6,823 matches
-
vechiului drum forestier în această zonă secționând deluviul de alunecare din baza versantului, ceea ce a declanșat alunecarea inițială și seria de alunecări ulterioare. Construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004, a condus la noi alunecări de teren. Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală, fenomenul putându-se activa din nou în condițiile în care defrișările continuă. Din cauza colmatării actual nu mai poate fi considerat cel mai mare lac de baraj natural din țara - ca volum de apă
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
din Iași alături de cei de la Muzeul de Științe ale Naturii din Piatra-Neamț. Prin Hotărârea de Guvern 2151 din 30 noiembrie 2004, a fost declarat rezervație naturală. Din păcate, în rezervație sunt cuprinse numai luciul de apă și zona afectată de alunecările de teren, dar nu se prevede nici o zonă tampon în jurul ariei protejate. Din acest motiv, ecosistemul nou format este amenințat de defrișările din zonele limitrofe. Eroziunea solului în zona drumului forestier și tăierile masive de arbori au dus la un
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
moșiilor statului din Lemberg (Liov). Biserică a fost reparata la 1899 și 1921. a fost declarată monument istoric în anul 1919. În anul 1965, biserica a fost restaurată, fără a i se aduce schimbări. Cutremurul din 4 martie 1977 și alunecările de teren au dus la inclinarea bisericii cu 3 grade și ruperea ei în trei corpuri distincte. Între anii 1987-1990 s-au efectuat lucrări de reparație ale ansamblului, cu purtarea de grija a preotului paroh Silviu Sologiuc. De la începutul anului
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
prilej s-a stabilit ca duminica să fie zi de târg. Locuitorii catolici din Răducăneni și-au construit case pe dealul Pietrosu și apoi o biserică între anii 1807-1808. Satul Răducăneni, fiind clădit pe panta unui deal, a suferit de pe urma alunecărilor de teren. În anul 1825 catolicii și-au strămutat gospodăriile pe actuala vatră a Satului Vechi. Proprietarul moșiei a donat un teren pentru construirea unei biserici și a unui cimitir. Între anii 1826-1829, conform Schematismului Misiunii Catolice de Iași din
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
atlasului. Subluxația atlantoaxoidiană posterioară interesează doar cazurile de PR cu evoluție prelungită. 4) leziuni cervicale rare în cadrul evoluției PR: Afectarea coloanei cervicale în cadrul PR poate interesa și părțile ei mijlocie și inferioară sub forma unei artrite interapofizare posterioare, putând cauza alunecarea articulară sau subluxari între corpii vertebrali. Toate aceste leziuni se văd bine pe radiografii dinamice în flexie-extensie. Aceste zone ale coloanei cervicale sunt afectate la 15% din cazuri. Afectarea coloanei cervicale în cadrul PR se poate manifesta și sub forma spondilodiscitei
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
ar patina fără ca cineva să le miște, vehiculele n-ar putea circula, patinând pe loc. Starea de fixare (aderare) este o stare de repaus, de nemișcare, astfel că ea nu provoacă nici uzuri și nici pierderi de energie. Frecarea de alunecare (de glisare) survine la suprafața de contact a două corpuri care se mișcă rectiliniu unul față de celălalt. Pentru aceeași forță normală pe suprafața de contact, forța de frecare de alunecare este totdeauna mai mică decât forța de fixare. Frecarea de
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
provoacă nici uzuri și nici pierderi de energie. Frecarea de alunecare (de glisare) survine la suprafața de contact a două corpuri care se mișcă rectiliniu unul față de celălalt. Pentru aceeași forță normală pe suprafața de contact, forța de frecare de alunecare este totdeauna mai mică decât forța de fixare. Frecarea de rostogolire (de rulare) ia naștere la rostogolirea unui corp pe o suprafață de rostogolire. Atunci când în zona sau punctul de contact forța de frecare de repaus este mai mare decât
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
fixare. Frecarea de rostogolire (de rulare) ia naștere la rostogolirea unui corp pe o suprafață de rostogolire. Atunci când în zona sau punctul de contact forța de frecare de repaus este mai mare decât forța acceleratoare tangențială, corpul se rostogolește fără alunecare.
