7,814 matches
-
Costică, acum vii?... ai venit cam târziu! - Ei, aș!” (I.L. Caragiale) Observații: Enunțurile dezvoltate în baza unor interjecții voliționale, prezentative sau onomatopeice pot realiza funcția de predicat și pot primi determinanți, care dezvoltă mai ales funcțiile de complement: „Vai de biet român săracul, / Îndărăt tot dă ca racul.” (M. Eminescu) și circumstanțial: „Hai în codrul cu verdeață, / Und-izvoare plâng în vale.” (M. Eminescu) Enunțurile cu interjecția hai se apropie de enunțurile verbale; interjecția primește, atunci, la plural, dezinențe pentru persoanele I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
râdă nu mai poate nici să plângă.” (M. Codreanu) • enunțuri negative parțiale, dacă se actualizează în mod negativ numai planul semantic al unui constituent, purtător sau nu de funcție sintactică, sau al unui component al constituentului sintactic multiplu: „Vai de biet român săracul, / Îndărăt tot dă ca racul, Nici îi merge, nici se-ndeamnă / Nici îi este toamna toamnă, Nici e vară vara lui / Și-i străin în țara lui.” (M. Eminescu) „Dar... veți fi auzit voi că popa are mână
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al lunei disc stăpânitor de ape.” (M. Eminescu) • pronume relative, precedate de prepozițiile cu, fără și locuțiunile prepoziționale pe baza lui cu, când funcția de complement sociativ are dezvoltare propozițională: „Dar, firește, s-a știut îndată în toată mahalaua că „biata” Acrivița lui Hagi Cănuță a ajuns de-o bate arnăutul - la masă! față cu musafirii - după ce-o înșeală cu care-i iese înainte!...” (I.L. Caragiale, IV, 302) Când relația de dependență se exprimă prin prepozițiile cu și fără sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
profesional. Considerați sau nu benefică trecerea fortuită de la catedră la activitatea muzeală? Mi-ar fi plăcut să slujesc învățământul superior, în care am fost repartizat la terminarea facultății, până la capăt. Dar, cum se știe, „nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremi“. După 12 ani de activitate, o măsură abuzivă a regimului ceaușist, în cadrul „revoluției culturale“, după model asiatic, a dus la desființarea Facultății de Istorie Geografie din Bacău, alături de alte facultăți din țară. Din 1975 am trecut în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pleacă dintre noi, Vine toamnă când bat vânturi Cu furtune și cu ploi Dulcea vară se sfârșește, Soarele s-a depărtat; Frigul toamnei mereu crește, Iară vară ne-a lăsat. Păsărica cea voioasa, Ce cânta pe rămurea Văzând vremea răcoroasă, Biată a plecat și ea. Toamnă A venit toamnă cețoasa, Frunzele au ruginit, Vremea este răcoroasă, Florile s-au vestejit. Ploi mărunte-ncep să cadă, Dealurile sunt puștii, S-au sfârșit și prin ograda Jocurile de copii. 94 Toamnă de Demostene
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
parte acum din istoria Cotnariului. în această școală lecțiile se predau în limba latină iar în Cotnari locuiau mulți sași și ungurii care aveau și biserica lor. De ce Despot a așezat prima școală latină din Moldova la Cotnari, azi un biet sat cu vii (scria Ștefan Bârsănescu în 1957) împrăștiat pe spinarea unui deal? Pentru că n u numai că existau acolo mulți sași și unguri dar Cotnarul era p e atunci un orășel: „Am vizitat orașul Cotnari cu 3500 de focuri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în lume mult, nimic aici. La voi în lumea ceealaltă, Fiind cu milă și dirept, M-a pus cu sfinții laolaltă Și-n rai mă duseră de-a drept. Dar cum mai pune Sfântul Petre La rău canon pe-un biet creștin! Când cer să beau, zice: ,,Cumetre, Noi n-avem cimpoieri și vin. Și totuși domn fusesem darnic Și bun de inimă cu toți. De câte ori l-al meu păharnic Umplut-am cupa numai zloți! Că ce sunt recile mademuri, Ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a lui Timuș Hmelnițki, hatmanul căzăcesc. Am admirat la Cracovia, un portret al ei din tinereță și îți mărturisesc că am avut obscure păreri de rău... - într-adevăr - răspunse Ruset - a fost minune a lui Dumnezeu și acum e o biată ființă întristată. Ea a fost mesagerul iubirii mele. în această clipă se înălță cu putere glasul ș ătrarulu i, dând învățături căpitanului Turculeț. - Să știi și tu - îi zicea - că mie, când mă îmbăt, îmi vin felurite gânduri care mă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
