14,847 matches
-
se decide la nivelul observației în sine, ea respectând sau nu logica propriu-zisă a realității obiectuale. Este nefiresc, prin urmare, să trecem pe lângă un om și noi să știm ce anume gândește. Este la fel de nefiresc să-i facem un portret amplu și să nu ne rezumăm la o impresie dominantă, la o singură trăsătură fizic-vestimentară. Nu este normal să fim într-un autobuz și să descriem în amănunt ceea ce vedem pe fereastră. La fel de nepotrivit (incredibil) este să zăbovim descriptiv pe detalii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Un câine. O căruță cu paie. O femeie cu o oglindă. Un grup de gâște. Lecția lui Bogza trebuie să ne dea de gândit: se poate scrie un bun reportaj, fără comparații și figuri de stil avântate, fără o structură amplă, fără povești sau personaje anume. Sfânta banalitate poate plictisi ori poate evoca în mod inspirat un crâmpei de viață provincială. Este suficient să avem o idee interesantă (un unghi de atac inedit) și neobosita curiozitate de a descoperi noi și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de atmosferă și portret). Urmează apoi b (elementul de tensiune, realizat prin apariția unui incident sau a unei scene descriptive), care pregătește c (adevărata intrigă, și d (punctul culminant; de regulă, marcat printr-o scenă vivantă, o insistență vădită și amplă). Urmând un drum constant ascendent, întrerupt (sau, mai degrabă, relansat) de 2-3 incidente, până la atingerea climaxului (punctul culminant), tensiunea epică se rezolvă într-un deznodământ (de obicei, scurt și dinamic). Finalul reprezintă ultima propoziție - o necesară închidere, concluzie sau reluare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
îngrozit că istoria chiar se sprijinea pe umerii lui bolnavi și prăpădiți, fără ca el să știe acest lucru. Câteva sugestii Creați personaje (mai ales în textele lungi: reportaj, anchetă). Cel mai simplu procedeu este insistența privirii, însoțită de elemente mai ample de portret, de focalizarea unor gesturi sau detalii deosebite, ieșite din comun. Este nedorită situația când, insistând prea mult și fără voie asupra unei persoane, putem crea un început narativ acolo unde nu este cazul: în știre sau în relatare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ziarist (fie el și cu mare experiență) o reprezintă prima frază. Complexul începutului nu ocolește pe nimeni. Nu e un moft, ci o necesitate impusă de realitatea textului. Prima frază (mai ales într-un reportaj sau într-un alt articol amplu) este poarta prin care pătrunzi în realitatea subiectului. Ea impune tonul, călcătura pașilor următori, regimul stilistic și expresiv, dinamismul sau lentoarea, ironia sau sobrietatea etc. Se întâmplă să stai ore în șir până când, printr-un complicat și obositor proces de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
multe dintre regulile gazetăriei sobre (credibilitate, piramida inversată etc.). În faptul divers, putem începe cu o concluzie sau cu descrierea întâmplării (cum s-a petrecut?), narativizând astfel evenimentul. Planul textelor medii și lungi Este de la sine înțeles că orice text amplu ridică mari probleme de construcție. A discuta despre ele la modul normativ general ar fi o eroare. În organizarea textului, intră o multitudine de imponderabile: specificul subiectului, rigorile genului, stilul autorului. Este necesar, prin urmare, să nuanțăm mereu, repetând că
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
inversată, cerută de genurile de informație, sau piramida comună - o situație aparte a „piramidei inversate”, în care ultimul paragraf revine la faptele conținute de primul paragraf pentru a le întări. (2) Michel Ryan (1995, pp. 75-76) propune un plan mai amplu, aplicabil textelor informative dezvoltate: Paragraf nr. 1: a) Cel mai important fapt. b) Atribuire. c) Informația mai puțin importantă. Paragraf nr. 2: a) Context (background), numele personajelor cheie sau a surselor, dezvoltare narativă secundară. b) Numele personajelor sau al surselor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
actualizarea temei și a mizei propuse în articolele anterioare. Recomandabil articolelor medii și lungi, chapeau-ul vrea să ofere o cheie de lectură a textului sau, în cazul anchetelor publicate în serial, să reamintească cititorului scurta istorie a cazului. Mult mai amplu decât titlul, chapeau-ul ilustrează unitatea ansamblului, comportându-se ca un ghid de lectură, oferind o primă și globală lectură [...] Decât chapeau, ar fi mai bine să-i spunem text de sinteză.” (De Broucker, 1995, p. 87) Se întâmplă câteodată ca
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sau „Viciu de procedură” etc. Ideal ar fi ca între elementele de titrare să existe o anume variație (de exemplu, supratitlu informativ și titlu incitativ). Alte ziare (de pildă, Evenimentul zilei) evită supratitlurile, mizând în schimb pe subtitlu, mult mai amplu și mai informativ ca de obicei. Subtitlul este mai lung decât titlul, aducând și alte detalii informative, dar fără a încălca regula conciziei sau a fi redundant. În unele cazuri, poate fi înlocuit cu un rezumat sau chiar cu enumerarea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vă aparțin. Puteți deci să vă exprimați punctul de vedere. Într-o redacție, totul este negociabil. B) Elementele extrinseci textului jurnalistic (în afara lui) Spuneam că nici un articol nu este de sine stătător, că el face parte dintr-un text mai amplu (pagina), inclus într-un text și mai amplu (ziarul). Gestionarea paginii ca întreg o face șeful de secție și, finalmente, secretarul de redacție. Acesta din urmă decide ce anume intră și ce nu, pretextând diferite probleme tehnice: articolul nu încape