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
ilustrează un tip de efect cumulat al acțiunii umane asupra pământului și implică o varietate de procese, care includ: eroziunea solului, ravenația, alunecările de teren, compactizarea, salinizarea, lateritizarea, distrugerea materiei organice din substrat și a rezervelor de nutrienți din plante, acidificarea, incendierea și carbonizarea faunei din sol etc. Deci, degradarea terenurilor înseamnă o combinație de procese a căror efect cumulativ este distrugerea potențialului
Degradarea terenurilor () [Corola-website/Science/321999_a_323328]
-
De-a lungul timpului, oamenii s-au adăpostit în aceste grote în timpul războaielor sau al dezastrelor naturale. În prezent, rezervația se confruntă cu diferite pericole printre care menționăm: defrișarea masivă a copacilor, apropierea din ce în ce mai mult a zonelor locuite și masive alunecări de teren . Din cele două panouri mari pe care scria că zona este rezervație naturală protejată prin lege, nu mai există nici unul. Populația municipiului Iași consideră teritoriul rezervației ca pe un obiectiv turistic, ieșenii petrecându-și sfârșiturile de săptămână și
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
se disting lunci cu lățimi de 200-300 m, discontinue datorită confluențelor sau eroziunii selective (Valea Grădiștei), terase sau umeri de terase (văile Văratecului și Dreptului), iar în profil transversal prezintă numeroase rupturi de pantă. Pe versanți, prezența argilelor favorizează apariția alunecărilor de teren, unele fixate având tendința de reactivare (pe ambii versanți ai Văii Dreptului și pe cel drept al văii Văratec). Regiunea analizată a oferit, încă din cele mai vechi timpuri, condiții naturale prielnice dezvoltării așezărilor omenești. Vechimea populării acestei
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
Grădiștea de Munte amplasat pe Valea Grădiștei. Spre Depresiunea Hațegului, relieful fiind mai fragmentat are rol limitativ. Cu toate acestea el constituie suportul așezărilor Fizești, Federi și Ohaba Ponor amplasate pe versanții înclinați ai platformei de eroziune neafectați încă de alunecări sau pe podurile etajate ale unor fragmente de terase. Aici, satul Ponor este situat în valea râul cu același nume, la confluența cu Streiul. Majoritatea așezărilor sunt distribuite de la 500 m până la 900-950 m altitudine, excepție făcând doar satele Costești
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
de Valea Hârtibaciului se află domurile Ilimbav și Rodbav. În jumătatea nordică a podișului, unde predomină nisipurile ușor cimentate, cuestele sunt bine exprimate în relief, cu pante accentuate. În condițiile unei vegetații ierbacee, acestea sunt afectate de eroziunea în suprafață, alunecări superficiale, torențialitate, evoluând predominant prin retragere. Accesibilitatea dificilă a versanților pentru utilizările agricole a impus amenajarea lor în agroterase (vechi, cu pajiști). Podișul Hârtibaciului reprezintă o regiune clasică de alunecări de teren, prezente într-o gamă variată de tipuri. Caracteristice
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
unei vegetații ierbacee, acestea sunt afectate de eroziunea în suprafață, alunecări superficiale, torențialitate, evoluând predominant prin retragere. Accesibilitatea dificilă a versanților pentru utilizările agricole a impus amenajarea lor în agroterase (vechi, cu pajiști). Podișul Hârtibaciului reprezintă o regiune clasică de alunecări de teren, prezente într-o gamă variată de tipuri. Caracteristice sunt însă alunecările masive de tip “glimee”. Riscul geomorfologic este diversificat în funcție de procesele actuale. Parametrii morfografici și morfometrici, prin valorile lor, în strânsă interacțiune cu structura substratului petrografic, confirmă principala
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
evoluând predominant prin retragere. Accesibilitatea dificilă a versanților pentru utilizările agricole a impus amenajarea lor în agroterase (vechi, cu pajiști). Podișul Hârtibaciului reprezintă o regiune clasică de alunecări de teren, prezente într-o gamă variată de tipuri. Caracteristice sunt însă alunecările masive de tip “glimee”. Riscul geomorfologic este diversificat în funcție de procesele actuale. Parametrii morfografici și morfometrici, prin valorile lor, în strânsă interacțiune cu structura substratului petrografic, confirmă principala caracteristică a Podișului Hârtibaciului: dinamica accentuată a versanților. Astfel, densitatea fragmentării are valori
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
și constituția litologică au creat un cadru prielnic desfășurării unor ample procese de modelare a reliefului. La nord de Hârtibaciu, pe formațiunile sedimentare predominant pliocene, predomină torențialitatea și eroziunea lineară și regresivă, iar la sud, pe formațiunile sarmațiene, sunt frecvente alunecările de teren.