când cititori-s puțini și legăturile în piele ale cărților lu cesc atâ t de blând, Bucureștii de altădată, cu întreg cortegiul lor de grădi nițe și grătare, și Moldova cealaltă, din strada Icoanei, unde în jurul u nei mese răsunaseră bietele epigrame în temeiul cărora Al.O.Teodoreanu, s e află a cum aici. Dar proiectarea noastră în afara timpului și spațiului - și cât de yoghină, de honigbergeriană i s-ar fi părut autorului de la Paris a cărui Noapte de Sânzenii își avea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
papa i‑a obiec‑ tat artistului aspectul prea sobru al culorilor: ar trebui să pui mai mult aur; capela mea o să pară destul de sărăcăcioasă; la care Michelangelo i‑a răs‑ puns: aceia pe care eu i‑am pictat erau niște bieți oameni sărmani. Transpunerea în cuvinte a plafonului capelei Sixtinei este un lucru aproape imposibil. Michelangelo a creat în această operă magnifică o chintesență a valorilor umane; de aceea s‑a spus despre Michelangelo că ar fi creat o lume supraomenească
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
recunoscut ca o trăsătură particulară a muzicii de jazz. Această ultimă versiune a ideii secunde aruncă o lumină melancolică asupra personajului, completând portretul acestuia cu imaginea acelei ființe ce trezește compasiunea publicului datorită condiției ingrate a existenței sale. Tema acelui biet comediant nevoit să-și uite propria tristețe a unei vieți nefericite pentru a amuza onorata asistență a reprezentat un subiect frecvent abordat în literatura romantică (Victor Hugo) și, ulterior, adaptat în libretele unor opere dramatice precum Rigoletto de Giuseppe Verdi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
papa i‑a obiec‑ tat artistului aspectul prea sobru al culorilor: ar trebui să pui mai mult aur; capela mea o să pară destul de sărăcăcioasă; la care Michelangelo i‑a răs‑ puns: aceia pe care eu i‑am pictat erau niște bieți oameni sărmani. Transpunerea în cuvinte a plafonului capelei Sixtinei este un lucru aproape imposibil. Michelangelo a creat în această operă magnifică o chintesență a valorilor umane; de aceea s‑a spus despre Michelangelo că ar fi creat o lume supraomenească
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și-au pătat în aceste zile uniformele lor cele noi. Au stat și s-au uitat - ca niște belferi - cum dădeau minerii cu bâtele și cu cozile de topor pe spinările celor aduși „din greșeală” la poliție. Parcă erau niște bieți civili ca și noi. Și parcă totuși ceva îi apăsa - ca și pe noi. Și asta m-a făcut să mă-ntreb: Ce-ar fi să nu fie îngrijorați chiar degeaba? Să se facă o nouă rotație de cadre și
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
se mai găseau - prosoapele și basmalele necesare vor constata că suma lor de aproximativ 10.000 de lei, cât au reușit să adune renunțând la absolut tot ce le-ar fi trebuit, nu mai reprezintă nimic. Ce vor face acești bieți bătrâni care nu mai pot să muncească și care, din banii lor adunați cu greu pentru un sicriu întreg nu-și mai pot cumpăra decât un sfert din el? Vor fi siliți să renunțe (tocmai acum când religia e atât
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
săi neascultători, la retragerea în sine relevată în romanul Clopotul scufundat al lui Livius Ciocârlie, la textualiști și la postmoderniști. Atunci când ființa noastră era supusă pe zi ce trece distrugerii și eram reduși - cum ne spune cartea Soniei Larian - la bietele corpuri, încercările de salvare au fost felurite și ele trebuie privite fără patimă și fără părtinire. În contextul discuției de față nu trebuie însă uitate, sub nici o formă, cărțile rezistenței care au o șansă de a rezista. Între ele aș
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
acest intelectual de talie europeană (pe care Malraux l-a primit cordial și a stat de vorbă cu el aproape ca de la egal la egal, după cum se vede din Convorbirea publicată în revista Familia la vremea respectivă) a solicitat un biet post de redactor la o revistă din Timișoara, iar cererea lui a fost respinsă. I-a fost preferat un concurent cu desăvârșire inapt pentru cultură. Acum, o mulțime de astfel de nechemați dau iarăși din coate și își fac loc
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
