11,054 matches
-
pe Lovinescu, treptat, la edificarea unei poetici coerente, chiar originale, ce reactivează polemic, din perspectiva psihologiei abisale sau a freudianismului, potențialul estetic al melodramei/ biografiilor romanțate, cu stereotipiile și clișeele aferente. Observația se vede confirmată atât de numeroasele însemnări din "agende"148, cât și de propria metodă de lucru descrisă în câteva rânduri foarte detaliat, probabil din dorința de a preîntâmpina reproșurile recenzenților neîncrezători în puterea creatoare a criticului, condamnat (zice-se) la sterilitate prin chiar natura propriei îndeletniciri. Ca atare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
IX, ediție de Eugen Simion, Editura Minerva, București, 1969-1982. E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ediție îngrijită de Gabriela Omăt, Editura Minerva, București, 1998. E. Lovinescu, Scrisori și documente, ediție îngrijită de Nicolae Scurtu, Editura Minerva, București, 1981. E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt, Note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt, vol. I-VI, Editura Academiei, București, 1993-2002. E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I-III, Editura Minerva, București, 1981. E. Lovinescu, Istoria
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
1932 fusese un an dintre cei mai agitați, l-am putea chiar considera traumatizant sub raportul relațiilor literare și umane ale lui E. Lovinescu, ca și în planul așteptatei confirmări a mult râvnitului statut de romancier" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt, note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt, Editura Minerva, București, 2000, p. 281). "Dar dacă, atunci, la 20 de ani, nu putuse tăcea până la capăt, acum, în acest
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cu totul deosebite. Întâmplarea le dădu o altă îndrumare. Din nehotărâte și fără îndrumare cum erau, ele începură a povesti o dramă. O femeie se amestecase în viața mea sufletească...". Vezi, pentru detalii, notele Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., pp. 281-283, din care merită reținut aici următorul pasaj: "Istorisirea tânărului Leone (o anagramă destul de străvezie a lui E[ug]en Lo...) este o intensă, deși eșuată aventură sentimentală. Nu trebuie căutat mult pentru a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
romanelor cu caracter pronunțat autobiografic. "Bizu însuși constată judicios Gabriela Omăt -, personajul romanesc recunoscut expres de E. Lovinescu drept autobiografic, păstrează între amintirile de neuitat același sejur florentin, cu nume neschimbate pentru personajele implicate în caruselul sentimental..." (E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 283). 43 E. Lovinescu, "Pagini florentine", în Opere, vol. IV, ed. cit., p. 82. 44 Idem, p. 77. 45 Lucruri lămuritoare despre dramatizarea epicului am găsit în culegerea *** La tentation théâtrale des romanciers, Philippe
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
faptul că e mult mai greu să joci o piesă decât s-o scrii; forțele autorilor noștri dramatici se cheltuiesc mai mult în stăruință, așteptări și enervări decât la birou, în fața sfintei foi de hârtie albă" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 460). 125 Frecvente mărturii găsim în monumentalul "dosar" al "agendelor literare" întocmit de Al. George, Gabriela Omăt și Margareta Feraru. 126 Am insistat asupra problemei în capitolul dedicat notelor de călătorie vezi supra. 127
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
noștri dramatici se cheltuiesc mai mult în stăruință, așteptări și enervări decât la birou, în fața sfintei foi de hârtie albă" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 460). 125 Frecvente mărturii găsim în monumentalul "dosar" al "agendelor literare" întocmit de Al. George, Gabriela Omăt și Margareta Feraru. 126 Am insistat asupra problemei în capitolul dedicat notelor de călătorie vezi supra. 127 E. Lovinescu, "Problema autorității în critică (Mutația valorilor estetice)", în Istoria literaturii române contemporane, vol. III
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în Comedia dragostei, și în Viață dublă, și în Bizu. 132 După cum am mai precizat, Gabriela Omăt identifică în numele personajului anagrama lui Lovinescu: tânărul Leone e "o anagramă destul de străvezie a lui E(ug)en Lo..." (vezi E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 282). 133 Pentru înțelegerea nuanțată a conexiunilor dintre experiența estetică și erotism, vezi opinia lui Richard Shusterman din Richard Shusterman & Adele Tolmin (eds.), "Aesthetic experience. From analysis to Eros", în Aesthetic Experience, Routledge, Londra
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de teoriile "intelectualiste" ale criticului modernist, convertit la doctrina radicală a unui estetism rigid și intransigent, clamând "puritatea" artei. 137 Gabriela Omăt crede că Holban l-a influențat pe Lovinescu, invocând un fragment din romanul Viață dublă (E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 458): Unele accente dovedesc că prozatorul Lovinescu a fost între timp marcat de anumite experiențe romanești de referință, dintre care O moarte care nu dovedește nimic a nepotului său Anton Holban pare să fi
