7,748 matches
-
se pun frigăruile), dar betișoarele nu au deteriorat stomacul și nici nu au cauzat decesul acestuia. Corpul său împăiat și bunurile (zgarda) sunt păstrate la Muzeul Național de Științe al Japoniei din Ueno, Tokio. În aprilie 1934, o statuie de bronz a fost ridicată în onoarea sa în fața Gării Shibuya (), la ceremonia de dezvelire fiind prezent chiar și Hachikō. Statuia a fost reciclată pentru eforturile de război din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar Societatea pentru Refacerea Statuii Hachikō
Hachikō () [Corola-website/Science/319726_a_321055]
-
un corp de balaur, confecționat din material textil sau din piele care se umfla în bătaia vântului iscând un zgomot care imita urletul lupilor îngrozind dușmanul și alcătuia o flamură serpentiformă orizontală. Capul de lup, cu gura deschisă, făcut din bronz sau argint, era fixat cu gâtul într-o prăjină. Printr-un ingenios sistem interior, sub acțiunea curenților de aer, stindardul dac producea un șuierat puternic, ce avea ca efect îmbărbătarea luptătorilor proprii și panicarea celor inamici. De asemenea, inducea o
Draco () [Corola-website/Science/319785_a_321114]
-
de restul terasei. Dincolo de acesta, însă, continuă locuirea cu caracter de așezare civilă și, mai departe, pe teritoriul satului, se întinde necropola, în cadrul căreia au fost identificate și morminte tumulare. În acropole, săpăturile au identificat — suprapunând o așezare din epoca bronzului, precum și urme hallstattiene - șase nivele de locuire geto-dacică, durând din sec. 4 î.e.n. până în sec. 1 e.n. Viața așezării a luat sfârșit în împrejurările violentului conflict daco-roman. Din pricina răscolirilor repetate ale depunerilor, nu au putut fi identificate decât locuințe din
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
cele curente în ceramică greco-romană, boluri megariene. Sunt cunoscute, de asemenea, niese despre care nu avem certitudinea că au fost produse local, dar care pot să fie produse getice, importate aici din alte centre specializate, bijuterii de argint. piese de bronz. În sfârșit piese de os. Nu lipsesc nici importurile, dintre care unele din materiale prețioase. Sunt cunoscute astfel vase grecești, o frumoasă camee, mărgele de sticlă, un scarabeu și multe alte piese, între care și un fragment de altar de
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
amplasată pe un soclu în Piața Mihail Kogălniceanu și îl înfățișează pe omul politic, istoricul și scriitorul Mihail Kogălniceanu, în picioare, cu mâna dreaptă sprijinită în șold și cu piciorul stâng ușor împins spre înainte. Statuia a fost executată în bronz în anul 1936 de către sculptorul Oscar Han. . Soclul în formă de trunchi de piramidă, în trei trepte, are înălțimea de 6 metri, iar statuia ce îl reprezintă pe Mihail Kogălniceanu în picioare, în poziție de orator, are 3 metri înălțime
Statuia lui Mihail Kogălniceanu din București () [Corola-website/Science/319852_a_321181]
-
imprimată pe cutii de bomboane, cartonașe, jucării. În 1999, Enix lansează în Japonia - exclusiv pe platforma PlayStation - un joc, adaptat destul de vag și imprecis după povestea Laikăi, intitulat "Planeta Laika". La 11 aprilie 2008, Rusia a dezvelit o statuie din bronz reprezentând-o pe Laika stând pe o rachetă. Un mic monument în onoarea sa a fost construit lângă centrul de cercetări științifice militare din Moscova ce a pregătit zborul Laikăi în spațiu. O zonă de sol de pe Marte a fost
Laika () [Corola-website/Science/318997_a_320326]
-
domnului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), realizat în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală și amplasat în Parcul Ștefan cel Mare din municipiul Chișinău, în Republica Moldova. Monumentul a fost turnat la București, la turnătoria lui Rîșcanu, în anul 1927, din bronz provenit de la 6 tunuri mari, capturate de la otomani în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la a 10-a aniversare a unirii Basarabiei cu România, montat pe un soclu din piatră extrasă din cariera
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
liber (1:56,47 sec.), corectând recordul stabilit anterior de Franziska van Almsick. La două zile recordul lui Pellegrini, va doborât de înotătoarea franceză Laure Manaudou, în finală de fapt Pellegrini este depășită și de Annika Lurz, Pellegrini obținând numai bronz. La campionatul european din 2008, în Eindhoven (Olanda), Pellegrini va stabili un nou record mondial la proba de 400 liber (4:01,53 sec.) obținând în cariera ei a doua medalie de aur. La Jocurile Olimpice de vară din 2008, în
Federica Pellegrini () [Corola-website/Science/319162_a_320491]
-
P RĂDULESCU. În data de 9 decembrie 2008, s-a constatat că Monumentul de la Cimitirul Bellu al Familiei Arhitectului Paul Smărăndescu, realizat în 1929, conceput și semnat de Arhitectul Paul Smărăndescu, a fost vandalizat, în sensul că atât capacele din bronz ale celor două candele la stânga și la dreapta catafalcului, cât și o parte din barele orizontale de împrejmuire din bronz au fost smulse și furate.