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 25 de hectare. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. Aria protejată reprezintă o zonă naturală constituită din lacul omonim ("", lac format în urma alunecării unui val de grohotiș din abruptul Vărfului Țiganca) și zona împrejmuitoare a acestuia. Lacul este înconjurat de suprafețe împădurite cu arboret predominant de molid ("Picea abies") și adăpostește o gamă diversă de floră protejată la nivel european prin "Directiva CE
Tăul Zânelor () [Corola-website/Science/325374_a_326703]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și se întinde pe o suprafață de 10 ha. Aceasta reprezintă o zonă cu luciu de apă de cca. 2,80 ha (ormat în urma unui val de alunecare) acoperit în mare parte cu plaur (o pătură plutitoare de stuf ("Phragmites australis") formată din rădăcini și rizomi legate între ele de aluviuni și humus). La nivelul ierburilor (în arealul ce împrejmuiește lacul) sunt întâlnite câteva rarități floristice protejate prin
Lacul Rat () [Corola-website/Science/325407_a_326736]
-
durabilitate. Mânerul nu are gardă, elemente de metal conectează mânerele de umărul lamei. Plăcile de prindere sunt de obicei făcute din os, fildeș, corn sau din argint, având formă de „aripi” sau „urechi” pe ambele părți ale măciuliei (forma previne alunecarea mânerului din mână atunci când este utilizat pentru tăiere). Iataganul are forma diversificată și în funcție de regiune. Iataganele din Balcani au urechi mai mari și sunt, adesea de os sau fildeș în timp ce iataganele din Anatolia au urechile mai mici, care sunt făcute
Iatagan () [Corola-website/Science/325894_a_327223]
-
vest în Depresiunea Corbi-Brădet iar spre est și sud, înclinarea foarte mare a versanților fiind dată de sculptarea acestora în capete de strate, în roci moi: argile sau marne ce alternează cu nisipuri și pietrișuri, favorizează procese erozionale active și alunecări de terenuri în brazde sau valuri de peste 1,5m. Interfluviul Bratia - Râu-Doamnei sau Muchia Bratiei cum este denumit în zona sudică coboară până la 600m și se oprește sub fruntea de cuestă a Dealului Păcurarului, de unde începe domeniul piemontan al Platformei
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
superioară și rocile miocene din bază. Toate văile care pleacă radiar din acest nod orohidrografic, cu aspect de inselberg, se adâncesc brusc sub nivelul abrupturilor, căpătând aspect de torenți ai căror maluri au înălțimi de 5-6m. Relieful deosebit de frământat cu alunecări active și monticuli de mari dimensiuni nu a împiedicat formarea și dezvoltarea așezărilor umane și utilizarea acestor terenuri pentru livezi de măr și prun. La sud de aliniamentul Schitu-Golești - Jugur - Boteni relieful modelat în depozitele levantine cu versanți abrupți și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
treaptă de eroziune s-a format la nivelul de 840m pe care sunt așezate satele Mesteacănu și Cetățeni Deal și este reprezentată printr-o mică suprafață cu aspect suborizontal, alungită pe direcția nord-sud și mărginită de râpele de desprindere ale alunecărilor de teren. Direcția nord-vest - sud-est a acestei culmi ce începe din Vârful Cireșu (896m) este conformă cu cele două văi ce o încadrează și ține pe o distanță de cinci kilometri până la Groapa Oii, de unde începe să coboare uniform până
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pante domoale. Acestea sunt date pe stânga râului de conurile coluvo-proluviale construite de pârâurile Apa Mare și Pârâul cu Apă Bună ce au depus aici pietrișurile și nisipurile helvețiene, translocate din Muncelu Plătica. Pe dreapta râului, versanții sunt văluriți de alunecări active și stabilizate, generate și întreținute de alternanțele de roci cu grade diferite de impermeabilitate: argile, marne, nisipuri, gresii gipsifere de vârstă rupelian-aquitaniană (oligocen). „La Gherghelae” este defileul creat prin extinderea pintenului Muchea lui Toader, coborât din Plătica până în albia
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
au săpat la început albiile în cuvertura helvețiană, apoi au continuat să se adâncească și să se lărgească mai rapid, datorită ridicărilor levantin-cuaternare, pătrunzând în depozitele marnoase oligocene și apoi în cele conglomeratice eocene interceptate la Sboghițești. Eroziunea torențială și alunecările de teren sunt principalele procese de pantă care au dus la desăvârșirea reliefului depresionar în care predomină versanții cu aspect de glacis,cu înclinare medie și întrerupți pe alocuri de rupturi de pantă. Pantele domoale au pondere mare în această
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
antropici. Diversitatea litologică și alternanța acesteia în cadrul aceluiași versant duce la apariția unei mari varietăți de procese cu distribuție spațială specifică fiecărei unități. Efectele apar pe versanții constituiți predominant din marne, șisturi marno-argiloase și grezoase manifestate de cele mai multe ori prin alunecări de teren complexe. Structura geologică sau modul de dispunere a stratelor geologice imprimă modelării actuale a reliefului anumite direcții de manifestare prin apariția alunecărilor de teren pe podul cuestei și de surpări sau prăbușiri pe fruntea acesteia. Panta sau gradul
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]