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
1913, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 151. 148 Pentru Lovinescu, a scrie literatură/ roman e totuna cu "a romanța". După lectura scrisorii lui Maiorescu și a celorlalte documente legate de viața lui Eminescu, el notează în agende: "impresie formidabilă. Intenția de a romanța". Aceeași intenție persistă până târziu, spre sfârșitul vieții, când ar fi vrut să "romanțeze" episodul morții lui Odobescu. 149 "D.E. Lovinescu vorbește Gazetei despre romanul Diana", în Gazeta, an 3, nr. 828, 10 dec
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de a romanța". Aceeași intenție persistă până târziu, spre sfârșitul vieții, când ar fi vrut să "romanțeze" episodul morții lui Odobescu. 149 "D.E. Lovinescu vorbește Gazetei despre romanul Diana", în Gazeta, an 3, nr. 828, 10 dec. 1936 (apud "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 369). 150 "Cu d.E. Lovinescu despre Bălăuca", în Vremea, an VIII, nr. 413, 10 nov. 1935. 151 Lea Jacobs afirma că principala trăsătură a melodramei este elementul "situație" concept destul de greu de definit dar
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
experiență faptul că Rusia este capabilă să oprească fluxul energetic așa cum a făcut în 2003 cu Letonia, în 2006 cu Lituania, în 2008 cu Cehia. Deși nu a fost mediatizat în presa internațională, rolul României a fost crucial în conștientizarea agendei rusești și în crearea opoziției față de obiectivele Moscovei. Din nefericire, nici una dintre tăierile strategice a gazelor naturale nu a creat o reacție suficient de viguroasa din partea Europei. În pofida utilizării în mod repetat a energiei că o armă de către Kremlin, liderii
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
că nici o politică energetică comună nu a fost clar menționată în primele decenii de existență ale forului european, desi industriile cărbunelui și oțelului care au fost mai întâi europenizate sunt mari consumatoare energetice. Ceea ce a adus chestiunea resurselor energetice pe agenda europeană a fost criză petrolieră a anilor '70 și consecințele acesteia. După acest moment, felul în care era percepută chestiunea energetică în Europa s-a schimbat, în momentul de față Uniunea Europeană fiind lider mondial în utilizarea energiilor "curate," ecologice. Dar
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
cum a modelat dimensiunea energetică relația politică dintre cele două părți ale Eurasiei, care sunt opțiunile fiecărui partener în condițiile în care lupta globală pentru controlul combustibililor fosili devine din ce in ce mai aprigă, precum și care sunt soluțiile pentru această problemă sunt pe agenda celor doi actori internaționali. Acestea vor fi și întrebările cheie pe care le va adresa această lucrare. Perspectiva asupra lucrării În încercarea de a răspunde întrebării de mai sus am conceput o analiză a situației utilizând drept criteriu axa temporală
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
și Transneft, sociologia politică a energiei prin legăturile dintre clasa politică rusească și domeniul resurselor naturale. Totuși perspectivele dominante vor fi oferite de geopolitică și securitatea energetică și diplomația energetică. Acest lucru se datorează faptului că pe primul loc în agenda europeană în momentul de față se află securizarea resurselor energetice, în timp ce în agendă rusească se găsesc considerente privind geopolitică resurselor naturale de care depinde monopolul rusesc asupra pieței europene dacă resurse din alte zone geografice ajung în Europa în cantități
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
domeniul resurselor naturale. Totuși perspectivele dominante vor fi oferite de geopolitică și securitatea energetică și diplomația energetică. Acest lucru se datorează faptului că pe primul loc în agenda europeană în momentul de față se află securizarea resurselor energetice, în timp ce în agendă rusească se găsesc considerente privind geopolitică resurselor naturale de care depinde monopolul rusesc asupra pieței europene dacă resurse din alte zone geografice ajung în Europa în cantități substanțiale Moscova va pierde o piață pe care o domină cu ușurință în
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
geopolitică resurselor naturale de care depinde monopolul rusesc asupra pieței europene dacă resurse din alte zone geografice ajung în Europa în cantități substanțiale Moscova va pierde o piață pe care o domină cu ușurință în momentul de față. Aceste două agende sunt legate de contactele diplomatice perspectiva diplomației energetice pe baza cărora se construiește relația actuala dintre Rusia și Uniunea Europeană. Partea întâi TRECUT Dialogul energetic UE-Rusia: premise Această primă parte a lucrării, centrată pe trecutul parteneriatului ruso-european, va trece în revistă