Paul Smărăndescu () [Corola-website/Science/319272_a_320601]
-
Smărăndescu, realizat în 1929, conceput și semnat de Arhitectul Paul Smărăndescu, a fost vandalizat, în sensul că atât capacele din bronz ale celor două candele la stânga și la dreapta catafalcului, cât și o parte din barele orizontale de împrejmuire din bronz au fost smulse și furate.
Paul Smărăndescu () [Corola-website/Science/319272_a_320601]
-
din Haut Empire in această zonă. În grădina parohială, exista un alt cimitir acoperind ruine ale epocii romane. Acesta datează din epoca dinastiei merovingiaene si regrupa, între altele, morminte de militari, ca adesea în regiune, care au livrat: agrafe de bronz, plăci de centuri.
Étretat () [Corola-website/Science/319268_a_320597]
-
pe nava suport. Dintre epavele antice, "" se remarcă prin valoarea artistică deosebită a obiectelor găsite. "Mahdia" este o galeră din sec. I Î.HR. ce transporta o încărcătură de opere de artă din Grecia: statui, busturi de marmură, figurine din bronz, capiteluri, candelabre etc. Galera a naufragiat în apropiere de coastele din Tunisia, între localitățile Susa și Sfax și a fost descoperită în anul 1907 fiind apoi explorată de către scafandrii grei în perioada 1908-1913. Obiectele recuperate au fost expuse în nu
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
locul naufragiului. Cu ajutorul unui air-lift, scafandrii din echipa lui Sténuit recuperează o cantitate impresionantă de monezi din aur și argint, lingouri din argint, precum și veselă din cositor și argint, tacâmuri, cupe etc. S-au recuperat de asemenea 11 tunuri din bronz și numeroase ghiulele. Crucișătorul HMS "Edinburgh" transporta o încărcătură prețioasă compusă din 465 de lingouri de aur în greutate de 4,5 tone din Anglia spre U.R.S.S., când a fost scufundat de aviația germană în anul 1942 pe când naviga
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
vârsta de 46 de ani ca urmare a complicațiilor paraliziei. Primul mare succes internațional l-a înregistrat la Campionatele Europene din 1977 de la Praga, unde a câștigat medalii în toate probele individuale: trei medalii de aur și o medalie de bronz în concursurile pe aparate și o medalie de argint la individual compus. Momentul de vârf al carierei l-a atins la Campionatele Mondiale din 1978 de la Strasbourg. Aici a câștigat medalia de aur în concursul pe echipe și la individual
Elena Muhina () [Corola-website/Science/319344_a_320673]
-
Altenburg, Thüringen - d. 22 august 2015, Asunción) a fost o artistă plastică și gimnastă germană. A fost prima gimnastă care a executat un flic-flack pe bârnă, în 1964. A concurat pentru Republica Democrată Germană, fiind multiplu medaliată cu argint și bronz olimpic la Olimpiada din 1968 și Olimpiada din 1972. A obținut deasemenea medalii la campionatele europene și mondiale, cea mai bună performanță internațională a sa fiind cea de campioană mondială la sărituri și la bârnă, în 1970. A urmat studii
Erika Zuchold () [Corola-website/Science/319370_a_320699]
-
sa rivală, Nadia Comăneci, iar în concursul pe aparate a reușit să câștige o medalie de argint, la bârnă. În anul următor, la Campionatele Mondiale, deși accidentată, a mai câștigat încă patru medalii: aur cu echipa, argint la sol și bronz la individual compus și paralele inegale. După retragerea din activitatea competițională și-a finalizat studiile universitare la Universitatea de Educație Fizică din Leningrad, luându-și ulterior și doctoratul în științe pedagogice. După absolvire, în 1987, a început cariera de antrenoare
Elena Davîdova () [Corola-website/Science/319383_a_320712]
-
imaginea Vienei, fapt prin care se dovedește că tablourile au fost realizate în Austria. Pe pereții interiori sunt expuse anumite covoare orientale, donațiile credincioșilor existând din sec.XVI. În biserică se poate admira de asemenea cea mai veche cristelnița de bronz din țară, ce a fost realizată la sfârșitul secolului XIV, iar baldachinul amvonului a fost realizat în 1679 de meșterul Sigismund Moess. Orgă a fost construită în 1755 . În biserică se organizează concerte, ocazie cu care se întorc spătarele băncilor
Biserica Sfânta Margareta din Mediaș () [Corola-website/Science/315512_a_316841]
-