compensațiile austerului Stolojan (chiar dacă acesta îndeplinește adeziunea noastră, a tuturor, din spaima și din disperarea că altfel ar putea să fie și mai rău). O dovadă că nu de odihnă, ci de asigurarea zilei lor de mâine au nevoie și bieții noștri parlamentari - care au ajuns să fie atât de obosiți că ne vine să le plângem de milă - o constituie faptul că aripa „Roman” - pe care timpul n-o avantajează, oricât ar vrea cineva să ne convingă de contrariu - dorește
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
e greu de prevăzut unde se va ajunge. A idealiza un compromis politic de neadmis mi se pare de aceea un nonsens. Chiar dacă trăim în plin Caragiale, nu trebuie să uităm că, de data aceasta, nu s-a pierdut o biată scrisoare de amor. S-a pierdut o întreagă țară care se afundă din rău în mai rău. În această țară nu se va putea schimba nimic în bine dacă prin tot ceea ce facem riscăm ca până la urmă să ajungă la
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
altă observație pe care m-aș încumeta să o fac este că primele unsprezece versete din capitolul opt al Evangheliei după Ioan, cărora ne mărturisește Andrei Pleșu că li se conformează cuminte, ne vorbesc, totuși, despre ridicarea pietrei împotriva unei biete târfe și nu împotriva unor călăi mai mult sau mai puțin imperfecți. Chiar dacă învățătura creștină transmisă prin intermediul acestui pasaj din Sfânta Scriptură s-a generalizat, ar fi bine să nu uităm că în el nu este vorba despre crimă, ci
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
mine, dar ar fi bine dacă s-ar putea face cumva să nu-l văd și eu pe el. Fără îndoială, glumise, dar aceste cuvinte ale sale exprimau totuși ceva foarte serios. Schimbarea produsă din cauza suferințelor la care sunt expuse bietele corpuri îl întrista și i-ar fi fost mai ușor să comunice cu o cunoștință nouă, decât cu cei ce l-am frecventat pe vremea când era o bucurie să stai de vorbă cu el. Apăsarea pe care o resimțea
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
faptul că, obligându-mă să lucrez și în condițiile date, m-a ajutat să nu capitulez. Vorbind cu Sonia, fie despre Raicu, care era de multă vreme într-un spital, fie despre mama, îmi revenea automat în minte cartea ei Bietele corpuri. Ceea ce mă obseda era constatarea ei că trupul are o memorie a lui, în care o întâmplare care te-a marcat persistă și atunci când memoria propriu-zisă n-o mai reține. Împrejurările m-au constrâns să constat că avea dreptate
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
nu mă interesează pe mine prim-secretarul. Nu pentru el am venit eu acasă”. Și milițianul: „Nu puteți refuza, că am ordin să vă duc chiar legat”. Și tata: „Hai, mă, că vin și eu”. Cum să-l pun pe bietul om bolnav pe drumuri? M-am dus singur, însoțit de milițian. În primărie, un adevărat prezidiu. Era noapte și erau niște lămpi cu gaz pe masă. Și milițianul intră cu mine înăuntru. Și zic: „Bună seara”. Nu răspunde nimeni. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
cei mai importanți din Partidul Național Țărănesc, care mai rămăsese în viață: Ilie Lazăr. Un om pe care l-am cunoscut extraordinar de bine și care, după ieșirea din închisoare, a fost foarte mult ajutat de soacră-mea. Avea o biată găină pe care n-o putea îngriji singur, așa că o ținea la soacră-mea. Nu accepta nici un fel de ajutor și soacră-mea, ca totuși să-l ajute și, în același timp, să nu-l jignească, mi-aduc aminte că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
îți trebuie chiar rezistență biologică, fizică. Ca să nu mai vorbim de lucruri care par mărunte, dar sunt esențiale: scriitorii n-au hârtie și pixuri, nu mai vorbim de mașini de scris sau de computere, pictorii n-au pânză și vopsele. Bieții pictori ce pățesc cu vopseaua pe care o au! Sau curge de pe pânză, sau își schimbă culoarea, din cauza calității proaste. Una este lumina pe care o vede pictorul și alta cea care îi apare după câteva zile pe pânză. Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
soartă a liderilor minerilor din Valea Jiului. Nu puteam să cred în trădări - așa cum, din păcate, au fost dezvăluite după Revoluție - pentru că nu-mi conveneau, de aceea o singură întrebare își aștepta răspuns: au fost oare accidentați „ca din întâmplare” acei bieți mineri ale căror revendicări putea fi publicate chiar în Scînteia în condițiile de atunci? O unică și tragică certitudine: un om fusese omorât din motive politice în închisoare: Gheorghe Ursu. S-au aplicat, oare, tratamentele psihiatrice de care vorbea toată lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]