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
din transportul de energie către fostele republici sovietice. Astfel începe a doua etapă cauzată că și în cazul aceleiași etape în politica externă de motive sistemice. Însă spre deosebire de aceasta, colaborarea energetică căutată era cea cu vestul, statele fost-sovietice figurând pe agenda doar în calitate de pierderi în cadrul sistemului energetic. Acest lucru se datorează faptului că înainte de independență, aceste state beneficiau de energie gratuită, insă eliberarea de Moscova a dus la o factură de gaz tot mai ridicată în condițiile în care Rusia încerca
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
de stat și de guvern ai comunității erau reuniți la Consiliul European de la Maastricht. Simultaneitatea accelerării integrării europene și a dezintegrării sovietice ar fi putut să întârzie răspunsul comunitar. Din contră însă acest răspuns a fost aproape imediat.5 Deși agenda europeană era extrem de încărcată s-a acordat spațiu problemei estice decizându-se reorientarea ajutorului către toate statele rezultate în urmă dezmembrării URSS. La finalul anului 1992, Comunitatea recunoaște Rusia că moștenitoarea drepturilor și datoriilor URSS. În aceeași perioadă începe procesul
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
și utilizare a acestora, acționând în interesul societății ca întreg, dar și în interesul proprietarilor particulari a caror interese deseori intra în conflict, statul având în acest caz rolul de a ajunge la un compromis."121 Printre alte puncte pe agenda se numără și opunerea statului la comportamentul monopolist al marilor firme care deseori inhiba inovația căutând câștigul de moment. Probleme urgente sunt: legislația adecvată în domeniu, eficientizarea procesului de exploatare, refacerea sistemului de acordare a licențelor, precum și stabilirea clară a
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
țară exportatoare să investească timp și infrastructura necesară. O posibilă coordonare între politicile naționale poate fi realizată printr-o nouă metodă europeană, botezata la summit-ul de la Lisabona 56 că open method of coordination (metodă deschisă de coordonare). Instrument al agendei Lisabona, metoda deschisă de coordonare este aplicată în special în domenii care cad în competența statelor membre.57 Domeniile în care s-a aplicat până acum sunt societatea informațională, cercetarea și dezvoltarea, politicile corporatiste, politica de ocupare a forței de
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Soviet Union : Russia's power, oligarchs' profits and Ukraine's missing energy policy, 1995-2006, New York, N.Y., Routledge, 2008. Banks F., The Political Economy of Natural Gas, Croom Helm, Londra, New York, 1987. Baranovski Vladimir, Russia and Europe. The Emerging Security Agenda, Oxford, Oxford University Press, 1997. Barany Zoltan și Robert E. Moser (eds.), Russian Politics: Challenges of Democratization, Cambridge University Press, Cambridge, 2001. Barnett Anthony, Natural gas în Europe: competing to provide tomorrow's energy, Financial Times Energy Publishing, Londra, 1995
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Londra, 1994; Neil Malcolm, Soviet Policy Perspectives on Western Europe, Routledge, Royal Institute for Internațional Affairs, Londra, 1989; Gerhard Wettig, Changes în Soviet Policy Towards the West, Pinter Publishers, Londra, 1991. 9 Vladimir Baranovski, Russia and Europe. The Emerging Security Agenda, Oxford University Press, Oxford, 1997; Margaret Chadwick, David Long, Machiko Nissanke, Soviet oil exports: trade adjustments, refining constraints and market behaviour, Oxford University Press, Oxford, 1987; Roger E. Kanet, Deborah Nutter Miner, Tamara J. Resler (eds.), Soviet Foreign Policy în
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
aer. Asta când e cazul. Și cazul era chiar acum, pentru că liftul mergea, semn rău, mi-am zis, că de obicei e invers, șade închis cu lunile, nu de alta, dar cei care trebuie să-l repare au șters din agenda lor adresa noastră. Semn rău, sigur că da, pentru că am ajuns la etajul nouă, iar ușa mea fiind chiar lângă ușa liftului, am călcat... direct într-o baltă, plici; plici și cu celălalt pantof. Și izvorașul venea chiar de sub ușa
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și a consumului ș.a. 4.2. Evaluarea măsurilor de politică fiscală 4.2.1. Etapele procesului de politică fiscală 4.2.1.1.Noțiuni privind procesul de politică fiscală Ciclul planificării politicii fiscale este format din patru etape principale: stabilirea agendei, formularea politicii, procesul decizional și implementarea politicii. Totuși, există variante ale ciclului politicilor publice care includ, pe lângă cele patru, etape mai detaliate. 1. De obicei, pe agenda politică se regăsesc probleme de actualitate, care sunt importante pentru societate și care
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]