bursier, prin concurs, până când și-a luat diploma în anul 1901. A fost elevul lui George Demetrescu Mirea, care l-a consiliat în unele probleme legate de portretistică și artă decorativă. În primul an de studii a obținut medalia de bronz clasa a II-a la concursul pentru natură statică, iar în cel de al patrulea an de studii a obținut medalia de bronz pentru categoria „"dupe Compoziție pictură"”. Pe timpul studiilor la Școala de Belle Arte a mai obținut o serie
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
unele probleme legate de portretistică și artă decorativă. În primul an de studii a obținut medalia de bronz clasa a II-a la concursul pentru natură statică, iar în cel de al patrulea an de studii a obținut medalia de bronz pentru categoria „"dupe Compoziție pictură"”. Pe timpul studiilor la Școala de Belle Arte a mai obținut o serie de medalii, după cum urmează: în anul 1900 - medalia de bronz clasa a III-a la concursul "Antic bust desen"; 1901 - medalia de bronz
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
iar în cel de al patrulea an de studii a obținut medalia de bronz pentru categoria „"dupe Compoziție pictură"”. Pe timpul studiilor la Școala de Belle Arte a mai obținut o serie de medalii, după cum urmează: în anul 1900 - medalia de bronz clasa a III-a la concursul "Antic bust desen"; 1901 - medalia de bronz la concursul de "Natură pictură" și la concursul "Cap de expresie"; 1903 - medalia de bronz la concursul de compoziție. Ținând cont că distincțiile nu au fost cele
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
bronz pentru categoria „"dupe Compoziție pictură"”. Pe timpul studiilor la Școala de Belle Arte a mai obținut o serie de medalii, după cum urmează: în anul 1900 - medalia de bronz clasa a III-a la concursul "Antic bust desen"; 1901 - medalia de bronz la concursul de "Natură pictură" și la concursul "Cap de expresie"; 1903 - medalia de bronz la concursul de compoziție. Ținând cont că distincțiile nu au fost cele mai meritorii, rezultatele studiilor nu par a fi semnificative. Nu sunt însă nici
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
obținut o serie de medalii, după cum urmează: în anul 1900 - medalia de bronz clasa a III-a la concursul "Antic bust desen"; 1901 - medalia de bronz la concursul de "Natură pictură" și la concursul "Cap de expresie"; 1903 - medalia de bronz la concursul de compoziție. Ținând cont că distincțiile nu au fost cele mai meritorii, rezultatele studiilor nu par a fi semnificative. Nu sunt însă nici de disprețuit, deoarece Jean Steriadi a primit doar două mențiuni și Constantin Brâncuși trei mențiuni
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
(n. 29 decembrie 1916, lângă Ploiești, d. 24 octombrie 1991, București) a fost un jucător și antrenor român de volei de talie mondială. În anul 1960, la Campionatul Mondial de Volei din Brazilia a obținut Medalia de Bronz alături de echipa națională de volei masculin a României. Tot împreună cu echipa de volei masculin a României obține în 1963 la Campionatul European de Volei Medalia de Aur și în 1971 Medalia de Bronz. La Jocurile Olimpice din Japonia din 1964 au
Nicolae Sotir () [Corola-website/Science/315670_a_316999]
-
Volei din Brazilia a obținut Medalia de Bronz alături de echipa națională de volei masculin a României. Tot împreună cu echipa de volei masculin a României obține în 1963 la Campionatul European de Volei Medalia de Aur și în 1971 Medalia de Bronz. La Jocurile Olimpice din Japonia din 1964 au obținut locul 4, iar la Olimpice din URSS din 1980 Medalia de Bronz. De-a lungul carierei sale a antrenat echipele naționale de volei ale României, Turciei, Franței și Israelului. Tatăl lui a
Nicolae Sotir () [Corola-website/Science/315670_a_316999]
-
volei masculin a României obține în 1963 la Campionatul European de Volei Medalia de Aur și în 1971 Medalia de Bronz. La Jocurile Olimpice din Japonia din 1964 au obținut locul 4, iar la Olimpice din URSS din 1980 Medalia de Bronz. De-a lungul carierei sale a antrenat echipele naționale de volei ale României, Turciei, Franței și Israelului. Tatăl lui a venit cu familia din Bitolia în România în jurul anului 1890. S-a căsătorit cu o româncă și împreună au avut
Nicolae Sotir () [Corola-website/Science/315670_a_316999]