilor științifice și a evoluției istori ce a societății omenești. Pentru cititor va fi reconfortant să constate că intuiția paulesciană a acelui „maestru desăvârșit” de pildă, despre care vorbea cu atâta admirație savantul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mijloace relativ simple unele dintre ele clasice, în micul său laborator a cărui posibilități financiare erau limitate, cu greutățile inerente unei inerții academice și administrative uneori chiar adversive, Paulescu abordează cu curajul și perseverența împătimitului de știință teme de mare actualitate, atât în cercetarea fundamentală, cât și în cea clinică. Prin pregătirea sa de excepție dobândită în cei 12 ani de activitate pariziană sub îndrumarea și în colaborare cu marele Lancereaux, cercetând și experimentând în laboratoarele lui Dastre, Gautier și Duclaux
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
antisemită, cât mai ales faptul că lucrările sale fundamentale l-au impus ca descoperitorul de facto al insulinei (pag. 11). Cartea continuă apoi cu un studiu introductiv (26 pagini, semnat de William Totok) - un adevărat rechizitoriu cu tentă provocatoare, intitulat „Actualitatea trecutului” finalizat cu o ridicolă schiță biografică, formată doar din 10 momente importante din viața lui Paulescu (între care două sunt, evident, data nașterii și morții), încheindu-se cu un epilog semnat de Radu Ioanid, care rezumă viața lui Paulescu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
insistență autorii cărții, a avut tocmai darul (mult prea târziu din păcate) de a readuce la locul lor simbolurile culturii și științei noastre, reținând din operele lor ceea ce este important și constructiv. Așa s-a întâmplat și cu Paulescu. Așa că „Actualitatea trecutului”, o himeră pe care o dezvoltă și o întrețin cei interesați, nu are nici o relevanță pentru preocupările omului zilelor noastre. Trecutul rămâne istorie, iar istoria trebuie prezentată așa cum a fost (Florin Constantiniu), utilizând instrumentele științei și nu răstălmăciri tendențioase
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să fie mult mai puțini. E normal. Dar a existat un moment în care s-a apăsat foarte tare pedala unei culturi de divertisment. Lucru care se întâmplă și la închidere. Tip-top minitop 2007 12 luni de arăt pe ogorul actualității culturale IANUARIE » Muzeul de Artă din Timișoara, în sfârșit descătușat! Pe 21 decembrie 2006, enigmă arhitectonica din Piață Unirii timișorene, aflată într-un veșnic travaliu restaurator, a fost în sfârșit demascata. Palatul Baroc este de acum sinonim cu Muzeul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
iar cea din Sammonicus atingea 60 000. Deja dorința de a cunoaște și gustul pentru studiu nu mai erau singurele motive pentru a strînge cărți. În tratatul său Despre liniștea sufletească, Seneca se plînge (în termeni care și-au păstrat actualitatea) de excesul care face din carte un obiect de lux: "Cheltuielile prilejuite de studii, care par cele mai onorabile dintre toate, mi se par rezonabile atîta timp cît sînt moderate. La ce-mi trebuie miile de cărți, aceste biblioteci nenumărate
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mărunte" vor fi răspîndite pînă în secolul al XVIII-lea. Tipografia dă avînt comerțului cu informații. Chiar din secolul al XV-lea se tipăresc foi volante sau cărți din unul sau două caiete, canards, care relatează un fapt divers de actualitate sau povestesc o întîmplare așa cum s-a petrecut, și occasionnels, care oferă informații militare sau politice, publicate adesea pentru propagandă. Editarea acestora din urmă a cunoscut în Franța trei perioade de vîrf: cea a Ligii, minoratul lui Ludovic al XIII
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
calitate. La începutul secolului al XX-lea, piața se redresează datorită unei conjuncturi economice favorabile și progreselor tehnice. Folosirea linotipului și a monotipului se răspîndește, în timp ce fotografia invadează cartea, transformîndu-i aspectul și stimulînd dezvoltarea noilor tipuri de publicații în domeniile actualității, artei, modei, călătoriilor etc. Foarte afectată de cele două războaie mondiale, producția s-a stabilizat începînd din 1960, apoi și-a reluat progresul. Nu putem cita aici toți editorii marcanți ai epocii 4. Să-l semnalăm totuși pe Fayard, care
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
parlamentare ale PNL și PD. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă avem despre ce vorbi, nu-i așa? Mai departe: la o dezbatere organizată de fundația „Horia Rusu“, pedistul Sorin Frunzăverde a afirmat că fuziunea PNL-PD nu mai este de actualitate, dar că cele două partide vor candida împreună și-n 2008. Imediat au apărut titluri despre „Alianța Zombi“, care „a decedat, dar ceva mai mișcă“, iar sociologul Sebastian Lăzăroiu, coborât în arenă foarte jos, ne-a vorbit despre „mortul din
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
sondaj de opinie propriu, m-am întors la dilemele mele, la fel de păgubaș ca în momentul în care am încercat să le părăsesc. N-am exagerat decât puțin încercând să mă construiesc pe mine, mai sus, drept personaj de parabolă a actualității românești. Deși, în momentul în care scriu acest text, câteva lucruri s-au mai dumirit, trebuie să recunosc în continuare că uninominalul mi-e destul de străin în ansamblul său și în variantele sale. Măcar la fel de străin cum le rămâne, îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
celelalte două ecranizări legau, prin fire de sticlă, SF-ul de contextul socio-politic al vremii. Filmul lui Don Siegel, din 1956, de Războiul Rece, iar cel din 1978, semnat de Philip Kaufman, de Vietnam și afacerea Watergate. Romanul își păstrează actualitatea pentru că azi, povestea terifiantă a sporilor unei civilizații extraterestre care nu-i omoară pe oameni, ci îi transformă în „ființe“ nesimțitoare și terne - deci fericite - își creează aproape de la sine fundalul - paranoia și pandemiile, poate cele mai la modă amenințări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]