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de vedere. Într-o redacție, totul este negociabil. B) Elementele extrinseci textului jurnalistic (în afara lui) Spuneam că nici un articol nu este de sine stătător, că el face parte dintr-un text mai amplu (pagina), inclus într-un text și mai amplu (ziarul). Gestionarea paginii ca întreg o face șeful de secție și, finalmente, secretarul de redacție. Acesta din urmă decide ce anume intră și ce nu, pretextând diferite probleme tehnice: articolul nu încape în pagină sau este prea scurt, nu este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să fie centrată pe același eveniment; chiar dacă în text se poate simți stilul casei, stilul trebuie să rămână neutru, strict informativ; presupune obligatoriu rescrierea știrilor adiționate; dimensiunea variază între 20 și 100 de rânduri. Dacă subiectul impune o dezvoltare mai amplă, indicată ar fi redactarea mai multor articole, cu unghiuri de abordare cumva diferite; o importantă și imperativă cerință este omogenitatea scriiturii. La asta se adaugă ierarhizarea corectă a informației, citarea fidelă și abilitatea de a învecina informații diverse, uneori contradictorii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
se adaugă ierarhizarea corectă a informației, citarea fidelă și abilitatea de a învecina informații diverse, uneori contradictorii; necesită atenție la elementele de legătură și la păstrarea tonului neutru. Alte riscuri: se poate confunda cu fileul, dar este un text mai amplu; atribuirea sursei este obligatorie, dar permite și atribuirea codată: sursă oficială = organism care nu vrea să se implice, dar vrea să colaboreze; sursă din anturajul...= sursa își păstrează o portiță de scăpare în cazul în care este deconspirată; surse bine
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
informativă, are calitatea de a evoca un eveniment, un loc, o persoană, valorizând scurt și decisiv, fără insistențe, fără plictisul unor argumentări bogate. Ca și reportajul, relatarea se face de la fața locului, dar este mai obiectivă, evitând descrierile lungi, portretistica amplă, confesiunea sau umorul. Dacă reportajul se ocupă de o poveste și se mișcă relativ dezinvolt în timp și spațiu, relatarea își propune doar să ia temperatura unui eveniment (cum a fost?, ce s-a întâmplat deosebit?, a fost bine?, a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ele și ne aducem aminte cum era pe atunci.” (Formula As, nr. 699, p. 13) 6.3.1. Tipologia reportajului O primă distincție trebuie să facem între reportajul simplu (confundat, pe bună dreptate, cu relatarea) și marele reportaj - acel text amplu, care ne introduce secretele unei meserii, ale unei comunități etnice mai puțin cunoscute etc. Simplă și eficientă pare a fi și tipologia propusă de Philipe Gaillard (1986, p. 64): 1. Reportaje specializate (politic, social, sportiv, cultural, juridic etc.). 2. Reportaje
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cutremure, incendii etc.). La rândul său, Ken Metzler (1986, p. 192) clarifică tipologia reportajului, dar cu prețul unui amestec de criterii tematice și formal stilistice: 1. Amuzant, strălucitor (feature, axat pe fapt divers). 2. De culise (însoțește un text mai amplu, privind profilul unei personalități). 3. De actualitate (strâns legat de eveniment). 4. Explicativ (care surprinde tendințe și mentalități individuale sau colective). 5. De atmosferă. 6. Narativ. 7. Biografic (axat mai mult pe portret). Cum lesne se poate observa, „marele reportaj
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pe portret). Cum lesne se poate observa, „marele reportaj” (termen contestat de Voirol, dar fără să-l înlocuiască) nu se regăsește în nici o clasificare, el îmbinând multe dintre trăsăturile mai sus amintite. Mai concret spus, marele reportaj este o poveste amplă și îndelung elaborată, care implică un personaj (colectiv sau nu), un scenariu, o regie anume și o diversitate de mijloace (stilistice și de construcție, preluate din: descriere, interviu, anchetă, narațiune). În opinia lui Jose de Boucher (1995, p. 16), dimpotrivă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
apariția OZN-urilor în pădurea Baciu din Cluj). Philippe Gaillard (2000, pp. 79-81) subsumează reportajul de fapt divers unor fapte centrate pe pitoresc: nebunul orașului, escrocul escrocat, colecționarul de ciudățenii. Evenimentele în desfășurare, care implică dispute grave, cu semnificații sociale ample (aurolacii, drogurile în școli, pedofilia etc.) ies din zona faptului divers, impunând o abordare diferită și alte mijloace jurnalistice: ancheta, interviul, dezbaterea. Să luăm un exemplu: La clubul de șah din Liverpool sună telefonul. Cineva cerea să vorbească cu d.
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu Joe Haas, director adjunct al ministerului, acesta ne privea uimit. Habar nu avea despre ordinul ministrului. 6.4. Portretul Teoria presei identifică mai multe tipuri de portret: necrolog, medalion, șarjat sau caricatură etc. Dintre toate, ne interesează portretul mai amplu - cel evocator (medalion). În presă, rareori se practică portretul ca atare. Considerăm că portretul face parte din discursul descriptiv și, în linii mari, se supune acelorași exigențe: luarea în posesie a locului (a chipului) și identificarea trăsăturii-cheie. Cu precădere în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
plasează portretul în cadrul interviului, deși portretul poate fi la fel de bine reportaj sau anchetă despre o persoană. Motivele apropierii de interviu țin de specificul documentării. Pentru a portretiza un personaj trebuie să discuți cu el. Sfaturile profesorului francez sunt extrem de utile: ample citate din vorbirea personajului, citate venite din anturajul său, o bună și riguroasă documentare. Ar mai fi de adăugat că portretul suportă cele mai diverse abordări: poate fi neutru, liric, ironic sau șarjat. Iată un memorabil și inegalabil portret în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să nu pună întrebări idioate, ca acel ziarist american, care l-a întrebat pe tenismenul Jimmy Connors, după un meci de patru ore: „Jimmy, ești obosit, nu-i așa?”. Revistele magazin sau culturale pot promova interviul de tip întrevedere, mai amplu și mai generos ca spațiu, interviu în care rolul ziaristului este mult mai activ, acesta permițându-și să introducă în întrebare constatări personale, aprecieri la răspunsul anterior. Atenție însă la verbiozitate, neclarități sau familiarisme nejustificate de nimic (o eventuală prietenie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ești ignorat. Important este să nu ocupi tot timpul același statut sau rang în schimbul ce are loc. Procesul de omogenizare nu are cum să câștige; cu cât el va fi mai reclamat, cu atât reacția de heterogenizare va fi mai amplă. Cu cât cineva va intenționa să ne distrugă identitatea, cu atât mai mult noi o vom afirma. Asta o știu și alțiiă și noi! Și nu e un lucru rău. 2.2. Un caz de „globalizare” secvențială: integrarea europeană Unificarea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
direcție cu incertitudinea: „când probabilitatea este foarte ridicată, există o incertitudine redusă și când există o incertitudine redusă și informația pe care o așteptăm este mică. Cu cât mai improbabil este evenimentul înainte de mesajul privind realizarea lui, cu atât mai amplă este informația din acest mesaj” M.C. Demetrescu, 1969-. Deci , informația se mișcă în sens contrar direcției probabilității. Informația este o funcție descrescătoare a probabilității unui eveniment și se definește în termenii logaritmilor inversei probabilități. În lumina celor menționate, devine perfect
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
Germania) cât și din țări care au investit foarte mult în sporturile de iarnă (Italia, Norvegia, Slovenia) în ultimul timp. Acest fapt a determinat ca lupta pentru supremația mondială în schiul alpin să fie foarte acerbă, iar teritoriul cel mai amplu dezbătut și exploatat este cel al metodologiei pregătirii sportivilor. Obținerea de rezultate prestigioase, la nivel mondial, de către sportivi tot mai tineri, creșterea numărului de sportivi care luptă pentru cucerirea medaliilor olimpice și mondiale, implică mutații deosebite și în metodologia antrenamentului
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
și perfecționării schiului, oferind în acest sens, cadrul de manifestare al celor mai buni sportivi și o pistă de lansare a achizițiilor și inovațiilor aduse de către aceștia. Regulamentele de organizare și desfășurare a competițiilor s-au îmbunătățit, oferind o paletă amplă de motivații pentru sportivi. Spectacolul sportiv creat prin organizarea competițiilor pe toate meridianele globului, atrage după sine zeci de mii de oameni, simpatizanți atât ai schiului cât și ai marilor campioni, adevărate „staruri” sportive, precum și o serie de sponsori interesați
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]